Liberalism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Liberalismul (din franceză: libéralisme) este un curent ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în drepturi.[1] Liberali îmbrățișează o gamă largă de opinii, în funcție de modul de înțelegere a acestor principii, majoritatea liberalilor susțin următoarele idei fundamentale: constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și corecte, drepturile omului, comerțul liber, precum și libertatea religioasă.[2][3][4][5][6] Liberalismul cuprinde mai multe tendințe intelectuale și tradiții, dar curentele dominante sunt liberalismul clasic, care a devenit popular în secolul al XVIII-lea, și liberalismul social, care a devenit popular în secolul al XX-lea.

Într-un sens strict, liberalismul, numit "clasic", este un curent filosofic născut în Europa secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, care pleacă de la ideea că fiecare ființă umană are, prin naștere, drepturi naturale pe care nici o putere nu le poate impieta și anume: dreptul la viață, la libertate și la proprietate. Ca urmare, liberalii vor să limiteze prerogativele statului și ale altor forme de putere, oricare ar fi forma și modul lor de manifestare.

În sens larg, liberalismul proslăvește construirea unei societăți caracterizate prin: libertatea de gândire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de piață pe baza inițiativei private și un sistem transparent de guvernare, în care drepturile minorităților sunt garantate. Există mai multe curente de gândire liberală care se diferențiază într-un mod mai precis prin fundamentele lor filosofice, prin limitele asignate statului și prin domeniul asupra căruia ele aplică principiul libertății.

Liberalism politic este doctrina care vizează reducerea puterilor Statului la protecția drepturilor și libertăților individuale, opunându-se ideii de "Stat providențial". Indivizii sunt liberi să își urmărească propriile interese atât timp cât nu afectează drepturile și libertățile celorlalți.

Liberalism economic este doctrina care proclamă libera concurență pe piață, neintervenția Statului în economie și are ca principiu fundamental proprietatea individuală.

Concepte fundamentale[modificare | modificare sursă]

Valorile liberale fundamentale sunt libertatea individuală, creativitatea individuală, responsabilitatea și independența personală, respectul drepturilor indivizilor, egalitatea în fața legii. Liberalismul este definit prin 4 concepte de bază:

  • libertatea individuală
  • proprietatea privată
  • responsabilitatea individuală
  • egalitatea în fața legii


  1. Libertatea individuală este definită ca fiind dreptul de a acționa fără nici o constrângere impusă din exterior, cu condiția să nu afecteze drepturile și libertățile legitime ale celorlalți indivizi.
  2. Proprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele activităților sale, de bunurile care-i aparțin. Proprietatea include dreptul la viață și cel de a dispune de propriul corp. Dreptul individului la securitate și rezistență la opresiune derivă din acestea.
  3. Principiul responsabilității individuale proclamă individul ca singur răspunzător pentru acțiunile sale proprii.
  4. Egalitatea în fața legii derivă din principiul responsabilității individuale: fiecare individ răspunde pentru propriile fapte, indiferent de avere, sex, naționalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale.

Liberalismul proclamă libertatea individului ca fiind problema centrală a societății umane și subliniază rolul statului în a susține și consolida proprietatea privată văzută ca o condiție fără de care nu se poate dezvolta neângrădit spiritual uman(p.169). Liberalismul își are rădăcinile în secolul XIX. O formă a liberalismului classic a fost cunoscut sub numele de idealism. Paradigma liberală susține că pacea reprezintă un obiectiv major pentru menținerea prosperității economice și de aceea creșterea rolului instituțiilor democratice este fundamental. Extinderea regimurilor democratice pe scară planetară va permite menținerii păcii. În anii ‘80 ai secolului trecut liberalismul va trece la o nouă fază intitulată neoliberalism. Această școală de gândire recunoaște caracterul anarhic al sistemului internațional ca urmare a lipsei unei mondiale susceptibile să ordoneze și să conducă sistemul, dar nu exclude existența unor grade diferite de interdependență, în cadrul cărora cooperarea este posibilă (p.171).

