Max Reger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Max Reger, carte poștală (1910)

Max Reger (n. Johann Baptist Joseph Maximilian Reger, 19 martie 1873, Brand d. 11 mai 1916, Leipzig) a fost un compozitor german.

A debutat la vârsta de 14 ani într-un concert școlar la Weiden, iar între 1886-1889 a fost organist temporar la Biserica catolică din același oraș. După ce a terminat școala pedagogică din Amberg s-a hotărât să studieze muzica serios. A studiat la conservatoriile din Sondershausen și Wiesbaden, iar după terminarea stagiului militar s-a întors la casa părintească ca să-și revină după o apoplexie. Acolo a compus Introducere, passacaglia și fugă, pentru 2 piane.

În 1901 s-a mutat la München, unde a lucrat ca dirijor, pianist și organist. În 1907 a fost numit director muzical și profesor la Universitatea din Leipzig, instituție de care a rămas legat într-un fel sau altul până la moarte. Activitatea pedagogică nu l-a împiedicat să continue să compună: muzică de cameră, simfonii, corale și piese de concert etc.

În 1902 s-a căsătorit cu Elsa von Bercken, o nobilă protestantă divorțată, ceea ce a dus ca Reger să fie excomunicat. Cuplul nu a avut urmași biologici, dar au adoptat două fetițe, Christa și Charlotte.[1]

În 1908 a renunțat la postul de director muzical al Universității din Leipzig, menținându-l doar pe cel de profesor.

În 1911 a fost numit dirijor la Meiningen, dar orchestra s-a dizolvat în 1914, când a început Primul Război Mondial. În același an a suferit un nou atac de apoplexie, iar în 1915 a acceptat postul de dirijor al orchestrei din Jena, de unde făcea naveta o dată săptămânal pentru a preda la Universitatea din Lepizig. În 1916, în timpul unei astfel de navete, a suferit un atac de cord și a decedat.[2]

Max Reger a fost vărul compozitorului Hans von Koessler.

Compoziții[modificare | modificare sursă]

Reger a fost un compozitor baroc modern. Ca și la Bach, orga ocupă un loc central în viața și în compozițiile sale. A compus cca 1000 de piese (147 opusuri), lucrări care sunt din toate genurile muzicale, cu excepția operei.[3]

Printre cele mai cunoscute compoziții ale sale sunt:

  • Variațiuni și fugă pe o temă de Hiller (op. 100), 1907
  • Suita de balet (op. 130), 1913
  • Variațiuni și fugă pe o temă de Mozart (op. 132), 1914
  • Passacaglia în re minor, 1899
  • Schlichte Weisen, (op. 76), 1904-1912

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • doctor h.c. al Universității din Berlin (1910)
  • La Universitatea din Karlsruhe există un „Institut Max Reger”
  • În SUA există o „Fundație Max Reger”

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.zeit.de/1953/12/mein-vater-max-reger
  2. ^ http://www1.karlsruhe.de/Kultur/Max-Reger-Institut/de/bio.php
  3. ^ http://www.maxreger.org/max.html

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Sverre Hagerup Bull și Kjell Bloch Sandved (red.), Musikens Värld, Musik i ord och bild, AB Kulturhistoriska Förlag, Oslo, 1977

