Francia Occidentală
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||||||||||||||||||||
Francia Occidentală era teritoriul aflat sub controlul lui Carol cel Pleşuv după Tratatul de la Verdun din 843, care împărţea Imperiul Carolingian al francilor în trei părţi, Francia Occidentală, Francia de Mijloc şi Francia Răsăriteană. Este precursorul Franţei moderne. A fost cunoscută sub diferite denumiri, precum Francia Occidentalis şi Regatul Francilor Occidentali.
Era împărţită în următoarele mari fiefuri: Aquitania, Ducatul Bretania, Burgundia, Catalonia, Flandra, Gasconia, Gothia (Septimania), Île-de-France, şi Comitatul Toulouse.
Începând din secolul X este singura parte a fostului Imperiu Carolingian care poartă numele de Francia, după ce partea orientală a imperiului devine cunoscută ca Germania și apoi devine Sfântul Imperiu Roman de Naţiune germană. După 987, odată cu dispariția dinastiei carolingiene și instaurarea Dinastiei Capeţienilor regatul devine din ce în ce mai separat de fostul Imperiu, momentul urcării pe tron al lui Hugo Capet fiind considerat momentul de formare al Regatului Franţei. Originea capeţinilor în regiunea Île-de-France face ca denumirea Franța (France) să fie folosită din ce în ce mai des pentru a desemna regatul, acesta utilizând această titulatură abia din 1180.

