Nicolae Cocea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Nicolae Cocea

Nicolae Cocea.JPG
Nicolae Cocea
Nume la naștere Nicolae D. Cocea
Naștere 29 noiembrie 1880
Bârlad, România
Deces 1 februarie 1949 (la 68 de ani)
București, Republica Populară Română
Ocupație avocat, scriitor, jurnalist, publicist, politician comunist
Partid politic Partidul Comunist Român
Naționalitate română România
Părinți Dumitru Cocea și Cleopatra
Frați Alice Cocea
Căsătorit(ă) cu Florica Mille,
Gina Manolescu-Strunga,
Lila Stănescu
Copii Dina (cu Florica),
Tanți (cu Maria/Zoe Grigorescu),
Ioana-Maria (cu Gina),
Radu Cocea
Activitatea literară
Mișcare/curent literar socialism
Subiecte clasa muncitoare

Nicolae D. Cocea (n. 29 noiembrie 1880, Bârlad - d. 1 februarie 1949, București) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român și politician comunist.

Este fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele lui Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara.

Nicolae Cocea a fost de asemenea și un activ francmason. Nu se cunosc (încă) locul și data inițierii sale. În decembrie 1944 a făcut parte din comitetul care a convocat toți frații de la gradul 3 în sus, pentru reaprinderea luminilor Masoneriei în România. Activitatea sa masonică mai cunoscută este cea dintre anii 1945-1948. În iunie 1948, este cel care îi informează pe frați în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști. [1]

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viața socială, Viitorul social, "Facla", Chemarea. A fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter.

Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907.

În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1925: O rușine, pamflet prin care susține muncitorimea în perioada puternicelor valuri de proteste sociale de la începutul secolului XX
  • 1931: Vinul de viață lungă, roman
  • 1933: Fecior de slugă, roman ce demască burghezia
  • 1935: Nea Nae
  • Canalia, piesă de teatru, o adevărată satiră socială.

Publicații[modificare | modificare sursă]

  • scoate revista "Facla" (1910)
  • ziarul "L'Entante" (1917-1918)
  • tipareste ziarul "Omul liber"
  • redactor-responsabil "Era nouă" (1936)
  • redactor-responsabil "Reporter" (1937)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html N.D.Cocea

Bibliografie[modificare | modificare sursă]