Turneul de tenis de la Roland Garros

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Turneul de tenis de la Roland Garros
Logo Turneul de tenis de la Roland Garros.png
Site oficial
Locație Paris (XVIe)
Franţa Franța
Arenă Stade Français (1891–1927)
Stade Roland Garros (1928–prezent)
Suprafață Iarbă (1891–1927) Zgură (1928–prezent) (exterior)
Calificări (masculin) 128S/128C/64D[1]
Calificări (feminin) 128S / 96C / 64D (2009)
Premii în bani 16,150,460 (2009)[2]
Mare șlem
Sezonul actual
Turneul de tenis de la Roland Garros 2010

Turneul de tenis de la Roland Garros (franceză: Les Internationaux de France de Roland Garros sau Tournoi de Roland-Garros) este unul din cele mai importante turnee de tenis mondiale și se desfășoară pe parcursul a două săptămâni, între mijlocul lunii mai și începutul lunii iunie, la Paris, pe stadionul Roland Garros (numit astfel în onoarea eroului aviator francez cu acest nume). Este cel de-al doilea turneu de Mare Șlem din calendarul competițional mondial. Este unul din cele mai prestigioase momente sportive al anului[3][4][5], bucurându-se de mediatizare în toată lumea și devenind unul din cele mai populare evenimente din tenis (și din sport, în general). Campionii la simplu în 2009 au fost elvețianul Roger Federer și rusoaica Svetlana Kuznetsova. Este cel mai puternic turneu pe zgură. Turneul apare atât în calendarul ATP (turneu masculin), cât și în cel WTA (turneu feminin). Tot în aceeași perioadă au loc întreceri de dublu feminin, dublu masculin, dublu mixt și juniori.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Aspect din întrecerea la dublu.
Arena Suzanne Lenglen în timpul competiţiei de la Roland Garros.

Numele oficial al competiției în limba franceză este Les Internationaux de France de Roland Garros sau Tournoi de Roland-Garros („Internaționalele franceze Roland Garros” sau „Turneul Roland Garros” în limba română). De asemenea, acest turneu este cunoscut și sub denumirea de „Openul Francez” sau „Roland Garros”.

Această competiție a început în 1891 ca turneu național, cu denumirea de Championat de France International de Tennis. Primul turneu feminin s-a desfășurat în 1897. În 1912, turneul francez s-a desfășurat pe o suprafață diferită (la acea vreme, tenisul se juca pe gazon), zgură roșie ("terre battue"), fabricată din resturi de cărămidă roșie. Până în 1924, accesul la turneu a fost permis doar jucătorilor de tenis înregistrați în Franța.

În 1925, Turneul Francez „s-a deschis” competitorilor internaționali, desfășurându-se pe iarbă, locurile alternând între Racing Club de France și Stade Francais. După ce „Mușchetarii”, cunoscuți sub numele de „Philadelphia Four” (René Lacoste, Jean Borotra, Henri Cochet și Jacques Brugnon) au câșțigat Cupa Davis pe tărâm american în 1927, francezii au decis să își apere titlul în 1928 pe o arenă nouă de tenis, la Porte d’Auteuil. Noua arenă a fost numită după Roland Garros, un pilot francez din Primul Război Mondial. Noul Stade de Roland Garros, alături de terenul principal, botezat Terenul Philippe Chatrier în 1988, a găzduit întrecerea din Cupa Davis.

Între 1945 și 1947, Turneul Francez a fost ținut după Wimbledon, făcându-l al treilea turneu de Mare Șlem al anului.

În 1968, Campionatul Francez de tenis a devenit primul turneu de Mare Șlem care a devenit open, îngăduind atât amatorilor, cât și profesioniștilor, să participe.

Din 1981, noi premii au fost introduse: Prix Orange (pentru meciul care demosntrează cel mai bine sportivitatea și atitutdinea cooperativă cu presa), Prix Citron (pentru jucătorul care dă dovadă de cea mai puternică tărie de caracter și personalitate) și Prix Bourgeon (pentru jucătorul-revelație al anului).

Din 2006, ca o noutate, turneul a început într-o duminică prin 12 partide de simplu jucate pe cele trei arene principale. În plus, în ajunul debutului turneului, are loc tradiționala expoziție de o zi a lui Benny Berthet, al cărei profit este destinat asociațiilor de caritate.

În martie 2007, s-a anunțat faptul că turneul va oferi aceleași premii în bani, atât pentru bărbați cât și pentru femei, pentru prima data în lume.[6]

Caracteristici ale suprafeței de joc[modificare | modificare sursă]

Suprafața de zgură încetinește mingea și produce un salt al ei mai mare, în comparație cu terenurile de iarbă sau cu cele tari. Astfel, serviciile puternice și voleurile sunt dezavantajate, făcând mai greu turneul pentru jucătorii ce se bazează pe ele. De exemplu, Pete Sampras, jucător cunoscut pentru serviciile sale extrem de puternice, nu a câștigat nici un Open Francez (neajungând nici măcar în vreo finală). De asemenea, John McEnroe, Stefan Edberg și Boris Becker, trei jucători clasici care se bazau pe servicii puternice și retururi din voleu, nu au câștigat acest turneu.

De cealaltă parte, jucători care se adaptează mai bine pe suprafețe încete, precum Björn Borg, Ivan Lendl, Rafael Nadal sau Mats Wilander, au avut parte de mari succese la acest turneu. În era Open, singurii jucători care au câștigat atât Roland Garros-ul cât și Wimbledon-ul (jucat pe o suprafață mai rapidă – iarba) sunt Roger Federer, Rod Laver, Jan Kodeš, Björn Borg, Andre Agassi și Rafael Nadal.

Campioni[modificare | modificare sursă]

  • Simplu masculin, câștigătorul Coupe des Mousquetaires
  • Simplu feminin, câștigătoarea Coupe Suzanne Lenglen
  • Dublu masculin, câștigătorii Coupe Jacques Brugnon
  • Dublu feminin, câștigătoareale Coupe Simone Mathieu
  • Dublu mixt, câștigătorii Coupe Marcel Bernard

Trofeele sunt făcute din argint pur, cu decorațiuni de finețe pe margini, fiecare câștigător al competiției de simplu având numele înscripționat pe postamentul trofeului. Câștigătorii primesc o replică a trofeului câștigat. Replicile din argint pur sunt fabricate și gravate pentru fiecare câștigător de Maison Mellerio, situat pe Rue de la Paix, Paris.

Campioni actuali[modificare | modificare sursă]

An Campion Finalist Scor
2014 Spania Rafael Nadal Serbia Novak Djokovic 4-6, 7-5, 6-2, 6-4
An Campion Finalist Scor
2014 Rusia Maria Sharapova RomâniaSimona Halep 6-4, 6-7(5), 6-4

Referințe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]