Emil Prager
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Emil Prager (n. 18/31 august 1888, București - d. 1 februarie 1985) a fost un renumit inginer constructor român din perioada interbelică. S-a făcut remarcat în special datorită inițiativei de a folosi în premieră betonul armat în construcțiile din România.
[modificare] Construcții
- Biblioteca Centrală Universitară din Iași (1930-1934, arh. Constantin Iotzu)
- Palatul Senatului (1938-1941, arh. Emil Nădejde)
- Asociatia Inginerilor de Mine - Bd. Bratianu 59, Bucuresti (1926-1927), arh. P. Smarandescu
- Imobilul societatii Dacia Romana - Bd. Elisabeta 24, Bucuresti (1928-1929), arh. A. Culina
- Catedrala Episcopala Balti (1925-1929), arh. A. Gabrielescu
- Centrala Electrica Steaua Electrica Floresti - Prahova (1921-1922), arh. Duiliu Marcu
- Palatul Societatii de Asigurari Genarala - Calea Victoriei 101, Bucuresti (1929), arh. N. Nenciulescu si G. Negoescu
[modificare] Bibliografie
- Nicolae Noica: Din istoria construcțiilor românești, Emil Prager - un model, Editura Mașina de scris, 2004, ISBN 978-973-8491-12-0; reeditat de Editura Vremea, 2010.
[modificare] Legături externe
Articole biografice
- Emil Prager: A trăit un secol. A construit un oraș, 11 Februarie 2011, Evenimentul zilei
