Metroul din Paris

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Métro de Paris
Localizare Paris
Tip Metrou
Lungime totală 213 km
Număr linii 16
Număr staţii 297
Număr călători 4,5 milioane / zi
Operator Régie Autonome des Transports Parisiens (RATP)


Un tren din Metroul din Paris, cu roţi de cauciuc

Metroul parizian (franceză: Métro de Paris, sau pe scurt Métro) este sistemul de metrou din Paris. Reţeaua este compusă din 16 linii, cu preponderenţă subterane, având o lungime totală de 211 km. Sistemul, devenit unul dintre simbolurile oraşului, este de remarcat prin densitatea reţelei sale în centrul Parisului şi pentru omogenitatea stilului său arhitectural, influenţat de Art Nouveau.

Liniile sunt identificate cu numere de la 1 la 14, 3bis şi 7bis fiind două linii minore care iniţial erau considerate ramificaţii ale liniilor 3 respectiv 7.

Prima linie a fost inaugurată în anul 1900. Sistemul s-a extins foarte rapid la inceputul primului război mondial, pentru ca în anii 1920 centrul oraşului să fie deja acoperit. Primele extinderi spre suburbii s-au construit în anii 1930, împreună cu linia 11. După o pauză în "deceniile automobilelor" - anii 1950-1970, s-au construit numeroase alte extensii suburbane. Decizii tehnice din perioada conceperii primelor linii, cum ar fi distanţele mici între staţii, limitează posibilităţile de extindere. O parte a pasagerilor ar trebui să fie transportaţi de reţeaua de tramvai aflată în dezvoltare şi de reţeaua RER construită în anii 1960. Cu toate acestea, la sfârşitul secolului 20 este inaugurată linia 14, complet automatizată, având ca principal scop uşurarea traficului de pe linia RER A.

În prezent metroul din Paris transportă aproximativ 4.5 milioane de pasageri pe zi (1.365 miliarde în anul 2005) şi dispune de 297 de staţii, dintre care 62 reprezintă puncte de legăruă între linii. Este al doilea sistem de metrou din Europa de Vest ca şi lungime, după Metroul Londonez. Metroul din Madrid (care este situat în Europa de Sud) este mai lung decât Metroul din Paris.

Metroul a fost cunoscut original ca Chemin de Fer Métropolitain (Căile Ferate Metropolitane) şi apoi Métropolitain, după care a fost abreviat la Métro.

Este folosită o singură rată de bilet pentru orice distanţă şi indiferent de numărul de schimbări, dar călătoria nu poate dura mai mult de două ore.

Cuprins

[modifică] Detalii tehnice

  • Lungimea şinelor este de 213 km
  • Circulaţia se face pe partea dreaptă
  • Reţeaua are peste 300 de staţii
  • Electricitatea circulă printr-o şină mijlocie (a treia şină)
  • Distanţa medie între două staţii este de 300 m
  • Liniile 1, 4, 6, 11 şi 14 folosesc trenuri cu roţi de cauciuc
  • Linia 14 este complet automatizată

[modifică] Linii

Interiorul staţiei Iéna în Metroul din Paris
  • Linia 1: La Défense - Château de Vincennes
  • Linia 2: Porte Dauphine - Nation
  • Linia 3: Pont de Levallois-Bécon - Gallieni
  • Linia 3bis: Léon Gambetta - Porte des Lilas
  • Linia 4: Porte de Clignancourt - Porte d'Orléans
  • Linia 5: Place d'Italie - Bobigny-Pablo Picasso
  • Linia 6: Charles de Gaulle-Étoile - Nation
  • Linia 7: Villejuif-Louis Aragon/Mairie d'Ivry - La Courneuve-8 Mai 1945
  • Linia 7bis: Louis Blanc - Pré-Saint-Gervais
  • Linia 8: Balard - Créteil-Préfecture
  • Linia 9: Pont de Sèvres - Mairie de Montreuil
  • Linia 10: Boulogne-Billancourt-Pont de Saint-Cloud - Gare d'Austerlitz
  • Linia 11: Châtelet - Mairie des Lilas
  • Linia 12: Mairie d'Issy - Porte de La Chapelle
  • Linia 13: Châtillon-Montrouge - Gabriel Péri-Asnières-Gennevilliers/Saint Denis-Université
  • Linia 14: Saint-Lazare - Olympiades

[modifică] Staţii

Cu aproape 300 de staţii, Metroul din Paris este una dintre cele mai mari reţele de metrou din lume. Majoritatea staţiilor sunt subterane, platformele fiind conectate cu nivelul străzii prin nişte reţele complicate de tunele. Staţiile la nivelul platformei au în general tavan jos. Intrările staţiilor mai vechi, mai ales cele din centrul oraşului, au o arhitectură stil art nouveau, fiind proiectate de arhitectul Hector Guimard. Acestea sunt un simbol binecunoscut al metroului parizian, deşi în ziua de astăzi nu mai sunt multe în existenţă, multe din ele fiind modernizate.

[modifică] Vezi şi

Unelte personale