Rudolf Schweitzer–Cumpăna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rudolf Schweitzer–Cumpăna

Rudolf Schweitzer-Cumpăna autoportret, datat 1947
Născut(ă) 7 mai 1886
Pitești, România
Deces 17 februarie 1975 (91 de ani)
București, Republica Socialistă România
Naționalitate  România
Etnicitate germană, evreiască (?)
Educație Academia Regală de Arte Frumoase din Berlin, Academia de Arte Plastice de la Paris
Ocupație proză, pictură, acuarelă
Stil realism, Tinerimea artistică
Influențat de Erich Hancke, Arthur Kampf, Anton Alexander von Werner
Cunoscut(ă)
pentru
A pictat portrete, peisaje și mai ales scene din viața țărănească
Soție Lilly Pascaly, Elena Galateea Stoicescu
Părinți Ludwig Schweitzer
Premii Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a

Rudolf Schweitzer–Cumpăna (n. 7 mai 1886, Pitești - d. 17 februarie 1975, București) a fost un pictor și grafician, român de origine germană. Originea sa evreiască[1] este însă controversată[2].

Născut într-o familie cu origini germane,[3] a fost profesor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, secția pictură. A studiat la Academia de arte frumoase de la Berlin, apoi la Academia de Arte Plastice de la Paris.

Viața, studiile și activitatea artistică[modificare | modificare sursă]

