Departamentele Franței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Departament.
155px

Acest articole este parte din seria
Diviziunile teritoriale ale Franței

Regiuni
Departamente
Arondismente
Cantoane
Comune
Intercomunalități
Arondismente municipale

Departamente de peste mări
Colectivități de peste mări
Teritoriile australe și antarctice franceze
Insulele împrăștiate în Oceanul Indian
Insula Clipperton

Departamentele (départements în franceză) sunt unitățile administrative ale Franței, foarte asemănătoare cu județele României (care au fost organizate în principiu după acestea). Cele 101 departamente franceze sunt grupate actualmente în 22 de regiuni metropolitane și 5 regiuni de peste mări. Ele sunt împărțite de asemenea în 343 arondismente (arrondissements în franceză).

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

În Franța continentală (Franța metropolitană fără Corsica), suprafața medie a unui departament este de is 5.965 km². La recensământul din 1999, populația medie a unui departament din Franța continentală era de 511.012.

Departamentele au o suprafață între 4.000 și 8.000 km² și o populație între 100.000 și un milion. După suprafață, cel mai mare departament este Gironde (10.000 km²) iar cel mai mic este orașul Paris (105 km² excluzând suburbiile care sunt organizate și ele în departamente adiacente). Cel mai populat departament este Nord (2.550.000) iar cel mai puțin populat este Lozère (74.000).

Departamentele sunt numerotate de la 01 până la 95, cu excepția 20, pentru Franța continentală, 2A și 2B pentru Corsica și de la 971 până la 974 și 976 pentru DOM-uri. Numerele apar în codul poștal, codurile INSEE (inclusiv numerele de securitate socială) și până la introducerea noului sistem de numerotare a autovehiculelor în 2006, pe plăcuțele de înmatriculare auto. De remarcat faptul că Monaco folosește codul 98 în mod identic.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Fiecare departament este administrat de către un Consiliu General ales pe o perioadă de șase ani și este condus de către un președinte cu puteri executive. Guvernul Franței este reprezentat în cadrul departamentului printr-un prefect numit în mod discreționar și este asistat de către unul sau mai mulți subprefecți, în funcție de numărul de centre distincte din departament.

Orașul de reședință al departamentului este numit prefectură (franceză: préfecture) iar departamentul este împărțit în mai multe arondismente (între unul și șapte). Capitala aronsidmentului se numește sub-prefectură (franceză: sous-préfecture). Departamentele sunt mai departe sub-divizate în cantoane și comune, acestea din urmă fiind conduse de către un consiliu municipal.

Harta departamentelor[modificare | modificare sursă]

Departamentele şi Regiunile Franţei

Lista departamentelor[modificare | modificare sursă]

Număr Departament Prefectură
01 Ain Bourg-en-Bresse
02 Aisne Laon
03 Allier Moulins
04 Alpes-de-Haute-Provence Digne-les-Bains
05 Hautes-Alpes Gap
06 Alpes-Maritimes Nisa
07 Ardèche Privas
08 Ardennes Charleville-Mézières
09 Ariège Foix
10 Aube Troyes
11 Aude Carcassonne
12 Aveyron Rodez
13 Bouches-du-Rhône Marsilia
14 Calvados Caen
15 Cantal Aurillac
16 Charente Angoulême
17 Charente-Maritime La Rochelle
18 Cher Bourges
19 Corrèze Tulle
2A Corse-du-Sud Ajaccio
2B Haute-Corse Bastia
21 Côte-d'Or Dijon
22 Côtes-d'Armor Saint-Brieuc
23 Creuse Guéret
24 Dordogne Périgueux
25 Doubs Besançon
26 Drôme Valence
27 Eure Évreux
28 Eure-et-Loir Chartres
29 Finistère Quimper
30 Gard Nîmes
31 Haute-Garonne Toulouse
32 Gers Auch
33 Gironde Bordeaux
34 Hérault Montpellier
35 Ille-et-Vilaine Rennes
36 Indre Châteauroux
37 Indre-et-Loire Tours
38 Isère Grenoble
39 Jura Lons-le-Saunier
40 Landes Mont-de-Marsan
41 Loir-et-Cher Blois
42 Loire Saint-Étienne
43 Haute-Loire Le Puy-en-Velay
44 Loire-Atlantique Nantes
45 Loiret Orléans
46 Lot Cahors
47 Lot-et-Garonne Agen
48 Lozère Mende
49 Maine-et-Loire Angers
50 Manche Saint-Lô
51 Marne Châlons-en-Champagne
52 Haute-Marne Chaumont
53 Mayenne Laval
54 Meurthe-et-Moselle Nancy
55 Meuse Bar-le-Duc
56 Morbihan Vannes
57 Moselle Metz
58 Nièvre Nevers
59 Nord Lille
60 Oise Beauvais
61 Orne Alençon
62 Pas-de-Calais Arras
63 Puy-de-Dôme Clermont-Ferrand
64 Pyrénées-Atlantiques Pau
65 Hautes-Pyrénées Tarbes
66 Pyrénées-Orientales Perpignan
67 Bas-Rhin Strasbourg
68 Haut-Rhin Colmar
69 Rhône Lyon
70 Haute-Saône Vesoul
71 Saône-et-Loire Mâcon
72 Sarthe Le Mans
73 Savoie Chambéry
74 Haute-Savoie Annecy
75 Paris
(număr desemnat anterior departamentului Seine)
Paris
76 Seine-Maritime Rouen
77 Seine-et-Marne Melun
78 Yvelines
(număr desemnat anterior departamentului Seine-et-Oise)
Versailles
79 Deux-Sèvres Niort
80 Somme Amiens
81 Tarn Albi
82 Tarn-et-Garonne Montauban
83 Var Toulon
84 Vaucluse Avignon
85 Vendée La Roche-sur-Yon
86 Vienne Poitiers
87 Haute-Vienne Limoges
88 Vosges Épinal
89 Yonne Auxerre
90 Territoire de Belfort Belfort
91 Essonne Évry
92 Hauts-de-Seine Nanterre
93 Seine-Saint-Denis Bobigny
94 Val-de-Marne Créteil
95 Val-d'Oise Cergy/Pontoise1
971 Guadelupa 2 Basse-Terre
972 Martinica 2 Fort-de-France
973 Guiana 2 Cayenne
974 Réunion 2 Saint-Denis
976 Mayotte 2 Mamoudzou

