Hans Mattis-Teutsch

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hans Mattis-Teutsch
Născut(ă) 13 august 1884
Brașov
Deces 17 martie 1960
Naționalitate Brașov
Ocupație Pictor

Hans Mattis-Teutsch, cunoscut și ca János Mattis-Teutsch[1] (n. 13 august 1884, Brașov - 17 martie 1960, Brașov) a fost un pictor expresionist, sculptor și grafician român de origine germană.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Studii[modificare | modificare sursă]

Hans Mattis-Teutsch s-a născut pe 13 august 1884, la Brașov. Fiind de origine maghiară și germană [2], a studiat, timp de un an, la Academia de Arte Decorative din Budapesta, cu pictorul maghiar Rippl-Ronai [3], apoi, din 1903, la Academia Regală din München, unde a studiat cu Wilhelm von Rümann (18501906), și Baltasar Schmitt (18871942)[3], oscilând în arta sa între art nouveau, post-impresionism și fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat și constructivism. Din respect pentru tatăl său vitreg, a adoptat în anul 1904 numele de Teutsch, pe care l-a atașat numelui său de naștere, Mattis.

Începuturi[modificare | modificare sursă]

În anul 1908 a început activitatea didactică la Liceul Industrial din Brașov, unde a lucrat, cu mici întreruperi, toată viața. Prima mențiune în presă a lui Mattis-Teutsch datează din 1911, când revista culturală din Brașov, „Die Karpathen”, avându-l ca editor pe scriitorul și poetul Adolf Meschendörfer, îl prezenta pe tânărul sculptor Johann Teutsch ca pe un artist în devenire în care se puteau pune mari speranțe, fiind inserate și reproduceri a două din lucrările sale.[4]

Între 1910 și 1925, Mattis-Teutsch a cunoscut lucrările lui František Kupka, care venise de la Praga la Paris, unde lucra din 1896.[3] De asemenea, a fost la curent și cu tendințele grupului Der Blaue Reiter, al cărui Almanah a apărut în 1912.[3] În 1918 s-a alăturat grupării Abstrakte Gruppe der Sturm, în cadrul căreia a avut o expoziție personală, la Berlin.

Prima expoziție personală semnată Mattis-Teutsch a avut loc în 1920, la București, unde expune pictură, sculptură și linogravură, fiind bine primită de criticii de artă, chiar admirat pentru cutezanța de a expune lucrări în stil expresionist.[2] Ca reprezentant al avangardei în România, Mattis-Teutsch a fost activ în grupul format în jurul revistei de avangardă Contimporanul, în 1922, alături de Victor Brauner, M.H. Maxy și Marcel Iancu, precum și în grupul Das Ziel din Brașov. A participat și la revista literară avangardistă Integral, și la revista de limba maghiară MA[5]. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-și un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism”.[2]

În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulații muzicale, Empfindungen (Senzații) și Seelenblumen (Flori sufletești), inițiate în jurul anului 1918 și care se încheie în 1924.[2]

În anul 1931, Hans Mattis-Teutsch a lansat la Potsdam lucrarea Kunstideologie - Stabilität und Aktivität im Kunstwerk (Ideologia artei - stabilitate și acțiune în creația artistică), apărută la editura Müller & Kiepenheuer, volum care a fost tradus, în 1974, și în limba română. În baza ideilor exprimate în această carte, Mattis-Teutsch s-a înregimentat cu convingere în rândurile socialiștilor, manifestând o adeziune asumată și radicală la socialism. Aceasta a fost faza artistică realist-socialistă, când lucrările lui au abundat în tematică socialistă: Gesturile muncii, Muncitori fizici și intelectuali, Compoziție-Atitudini.[2]

Sfârșitul vieții[modificare | modificare sursă]

În perioada 1944 - 1945 a fondat Gruparea Artiștilor Plastici din Brașov, care a devenit ulterior filială a Uniunii Artiștilor Plastici, fiind ales de câteva ori președintele acesteia.[6]