  • 1886 - 7 mai, se naște la Pitești, fiul lui Ludwig Schweitzer (n. 15 decembrie 1856, d. 31 inuarie 1951).
  • 1893 - 1897 - Urmează școala primară la Pitești.
  • 1897 - Se înscrie la Liceul, apoi Colegiul Ion C. Bratianu.
  • 1904 - Pleacă la Berlin, unde urmează (șase luni) cursurile profesorului Adolf Schlabitz. Acceptat la Academia Regală de Arte Frumoase din Berlin, studiază pictura cu Erich Hancke, Arthur Kampf și Anton Alexander von Werner.
  • 1909 - Revine în țară pentru satisfacerea stagiului militar. Expune sporadic la Pitești, în diverse librării.
  • 1911 - Este prezent pentru prima oară la Salonul Oficial cu trei lucrări. Va expune în continuare la Saloanele Oficiale de pictură și sculptură și, sporadic, la Saloanele de desen și gravură, în anii: 1912, 1913, 1924, 1925, 1927, 1928, 1929, 1930, 1931, 1933, 1941, 1942, 1943.
  • 1912 - Expune la Tinerimea Artistică cinci lucrări, participând apoi la edițiile din anii: 1914, 1915, 1925, 1927, 1928, 1933, 1934, 1935, 1937, 1938, 1939, 1940, 1941, 1942, 1943,1944, 1947.
  • 1913 - Prima expoziție personală în București, în Pasajul Crețulescu.
  • 1915 -Participă la expoziția Cosânzeana, organizată în București.
  • 1920 - 1923 - Anual câte o expoziție personală la Ateneul Român.
  • 1921 - Face parte, în calitate de membru activ, din 25 mai 1921, din Asociația Salonul de Toamnă.
  • Se căsătorește cu Lilly Pascaly, născută la 31 iulie 1897, în Brăila.
  • 1922 - Din 23 februarie devine membru al Sindicatului Artelor Frumoase. Expoziție personală la Ateneul Român în perioada 12-30 noiembrie cu 140 lucrări.
  • 1924 - Descide o expoziție personală în sălile Prefecturii din Ploiești.
  • 1925 - Participă cu lucrări (nr. 53 Țăran și nr. 54 La țară) la expoziția de Artă Română veche și modernă, organizată la Musée du Jeu de Paume la Paris, 25 mai - 1 august 1925. În ianuarie deschide o expoziție la Ateneu.
  • 1926 - Expoziție personală la Craiova și o a doua expoziție personală în sălile Ateneului Român din București, unde expune 124 lucrări de pictură și grafică. Devine membru societar al "Tinerimii Artistice".
  • 1927 - Se stabilește în București. Expoziție personală la Sala Ileana, cu 115 lucrări (30 nov. - 14 dec.). Participă la Expoziția retrospectivă a artiștilor români pictori și sculptori din ultimii 50 de ani, organizată la Ateneul Român.
  • 1928 - Expoziție personală la Brăila. Face o călătorie de studii la Budapesta.
  • 1929 - Expoziție personală la Palatul Culturii din Timișoara. Vara face, timp de trei luni, o călătorie de studii și documentare în Macedonia, Grecia și Turcia. În luna noiembrie, deschide la Sala Ileana o expoziție personală cu 140 de lucrări 113 uleiuri și 27 desene, acuarele și pasteluri realizate în cursul acestei călătorii și în țară.
  • 1930 - Expoziție personală la atelierul său din București, strada General Budișteanu nr. 30.
  • 1931 - 1932 Începând cu luna iunie, după o scurtă oprire la Veneția, face o călătorie de studii la Paris, unde prezintă trei lucrări la Expoziția Artiștilor Francezi. În luna octombrie, deschide la Galeria Jeanne Castel din Paris o expoziție personală cu 38 de lucrări realizate în capitala Franței.
  • 1932 - Concomitent cu Tonitza, Sirato, Ștefan Dimitrescu expune la Sala Dalles în București
  • 1933 - Expoziție personală, în luna martie, la Sala Dalles, cu 130 de lucrări, picturi în ulei și acuarele din Paris. În luna decembrie, la Sala Dalles, expoziție personală cu 114 lucrări de pictură, acuarelă și desen.
  • 1934 - Expoziție personală la Ateneul Român (4-30 noiembrie.).
  • 1935 - Participă la Salonul Ateneului Român.
  • 1936 - Expoziție personală la Sala Dalles, cu 122 de lucrări (1-30 nov.).
  • 1938 - Expoziție personală (2-30 ian.) la Sala Dalles cu 110 lucrări (87 uleiuri, 23 grafică).
  • 1939 - În lunile februarie - martie, face o călătorie de studii și documentare în Italia, (Veneția, Milano, Florența, Roma, Neapole, San Remo și Germania (München și Augsburg).
  • 1941 - Expoziție personală la Sala Dalles (17 dec. 1941 - 9 ian. 1942). Expune 180 lucrări în ulei.
  • 1946 - Expoziție personală la Sala Dalles, expune 90 de lucrări în ulei diverse desene și acuarele. Participă la expoziția „Italia văzută de pictori români”, organizată la Muzeul Toma Stelian.
  • 1948 - Participă la Expoziția anuală de stat și la expoziția Flacăra, figurând din nou la edițiile din anii 1950 și 1954.
  • 1951 - Este numit profesor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București. Devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici, secția pictură.
  • 1953 - Începînd cu acest an participă la Expozițiile Anuale de Stat de pictură și grafică precum și la cele ocazionale, organizate în București și în provincie. Participă la expozițiile de artă plastică românească organizate peste hotare.
  • 1954 - În perioada februarie-martie, Uniunea Artiștilor Plastici organizează la Sala Dalles o expoziție de desen, gravură și acuarelă Schweitzer-Cumpăna, Béla Gy. Szabó și Walter Rudolf Widmann. La expoziție participă cu 82 lucrări de grafică (desene în cărbune, acuarelă, pasteluri, desen sanguină).
  • 1955 - I se conferă Ordinul Muncii clasa a III-a.
  • 1956 - La 1 octombrie este numit membru al Comitetului National al Artelor Plastice și membru în Biroul Executiv al acestui Comitet.
  • 1957 - Cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani, Muzeul Național de Artă organizează în februarie, la Sala Dalles, o expoziție retrospectivă Schweitzer-Cumpăna, reunind 278 lucrări de pictură și 159 de grafică. Face o călătorie de documentare în Iugoslavia. I se conferă titlul de Maestru Emerit al Artei. Se pensionează cu începere de la 1 august.
  • 1960 - Expoziție personală la Palatul Culturii din Pitești.
  • 1961 - Donează orașului Pitești, pentru Muzeul de Artă, 147 lucrări de pictură și grafică (98 uleiuri și 49 grafică).
  • 1963 - La 17 februarie s-a stins din viață soția sa, Lilly Schweitzer. Expoziții retrospective la Pitești și Galați. Donează Muzeului de Artă din Galați, 14 picturi. Donează Muzeului de Artă din Craiova 25 de picturi.
  • 1965 - Muzeul din Râmnicu Vâlcea organizează o expoziție de pictură Schweitzer-Cumpăna, cu 96 de lucrări.
  • 1967 - La 27 septembrie se căsătorește cu Elena Galateea Stoicescu, născută la 29 martie 1921, în Ploiești (d. 5 ianuarie 1999). În lunile noiembrie-decembrie, sub egida Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, se organizează la Sala Dalles o expoziție retrospectivă, la care figurează 85 lucrări de pictură și 74 acuarele și desene.
  • 1968 - Deschide o expoziție personală la Casa de Cultură din Sinaia. I se acordă Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a.
  • 1969 - Sub egida Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă se organizează o amplă expoziție cu caracter retrospectiv la Râmnicu Vâlcea și Piatra Neamț (21 februarie - 23 aprilie).

