Sașa Pană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Alexandru Binder

Pană01.jpg
Pseudonim Sașa Pană
Naștere 8 august 1902
București, România
Deces 22 august 1981
București, România
Ocupație Poet, scriitor, romancier
Naționalitate Română
Activitatea literară
Mișcare/curent literar Dadaism
Surrealism

Sașa Pană, pseudonimul literar al lui Alexandru Binder (n. 8 august 1902, București, d. 22 august 1981, București), a fost un scriitor evreu român, prezent în literatura română de avangardă din prima jumătate a secolului al XX-lea.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Fiu al medicului David Binder, după studii de specialitate începute la Iași și terminate la București, Sașa Pană obține în 1927 diploma de medic militar. Vocația lui era însă literatura, domeniu în care disponibilitățile sale intelectuale vor contribui decisiv la desăvârșirea lui de animator al mișcărilor literare de avangardă din România, începând cu dadaismul, trecând apoi spre o orientare suprarealistă. Debutează cu volumul de poezii simboliste Răbojul unui muritor în 1926. Trei ani mai târziu, cu mijloace financiare proprii, Sașa Pană publică revista de avangardă unu și înființează o editură sub aceeași siglă, unde va tipări cărțile proprii și volume ale unor confrați de generație, promotori ai creației avangardiste, ca Urmuz, Tristan Tzara, Stephan Roll, Ilarie Voronca, Vasile Dobrian și alții. La fel ca majoritatea avangardiștilor români, Sașa Pană publică numeroase proze de mici dimensiuni, situate la frontiera dintre povestire, reportaj, poem în proză și articol cu caracter de manifest. Formula "automatismului psihic pur", prin care André Breton definise suprarealismul, își face simțită prezența în în volumele intitulate "Diagrame" (1930), "Echinox arbitrar" (1931), "Viața romanțată a lui Dumnezeu" (1932). Într-o scenografie mentală plasată la hotarul dintre stare conștientă și vis, poetul, aflat în postura de "secretar al inconștientului", stenografiază cu voluptate mesajul unei "halucinații binefăcătoare", aureolat de "briza reveriei". În cărțile publicate ulterior, "Cuvântul talisman" (1933), "Călătorie cu funicularul" (1934) și altele, scriitorul își distribuie substanța poetică în două registre: unul, al programului avangardist "subversiv", va fi branșat permanent la energia "incendiului reținut în cuvinte", celălalt, cu componentele unui temperament echilibrat, este dispus în tonalități minore, elegiace.

Iubitului Saşa Pană - Portret de Victor Brauner, 1930

Între noiembrie 1944 și martie 1947, Sașa Pană a publicat revista proletară Orizont din care au apărut 42 de numere.

După volumul Poeme fără de imaginație (1947), a publicat mai multe volume de proză cu caracter general proletar sau umoristic. În 1966 apare o primă antologie din opera sa poetică, Poeme și poezii, ce cuprinde și o serie de inedite grupate sub ciclul "Culoarea timpului (1948-1965)", care va fi completată și publicată în volumul din 1977 intitulat tot Culoarea timpului. La 3 ani după Poeme și poezii apare la aceeași editură o antologie din prozopoemele sale. În 1973, cu 8 ani înaintea morții sale, Sașa Pană publică un volum de memorialistică de aproape 700 de pagini intitulat Născut în '02. În 2006, a apărut postum la Editura Dacia din Cluj-Napoca o ediție îngrijită de Ion Pop ce conține volumele Viața romanțată a lui Dumnezeu, Diagrame și Echinox arbitrar. În 2009 va apare la aceeași editură Sadismul adevărului.

Sașa Pană a fost și autorul unor traduceri valoroase din operele lui Paul Eluard, Jean Cassou, Loys Masson.

A locuit din 1933 până la moarte în imobilul situat pe strada Dogari (Dogarilor) la nr. 36, București.

Opere[modificare | modificare sursă]

Poezii și prozopoeme[modificare | modificare sursă]

Proză și publicistică[modificare | modificare sursă]

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • "Așa întrece, înțeleg și eu!", Extras din Educația artistică, D.S.P.A., ianuarie 1949 (în colaborare cu Maia Radovan)
  • Teatru mic, D.S.P.A., 1950 (șase piesete)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent (București: «Fundația Regală pentru Literatură și Artă», 1941; pag. 803, 805—806 și 922).
  2. Gabriela Duda, antologia Literatura română de avangardă, Editura Humanitas, 1997. ISBN 973-6890-11-2
  3. Aurel Sasu, Pană, Sașa, în Dicționarul Biografic al Literaturii Române (Pitești: editura «PARARELA 45», 2006, Vol. II («M-Z»), p. 278). ISBN 973-697-758-7
  4. Livușe Valentova: Sașa Pană, în Slovník rumunských spisovatelů (Praga: editura «Livri», 2001; pag. 178—179). ISBN 80-7277-069-1
  5. Bibliophil (Cărți de Sașa Pană)
  6. Secțiunea bibliografică din antologia Poeme și poezii de Sașa Pană, 1966.

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Articole biografice