Note:

  1. Prefectura departamentului Val-d'Oise a fost stabilită la Pontoise când departamentul a fost creat, dar a fost mutată de facto în comuna alăturată Cergy; actualmente ambele formează orașul nou Cergy-Pontoise.
  2. departamentele de peste mări sunt foste colonii în afara Franței care se bucură de un statut similar departamentelor din Franța metropolitană. Sunt părți constituente ale Franței și ale Uniunii Europene (departamente ultraperiferice), pentru care se aplică însă niște reguli speciale. Pe lângă statutul de departament, fiecare este organizat și ca o regiune.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Departamentele au fost create la data de 4 Ianuarie 1790, în timpul Revoluției Franceze, de către Adunarea Constituentă pentru a înlocui vechiul sistem de provincii cu o structură mai rațională. Departamentele au fost intenționat create pentru a sparge regiunile istorice ale Frnaței într-o încercare de a șterge diferențele culturale și de a crea o națiune mai omogenă. Astfel, marea majoritate a departamentelor au fost numite după principalul râu al zonei sau după un element geografic.

Numărul departamentelor a crescut de la 83 câte erau inițial până la 130 în 1810 datorate câștigurilor teritoriale ale Republicii și ale Primului Imperiu, dar numărul lor a fost redus la 86 odată cu înfrângerea lui Napoleon în 1814-1815. Încă trei departamente au fost adăugate prin înglobarea regiunilor Nisa și Savoia în 1860. Numerotarea departamentelor a fost aleasă după ordinea alfabetică a acestor 89 de departamente.

Departamentele din Alsacia-Lorena care au fost cedate Germaniei în 1871 (Haut-Rhin, Bas-Rhin și Moselle) au fost returnate Franței după Primul război mondial în 1919. Când Alsacia a fost cedată în 1871, o mică porțiune din departamentul Haut-Rhin a fost detașată și a rămas franceză. Acest teritoriu, numit Territoire de Belfort, nu a fost reintegrat în departamentul Haut-Rhin în 1919 ci a fost ridicat la rangul de departament cu drepturi depline în 1922, devenind cel de-al 90-lea departament al Franței.

Reorganizarea Regiunii Pariziene în 1968 și divizarea Corsicii în 1975 a crescut numărul departamentelor la o sută, inclusiv cele patru departamente de peste mări (départements d'outre-mer DOM): Guiana (Guiana Franceză) în America de Sud, Guadelupa și Martinica în Caraibe și Réunion în Oceanul Indian.