Expoziție personală la Râmicu Sărat în luna mai cu 32 lucrări în ulei și 22 pasteluri, desene și acuarele.

  • 1970 - Expoziție la Buzău.
  • 1971 - Expoziție retrospectivă la Craiova în ianuarie-februarie cu 63 de picturi. Expoziție personală la Sala Dalles, București.
  • 1972 - Muzeul din Pitești organizează în perioada 31 mai - 30 iunie o retrospectivă Schweitzer-Cumpăna cuprinzând 70 de lucrări (ulei și grafică).
  • 1975 - La 17 februarie se stinge din viață, la București.

Opera[modificare | modificare sursă]

Înzestrat desenator, având un ascuțit spirit de observație, Schweitzer-Cumpăna a pictat portrete, peisaje și mai ales scene din viața țărănească, în tehnici diferite (ulei, acureală și desen, de predilecție în cărbune) într-o viziune realistă. În pictură, el urmărește construcția formelor în relief, modelând pasta, uneori excesiv de abundentă. Paleta sa este caldă, în tonalități grave și profunde. În ultima parte din viață, el a fost preocupat de rolul luminii în pictură și a manifestat o tendință accentuată pentru precizarea formei („Autoportret”, „Portret de bărbat”, „Capre în soare”)[4].

Citate[modificare | modificare sursă]

„În prăvălia unui negustor de tablouri din Calea Victoriei, în fața străzii Fântânii, expune sfios d. R. Schweitzer. Nu sunt multe la număr lucrările pe care d-sa le scoate în public, dar sun suficient de elocvente pentru a demonstra în tânărul expozant un talent ce merită luarea aminte. Cu tot numele său nemțesc, care ar putea să-i pricinuiască oarecari inconveniențe, dl. Schweitzer are o inspirație rustică foarte românească, am putea zice exclusiv țărănească. Firește, n-ar fi deajuns artisticește, dacă ar fi numai atât. Dar e deajuns ca, dovedindu-i preferințele, să-i facă numele simpatic. În plus, d. Schweitzer are lucrul principal: însușirea artistică. Pastă suculentă, din belșug, aruncată cu o siguranță remarcabilă și care împrumută figurilor o impresie de robust și solid; o tonalitate suficient de personală pentru un tânăr expozant lucruri care pierd din pricina luminii nevaforabile a prăvăliei în care sunt așezate pânzele. Dintre ele subliniem cele două peisaje de iarnă, de un colorit sigur, afirmativ și original, de un sentiment comunicativ care trădează un temperament destul de viguros. Cel care a izbutit să dea lucruri de felul acesta dovedește cu ele posibilități viitoare, care, la vremea lor, vor aduce tânărului artist nume vrednic de ținut în seamă.”

(Nichifor Crainic[5]).