Cartea sa Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau Realismul constructiv, finalizată în ziua de 18 decembrie 1959, dictată în limba germană și redactată în aceeași limbă de către eleva și colaboratoarea sa, pictorița Irina Lukász, a rămas în manuscris.[7]

În memoria sa, Liceul de Arte Plastice din Brașov a primit numele său.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Janos Mattis Teutsch en
  2. ^ a b c d e Hans MATTIS-TEUTSCH Pictor, sculptor, grafician, critic de artă și poet
  3. ^ a b c d Mattis Teutsch and Der Blaue Reiter
  4. ^ Receptareaoperelor lui Hans Mattis-Teutsch în periodicele germane din Transilvania (7,46 MB)
  5. ^ Hans Mattis-Teutsch a revenit la Brașov, într-o expoziție a avangardei
  6. ^ Lucrări create de Hans Mattis-Teutsch, în colecțiile Muzeului de Artă
  7. ^ Pavel Șușară: Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Claus Stephani: Retrospektivausstellung Mattis-Teutsch. Etappen einer Entwicklung. În: Neuer Weg (București), 18/5246, 13.3.1966;
  • Mattis-Teutsch, album, Brașov 1968;
  • Claus Stephani: Der Weg eines Künstlers. Hans Mattis-Teutsch. În: Volk und Kultur (București), 20/4, 1968;
  • George Macovescu: Mattis-Teutsch. În: Contemporanul (București), 11 (1218), 13.3.1970;
  • George Macovescu: Eine starke Persönlichkeit - Mattis-Teutsch. În: Neuer Weg (București), 22/6490, 17.3.1970;
  • Amelia Pavel: Expoziția Mattis-Teutsch. În: România Literară (București), 32, 5.8.1971;
  • Claus Stephani: Repräsentativer Querschnitt. Gespräch mit dem Kunsthistoriker Mircea Simu über die Mattis-Teutsch-Retrospektive. În: Neuer Weg (București), 23/6923, 10.8.1971;
  • Claus Stephani: Erneuerer der Moderne. Mattis-Teutsch-Retrospektive in Bukarest. În: Neue Literatur (București), 22/9, 1971;
  • Zoltán Banner: Mattis-Teutsch (în lb. maghiară), București 1972;
  • Günther Ott: Malerei aus Rumänien : Hans Mattis-Teutsch ("Pictură din România: Hans Matthis-Teutsch", Düsseldorf 1974;
  • Brigitte Stephani (Ed.): Sie prägten unsere Kunst. Studien und Aufsätze. Ed. Dacia: Cluj-Napoca, 1985;
  • Mircea Deac: Mattis-Teutsch și realismul constructiv, Cluj 1985;
  • Claus Stephani: Hans Mattis-Teutsch (1884-1960). Grafiken, Schriften, Zeitdokumente. Katalog zur Ausstellung vom 15. Juni bis 16. Juli 1993. Haus des Deutschen Ostens: München, 1993;
  • Claus Stephani: „Vergessen Sie nicht: In hundert Jahren!“ Hans Mattis-Teutschs „Rückkehr“ nach Europa. În: Neue Kronstädter Zeitung (München), 9/1, 1.3.1993;
  • Valéria Majoros: Mattis Teutsch (în lb. maghiară), Budapesta 1998;
  • Éva Bajkay ș.a. (editori): Hans Mattis-Teutsch und Der Blaue Reiter ("Hans Matthis-Teutsch și Der Blaue Reiter"), album, München 2001;
  • Gudrun-Liane Ittu: Der Avantgardekünstler Hans-Mattis Teutsch. Sein künstlerisches Oeuvre und kunsttheoretisches Denken ("Artistul avantgardist Hans Mattis-Teutsch. Opera și gândirea teoretico-artistică"), Sibiu 2001.

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Pictură Artă Sculptură
Pictori celebriPicturi celebrePictori români Muzee Sculptori celebriSculpturi celebreSculptori români
PicturăPictoriPicturiCurenteTehnici Curente SculpturăSculpturiSculptoriTehnici