Cimitirul Bellu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cimitirul Bellu
RO B Bellu cemetery entrance.jpg
Poziționare
Localitate București
Țara  România
Adresa Calea Șerban Vodă nr. 249, sector 4
Creare
Data începerii construcției 26 noiembrie 1852
Data finalizării septembrie 1858
Clasificare
Cod LMI B-IV-a-B-20118
Cimitirul Bellu
Cimitirul Serban Voda (Bellu).JPG
Intrarea cimitirului
Cimitirul Bellu se află în București
{{{alt}}}
Fondare septembrie 1858
Locație Calea Șerban Vodă nr. 249, sector 4, București, România
Tip public
Suprafață 28 hectare
Bustul funerar al artistei Marioara Tănase
Mormântul lui Mihai Eminescu. Basorelieful din medalion sculptat de Ion Georgescu
Mormântul lui Ion Luca Caragiale
Monumentul funerar al aviatorului Dumitru Hubert, sculptat de Iosif Fekete

Cimitirul Șerban Vodă (în limbaj popular „Cimitirul Bellu”) este un cimitir din București, România. Este situat la intersecția Șoselelor Giurgiului, Olteniței, Viilor și Căii Șerban Vodă, mai exact în Piața Eroii Revoluției.

Până la jumătatea secolului al XIX-lea bucureștenii își îngropau morții în curțile bisericilor. Existau câteva cimitire în afară orașului, unde erau înmormântați săracii și oamenii de rând. Pentru a fi în pas cu lumea modernă, legiuitorii bucureșteni au desființat aceste cimitire și au hotărât în 1831 „Legiuirea pentru înmormântări afară din oraș”. În anul 1852 o comisie a Sfatului Orășenesc discută crearea altor cimitire în afară Bucureștiului. Unul dintre acestea era situat pe ulița Șerban-Vodă, unde se afla o grădină mare aparținând baronului Barbu Bellu (1825-1900), ministrul Cultelor și Justiției. Terenul a fost donat de Bellu Sfatului Orășenesc care, la 26 noiembrie 1852, hotărăște începerea lucrărilor de amenajare a cimitirului. Arhitectul Alexandru Orăscu întocmește planurile pentru ridicarea capelei pe locul unde fusese cândva biserică lui Bellu cel Bătrân (1799-1853), tatăl baronului. Interiorul era realizat de pictorul Constantin Lecca. Cimitirul începe să funcționeze legal în septembrie 1858. C. A. Rosetti, inițiatorul organizării Cimitirului Bellu, este primul concesionar pe care îl putem găsi în Arhivă Cimitirelor. În noiembrie 1859 cumpără un loc de veci aici, pentru fiica sa, Elena.

Din anul 1862 Cimitirul Bellu trece sub aripa Municipalității bucureștene, așa că, în momentul în care vechea capelă se dărâmă, primarul Pache Protopopescu pune piatră de temelie la noua capelă ce va fi clădită în stilul catedralei din Karlsbad. Ea va fi pictată la început de Mihail Popp, iar mai târziu repictată de Dimitrie Belisarie și Arthur Verona. Cimitirul Bellu avea 17 hectare în 1859, iar în prezent măsoară 28 de hectare. [1]

În cimitirul Bellu se află și Aleea Artiștilor, perimetrul unde sunt îngropați artiștii.[2]

Ansamblul "Cimitirul Șerban Vodă - Bellu" este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 22438, cod LMI B-IV-a-B-20118[3].

Personalități înmormântate la Cimitirul Bellu[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Coordonate: 44°24′13.79″N 26°5′59.11″E / 44.4038306°N 26.0997528°E / 44.4038306; 26.0997528