„E un zbucium în acest suflet cu totul original, capabil de opere mari, un zbucium onest și fecund. Nimic din ce face nu e ca la alții dar nu pentru că o voiește, ci pentru că e o necesitate absolută a sufletului său (...). De la acest pictor putem aștepta o nouă formulă a realităților pământului nostru.”

(Nicolae Iorga [6]).

„Căci Dl. Schweitzer-Cumpăna este un talent adevărat cu desen viguros și culori împerecheate original din ale cărui lucrări se desprinde o mare speranță pentru cei ce vor să vadă în Dl. Cumpăna o figură din cele mai interesante ale artei nostre plastice.”

(Victor Eftimiu[7]).

„Nenumărați artiști străini s-au priceput să însuflețească sub ochii parizienilor farmecul și vraja patriei lor. Nu știu să fi reușit cineva mai bine ca dl. Schweitzer-Cumpăna. Realist, căutând doar acea desfătare a adevărului ce constituie marea voluptate a artistului, Dl. Cumpăna ne oferă o seamă de pânze frământate și radioase, cărora Orientul le împrumută lumina lui cu luciri argintii și în care viața de fiece zi a țăranului ni se înfățișează cu toată blândețea ei frustă.”

(Elena Văcărescu, Paris)

Lucrări ale lui Rudolf Schweitzer–Cumpăna în muzee[modificare | modificare sursă]

Operele lui Rudolf Schweitzer–Cumpăna se află în următoarele colecții de stat și particulare:

  • Universitatea de Artă, Berlin (UdK)
  • Muzeul National de Artă, București
  • Muzeul Municipiului București
  • Muzeul Brukenthal, Sibiu
  • Muzeul de Artă, Timișoara
  • Muzeul de Artă, Cluj
  • Muzeul de Artă Rudolf Schweitzer–Cumpăna, Pitești
  • Muzeul Alba Iulia
  • Muzeul de Artă, Iași
  • Colecția Vasile Parizescu si alte colecții particulare din România, Franța, Germania, Belgia, Anglia.

Moștenire[modificare | modificare sursă]

  • Există o fundație "Rudolf Schweitzer-Cumpăna" cu filiale la Berlin și Pitești[8]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ro Apariții editoriale la Salonul de Carte și Presă de la București
  2. ^ ro Pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpana nu a fost evreu
  3. ^ Rudolf Schweitzer-Cumpana exhibition at Cotroceni Museum. http://www.nineoclock.ro/rudolf-schweitzer-cumpana-exhibition-at-cotroceni-museum/. 
  4. ^ Academia Republicii Populare Române: Dicționar Enciclopedic Român, Ed. Politică, București, 1962-1964
  5. ^ Nichifor Crainic: Despre R.Schweitzer-Cumpăna, Cronică de artă, 1919
  6. ^ Nicolae Iorga: Neamul românesc, noiembrie 1921
  7. ^ Victor Eftimiu, Lupta, 1922
  8. ^ Opera lui Schweitzer-Cumpăna, foarte apreciată la bursa de artă. http://www.curierulnational.ro/Specializat/2010-08-04/Opera+lui+Schweitzer-Cumpana,+foarte+apreciata+la+bursa+de+arta. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
  • Radu Ionescu – Monografia Rudolf Schweitzer–Cumpăna, sub îngrijirea Fundației RSC, București 2003, pag. 20-21, pag. 48-50.
  • Caietele Fundației RSC – Tom I, București 1998, R. Ionescu – Câțiva cronicari despre R.S. Cumpăna
  • Caietele Fundației RSC – Tom II, București 2000, Radu Ionescu – R. Schweitzer-Cumpăna la Palatul Regal, pag. 8.
  • Caietele Fundației RSC – Tom IV, La UNESCO – Comisia Națională a României.
  • Revista Itinerar nr. 4, iunie 2001, Ploiești, Rubrica Fundației, dr. Aurel Pentelescu – Fundația Rudolf Schweitzer–Cumpăna.
  • Argessis. Studii și Comunicări. Seria Istorie, tom IX/2000, pag. 511-515.

Legături externe[modificare | modificare sursă]