Mircea Nedelciu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Mircea Nedelciu

Naștere 12 noiembrie 1950
Fundulea
Deces 12 iulie 1999 (48 de ani)
București
Ocupație prozator
Naționalitate Flag of Romania.svg română
Activitatea literară
Mișcare/curent literar postmodernism
Specie literară Proză

Mircea Nedelciu (n. 12 noiembrie 1950 Fundulea - d. 12 iulie 1999, București) a fost un scriitor român, considerat a fi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai curentului optzecist și ai postmodernismului în literatura română.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Simbolism - Naturalism
Modernism - Tradiționalism
Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Este absolvent al Facultății de Filologie (secția română - franceză) a Universității București, promoția 1973. Încă din epoca studenției, devine membru activ al cenaclului Junimea, condus de profesorul și criticul literar Ovid S. Crohmălniceanu. Între anii 1970-1973 face parte din grupul de tineri scriitori de la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București, care editează gazeta de perete Noii (alături de Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Ioan Flora, Gheorghe Iova, Ioan Lăcustă, Sorin Preda și Constantin Stan).

După absolvirea facultății, trăiește o vreme din slujbe provizorii (profesor navetist, ghid turistic etc.). Din 1982, lucrează ca librar la Editura Cartea Românească, un loc de întâlnire a scriitorilor tineri și provinciali, apoi ca funcționar la Uniunea Scriitorilor. Din 1990 conduce o asociație româno-franceză de difuzare editorială și susține câteva proiecte menite să primenească și să dinamizeze viața profesională a scriitorilor autohtoni. În 1988 se îmbolnăvește de o formă de leucemie, cu care se va lupta mai bine de un deceniu. Se stinge din viață pe 12 iulie 1999, la București, răpus de leucemie la vârsta de 48 de ani, și este înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu.

Cariera literară[modificare | modificare sursă]

Debutează în 1979 cu volumul de proză scurtă Aventuri într-o curte interioară. Ulterior, publică proză scurtă, romane, critică literară, articole teoretice și de opinie. Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România și este membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - ASPRO. Are o intensă activitate jurnalistică, colaborând cu majoritatea revistelor literare și culturale din țară, și cu publicații din Franța, Ungaria, Polonia, Rusia și Germania.

Figurează cu texte teoretice, articole de opinie și proză scurtă în numeroase antologii de proză românească, printre care: Desant '83 (antologie îngrijită de Ovid S. Crohmălniceanu, 1983), Competiția continuă. Generația `80 în texte teoretice (antologie apărută în 1994), Arhipelag - proză scurtă contemporană (1970-1980) (antologie și prefață de Mircea Iorgulescu, 1981), Nuvela românească în deceniul opt (antologie și studiu introductiv de Cornel Regman, 1983), Generația `80 în proza scurtă (antologie de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, 1998) și secțiunea antologică a volumului Experimentul literar românesc postbelic (1998).

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Aventuri într-o curte interioară (1979), proză scurtă
  • Efectul de ecou controlat (1981), proză scurtă
  • Amendament la instinctul proprietății (1983), proză scurtă
  • Și ieri va fi o zi (1989), proză scurtă
  • Povestea poveștilor generației '80 (1998)
  • Zmeura de câmpie (1984), roman
  • Tratament fabulatoriu (1986), roman
  • Femeia în roșu (1990), roman scris împreună cu Adriana Babeți și Mircea Mihăieș
  • Zodia scafandrului (2000), roman neterminat, publicat postum. [1]

Opere publicate în traducere[modificare | modificare sursă]

A fost tradus în limbile maghiară, germană, franceză, sârbă, rusă și engleză, apărând astfel în antologii de proză românească publicate în străinătate. Este prezent în antologia americană de proza românească The Phantom Church and Other Stories (University of Pittsburgh Press, 1996, traducere de Sharon King și Georgiana Fârnoagă). Postum, îi apare în Franța volumul La Danse du coq de bruyere suivi de Problemes d`identite (traducere de Alain Paruit, Ed. L`Esprit des Peninsules / EST Samuel Tastet, Paris, 2000).

Premii[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mircea Nedelciu in zodia scafandrului, Adina Dinițoiu, Observator cultural - numărul 277, iulie 2005, accesat la 30 ianuarie 2014

Referințe critice (on-line)[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Articole biografice

Interviuri