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Song, p. 45. Grounded on these foundations are the two central values of liberalism: equality and liberty.
  2. ^ Kathleen G. Donohue. „Freedom from Want: American Liberalism and the Idea of the Consumer (New Studies in American Intellectual and Cultural History)”. Johns Hopkins University Press. http://books.google.com/books?id=htuTnexZAo8C&pg=PA1&dq=liberalism+freedom+of+religion&hl=en&ei=D45ETYOyMcGp8Aan3b23DQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=4&ved=0CEQQ6AEwAw#v=onepage&q=liberalism%20freedom%20of%20religion&f=false. Accesat la 31 decembrie 2007. „Three of them - freedom from fear, freedom of speech, and freedom of religion - have long been fundamental to liberalism.” 
  3. ^ The Economist, Volume 341, Issues 7995-7997”. The Economist. http://books.google.com/books?id=KBzHAAAAIAAJ&q=liberalism+freedom+of+religion&dq=liberalism+freedom+of+religion&hl=en&ei=MzZHTeH4M8H88AbH5_j0AQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=6&ved=0CD8Q6AEwBTgo. Accesat la 31 decembrie 2007. „For all three share a belief in the liberal society as defined above: a society that provides constitutional government (rule by laws, not by men) and freedom of religion, thought, expression and economic interaction; a society in which ...” 
  4. ^ Sehldon S. Wolin. „Politics and Vision: Continuity and Innovation in Western Political Thought”. Princeton University Press. http://books.google.com/books?id=ndAdGl8ScfcC&pg=PA525&dq=liberalism+freedom+of+religion&hl=en&ei=MzZHTeH4M8H88AbH5_j0AQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=3&ved=0CDAQ6AEwAjgo#v=onepage&q=liberalism%20freedom%20of%20religion&f=false. Accesat la 31 decembrie 2007. „While liberalism practically disappeared as a publicly professed ideology, it retained a virtual monopoly in the ... The most frequently cited rights included freedom of speech, press, assembly, religion, property, and procedural rights” 
  5. ^ Edwin Brown Firmage, Bernard G. Weiss, John Woodland Welch. „Religion and Law: Biblical-Judaic and Islamic Perspectives”. Eisenbrauns. http://books.google.com/books?id=mQJgnEITPRIC&pg=PA366&dq=liberalism+freedom+of+religion&hl=en&ei=DDVHTYi7IoH78AaGrdXoAQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=7&ved=0CEoQ6AEwBg#v=onepage&q=liberalism%20freedom%20of%20religion&f=false. Accesat la 31 decembrie 2007. „There is no need to expound here the foundations and principles of modern liberalism, which emphasizes the values of freedom of conscience and freedom of religion” 
  6. ^ John Joseph Lalor. „Cyclopædia of Political Science, Political Economy, and of the Political History of the United States”. Nabu Press. http://books.google.com/books?id=Xsk6AAAAIAAJ&pg=PA760&dq=liberalism+freedom+of+religion&hl=en&ei=kDJHTcDuJIL98Aa_xO2jAg&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=8&ved=0CE8Q6AEwBw#v=onepage&q=liberalism%20freedom%20of%20religion&f=false. Accesat la 31 decembrie 2007. „Democracy attaches itself to a form of government: liberalism, to liberty and guarantees of liberty. The two may agree; they are not contradictory, but they are identical, nor necessarily connected. In the moral order, liberalism is the liberty to think, recognized and practiced. This is primordial liberalism, as the liberty to think is itself the first and noblest of liberties. Man would not be free in any degree or in any sphere of action, if he were not a thinking being endowed with consciousness. The freedom of worship, the freedom of education, and the freedom of the press are derived the most directly from the freedom to think.” 

Legături externe[modificare | modificare sursă]