Foste departamente[modificare | modificare sursă]

Pe teritoriul actual al Franței[modificare | modificare sursă]

Departament Prefectură Perioada de existență Note
Rhône-et-Loire Lyon 1790–1793 Divizat în departamentele Rhône și Loire pe 12 august 1793.
Corse Bastia 1790–1793 Divizat în departamentele Golo și Liamone.
Golo Bastia 1793–1811 Unit cu Liamone pentru a forma departamentul Corse.
Liamone Ajaccio 1793–1811 Unit cu Golo pentru a forma departamentul Corse.
Mont-Blanc Chambéry 1792–1815 A revenit Ducatului Savoia, un teritoriu al Regatului Sardiniei odată cu înfrâncerea lui Napoleon. Corespundea aproximativ actualelor departamente Savoie și Haute-Savoie.
Léman Geneva 1798–1814 Format odată cu anexarea Republicii Geneva de către Primul Imperiu Francez. Corespunde teritoriului actualului canton Geneva și a unei părți din departamentele Ain și Haute-Savoie.
Meurthe Nancy 1790–1871 A încetat să existe odată cu anexarea de Imperiul German a Alsaciei și Lorenei. Departamentul Meurthe-et-Moselle a fost înființat din teritoriile neanexate din Lorena.
Seine Paris 1790–1967 Pe data de 1 ianuarie 1968, departamentul Seine a fost divizat în patru noi departamente: Paris, Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis și Val-de-Marne.
Seine-et-Oise Versailles 1790–1967 Pe data de 1 ianuarie 1968, departamentul Seine-et-Oise a fost divizat în trei noi departamente: Yvelines, Val-d'Oise și Essonne.
Corse Ajaccio 1811–1975 Pe data de 15 septembrie 1975, Corse a fost divizată în departamentele Corse-du-Sud și Haute-Corse.
Saint-Pierre-et-Miquelon Saint-Pierre 1976–1985 Saint-Pierre-et-Miquelon a fost un departament de peste mări din 1976 până când a fost transformat într-o Colectivitate de peste mări pe data de 11 iunie 1985.

Schimbări de nume[modificare | modificare sursă]

Câteva departamente au fost redenumite, în cele mai multe cazuri pentru a elimina termenii "Bas" (de Jos) sau "Inférieur" (Inferior):

Nume vechi Nume modern Data schimbării
Mayenne-et-Loire Maine-et-Loire 1791
Bec-d'Ambès Gironde 1795
Charente-Inférieure Charente-Maritime 1941
Seine-Inférieure Seine-Maritime 1955
Loire-Inférieure Loire-Atlantique 1957
Basses-Pyrénées Pyrénées-Atlantiques 1969
Basses-Alpes Alpes-de-Haute-Provence 1970
Côtes-du-Nord Côtes-d'Armor 1990

Algeria franceză[modificare | modificare sursă]

Stema Algeriei franceze

Înainte de 1957[modificare | modificare sursă]

Departament Prefectură Perioadă de existență
91 Alger Alger (1848–1957)
92 Oran Oran (1848–1957)
93 Constantine Constantine (1848–1957)
Bône Annaba (1955–1957)

1957–1962[modificare | modificare sursă]

Departament Prefectură Perioadă de existență
8A Oasis Ouargla (1957–1962)
8B Saoura Bechar (1957–1962)
9A Alger Alger (1957–1962)
9B Batna Batna (1957–1962)
9C Bône Annaba (1955–1962)
9D Constantine Constantine (1957–1962)
9E Médéa Medea (1957–1962)
9F Mostaganem Mostaganem (1957–1962)
9G Oran Oran (1957–1962)
9H Orléansville Chlef (1957–1962)
9J Sétif Setif (1957–1962)
9K Tiaret Tiaret (1957–1962)
9L Tizi-Ouzou Tizi Ouzou (1957–1962)
9M Tlemcen Tlemcen (1957–1962)
9N Aumale Sour el Ghozlane (1958–1959)
9P Bougie Bejaia (1958–1962)
9R Saïda Saida (1958–1962)

În foste colonii franceze[modificare | modificare sursă]

Departament Localizare actuală Perioadă de existență
Département du Sud Hispaniola
(Republica Dominicană și Haiti)
1795–1800
Département de l'Inganne 1795–1800
Département du Nord 1795–1800
Département de l'Ouest 1795–1800
Département de Samana 1795–1800
Sainte-Lucie Sfânta Lucia, Tobago 1795–1800
Île de France Mauritius, Seychelles 1795–1800
Indes-Orientales Pondichery, Karikal, Yanaon, Mahe and Chandernagore 1795–1800

Perioada Napoleoniană[modificare | modificare sursă]

În numeroase teritorii cucerite de Franța în perioada Revoluției franceze și a Primului Imperiu care nu fac actualmente parte din Franța:

Departament Prefectură
(nume francez)
Prefectură
(nume actual)
Localizare actuală Localizare contemporană Perioadă de existență
Mont-Terrible Porrentruy Elveţia Elveția Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1793–1800
Corcyre Corfou Corfu Grecia Grecia Flag of Most Serene Republic of Venice.svg Republica Veneția 1797–1799
Ithaque Argostoli 1797–1798
Mer-Égée Zante (Zakynthos) 1797–1798
Dyle Bruxelles Bruxelles/Brussel Belgia Belgia Flag of the Habsburg Monarchy.svg Țările de Jos de sud: 1795–1814
Escaut Gand Gent Belgia Belgia
Olanda Olanda
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Țările de Jos de sud:

Prinsenvlag.svg Provinciile Unite:

1795–1814
Forêts Luxembourg Luxemburg Luxemburg
Belgia Belgia
Germania Germania
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Țările de Jos de sud: 1795–1814
Jemmapes Mons Belgia Belgia Flag of the Habsburg Monarchy.svg Țările de Jos de sud:

Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman:

1795–1814
Lys Bruges Brugge Flag of the Habsburg Monarchy.svg Țările de Jos de sud: 1795–1814
Meuse-Inférieure Maëstricht Maastricht Belgia Belgia
 Olanda
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Țările de Jos de sud:

Prinsenvlag.svg Provinciile Unite:

Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman:

Flag of Maastricht.svg Maastricht

1795–1814
Deux-Nèthes Anvers Antwerpen Belgia Belgia Flag of the Habsburg Monarchy.svg Țările de Jos de sud:

Prinsenvlag.svg Provinciile Unite:

1795–1814
Ourthe Liège Belgia Belgia
Germania Germania
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Țările de Jos de sud:

Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman:

1795–1814
Sambre-et-Meuse Namur Belgia Belgia Flag of the Habsburg Monarchy.svg Țările de Jos de sud:

Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman:

1795–1814
Mont-Tonnerre Mayence Mainz Germania Germania Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1801–1814
Rhin-et-Moselle Coblence Koblenz Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1801–1814
Roer Aix-la-Chapelle Aachen Germania Germania
Olanda Olanda
Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1801–1814
Sarre Trèves Trier Belgia Belgia
Germania Germania
Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1801–1814
Doire Ivrée Ivrea Italia Italia Lesser coat of arms of the Kingdom of Italy (1890).svg Regatul Piemont-Sardinia 1802–1814
Marengo Alexandrie Alessandria 1802–1814
Turin Torino 1802–1814
Sésia Verceil Vercelli 1802–1814
Stura Coni Cuneo 1802–1814
Tanaro Asti 1802–1805
Apennins Chiavari Flag of Genoa.svg Republica Genova 1805–1814
Gênes Gênes Genova 1805–1814
Montenotte Savone Savona 1805–1814
Arno Florence Firenze State flag simple of the Grand Duchy of Tuscany.svg Marele Ducat al Toscanei8 1808–1814
Méditerranée Livourne Livorno 1808–1814
Ombrone Sienne Siena 1808–1814
Taro Parme Parma Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1808–1814
Rome Rome Roma Emblem of the Papacy SE.svg Statele Papale 1809–1814
Trasimène Spolète Spoleto 1809–1814
Bouches-du-Rhin Bois-le-Duc 's-Hertogenbosch Olanda Olanda Prinsenvlag.svg Provinciile Unite: 1810–1814
Bouches-de-l'Escaut Middelbourg Middelburg Prinsenvlag.svg Provinciile Unite: 1810–1814
Simplon Sion Elveţia Elveția Valais-coat of arms.svg République des Sept Dizains 1810–1814
Bouches-de-la-Meuse La Haye Den Haag Olanda Olanda Prinsenvlag.svg Provinciile Unite: 1811–1814
Bouches-de-l'Yssel Zwolle Prinsenvlag.svg Provinciile Unite: 1811–1814
Ems-Occidental Groningue Groningen Olanda Olanda
Germania Germania
Prinsenvlag.svg Provinciile Unite: 1811–1814
Ems-Oriental Aurich Germania Germania Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1811–1814
Frise Leuwarden Leeuwarden Olanda Olanda Prinsenvlag.svg Provinciile Unite: 1811–1814
Yssel-Supérieur Arnhem Prinsenvlag.svg Provinciile Unite: 1811–1814
Zuyderzée Amsterdam Prinsenvlag.svg Provinciile Unite: 1811–1814
Bouches-de-l'Elbe Hambourg Hamburg Germania Germania Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1811–1814
Bouches-du-Weser Brême Bremen Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1811–1814
Ems-Supérieur Osnabrück Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1811–1814
Lippe Munster Münster Banner of the Holy Roman Emperor (after 1400).svg Sfântul Imperiu Roman: 1811–1814
Bouches-de-l'Èbre Lérida Lleida Spania Spania Regatul Spaniei: 1812–1813
Montserrat Barcelone Barcelona 1812–1813
Sègre Puigcerda Puigcerdà 1812–1813
Ter Gérone Girona 1812–1813
Bouches-de-l'Èbre–Montserrat Barcelone Barcelona Anterior departamentele Bouches-de-l'Èbre și Montserrat 1813–1814
Sègre–Ter Gérone Girona Anterior departamentele Sègre și Ter 1813–1814