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Albright, Daniel, red. (2004), Modernism and music: an anthology of sources. University of Chicago Press. ISBN 0-22601-266-2.
  • Anderson, Christopher (2003). Max Reger and Karl Straube: Perspectives on an Organ Performing Tradition. Aldershot, Hampshire: Ashgate Publishing. ISBN 0-7546-3075-7.
  • Bittmann, Antonius (2004). Max Reger and Historicist Modernisms. Baden-Baden: Koerner. ISBN 3-87320-595-5.
  • Cadenbach, Rainer (1991). Max Reger und Seine Zeit. Laaber: Laaber-Verlag. ISBN 3-89007-140-6.
  • Grim, William (1988). Max Reger: A Bio-Bibliography. Westport, Connecticut: Greenwood Press. ISBN 0-313-25311-0.
  • Häfner, Roland (1982). Max Reger, Klarinettenquintett op. 146. Munich: W. Fink Verlag. ISBN 3770519736.
  • Liu, Hsin-Hung (2004). "A Study on Compositional Structure in Max Reger Phantasie für Orgel über den Choral, "Hallelujah! Gott zu loben, bleibe meine Seelenfreud!"" D.M.A. dissertation. Seattle: University of Washington.
  • Mead, Andrew (2004). "Listening to Reger". The Musical Quarterly 87, no. 4 (Winter): 681–707.
  • Mercier, Richard (2008). The Songs of Max Reger: A Guide and Study. Lanham, Maryland: Scarecrow Press. ISBN 9780810861206.
  • Reger, Elsa von Bagenski (1930). Mein Leben mit und für Max Reger: Erinnerungen von Elsa Reger. Leipzig: Koehler & Amelang.
  • Reger, Max (2006). Selected Writings of Max Reger, edited and translated by Christopher Anderson. New York: Routledge. ISBN 0415973821.
  • Schreiber, Ottmar, and Ingeborg Schreiber (1981). Max Reger in seinen Konzerten, 3 vols. Veröffentlichungen des Max-Reger-Institutes (Elsa-Reger-Stiftung) 7. Bonn: Dümmler. ISBN 3427862712.
  • Williamson, John (2001). "Reger, (Johann Baptist Joseph) Max(imilian)". The New Grove Dictionary of Music and Musicians, second edition, edited by Stanley Sadie and John Tyrrell. London: Macmillan Publishers.
  • Max Reger - Music as a perpetual state, documentary by Andreas Pichler and Ewald Kontschieder, Miramonte Film 2002
  • Franz Rabich: Regerlieder. Studie, Beyer und Mann, Bad Langensalza 1914.
  • Else von Hase-Koehler (hrsg): Briefe eines deutschen Meisters. Ein Lebensbild, Leipzig 1928.
  • Prof. Dr. Fritz Stein: Max Reger – sein Leben in Bildern, Bibliographisches Institut Leipzig.
  • Lotte Taube: Max Regers Meisterjahre, Edition Bote und G. Bock, Berlin W8 1941.
  • Helmut Wirth: Max Reger. Mit Selbstzeugnissen und Bilddokumenten dargestellt, Hamburg 1973 (Rowohlt Bildmonographien).
  • O. und I. Schreiber (hrsg): Max Reger in seinen Konzerten, 3 Bde. Bonn 1981.
  • Susanne Popp und Susanne Shigihara: Max Reger am Wendepunkt zur Moderne, Ein Bildband mit Dokumenten aus den Beständen des Max-Reger-Instituts, Bonn 1987. ISBN 3-416-02051-0
  • Martin Weyer: Die Orgelwerke Max Regers. Wilhelmshaven 1989. ISBN 3-7959-0528-1
  • Rainer Cadenbach: Max Reger und seine Zeit, Laaber 1991. ISBN 3-89007-140-6
  • Susanne Shigihara: Reger-Studien, Wiesbaden 1993.
  • Hermann J. Busch: Die Orgelwelt Max Regers, Zur Interpretation der Orgelmusik Max Regers (Überarbeitete und aktualisierte Neuauflage), Berlin 2007.
  • Susanne Popp: "Thematisch-chronologisches Verzeichnis der Werke Max Regers und ihrer Quellen", Reger-Werk-Verzeichnis (RWV), München 2011, ISBN 978-3-87328-123-3
  • Herbert Eulenberg Max Reger in Schattenbilder - 20 Musikerporträts ECON-Verlag Düsseldorf 1965
  • Adalbert Lindner: Max Reger. Ein Bild seines Jugendlebens und künstlerischen Werdens, J. Engelhorn Nachf. Stuttgart 1923
  • Max Reger - Musik als Dauerzustand, Film-Biographie von Andreas Pichler und Ewald Kontschieder, Miramonte Film 2002

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Max Reger