Câmpina

— Municipiu —

Stemă

Câmpina

Localizarea orașului pe harta României

Câmpina

Localizarea orașului pe harta județului Prahova

Coordonate: Coordonate: 45°7′48″N 25°44′24″E / 45.13, 25.7445°7′48″N 25°44′24″E / 45.13, 25.74

Guvernare

- Primar

Horia Laurențiu Tiseanu^[1] (PDL^[1], ales 2004)

Suprafață

- Total

24,23 km²

Altitudine ^[2]

435 m.d.m.

Populație (2002)^[3]^[4]

- Total

38.789 locuitori

- Densitate

5,237 loc./km²

- Rezultate provizorii 2011

▼ 31.770 locuitori

Site: Primăria Câmpina

Localizarea în cadrul județului

Câmpina este un municipiu din județul Prahova, Muntenia, România. În 2002 avea o populație de 38.789 locuitori.

Amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, Municipiul Câmpina este situat pe Valea Prahovei și este înconjurat de trei râuri (Câmpinița, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Câmpina.

Istorie[modificare]

Câmpina este atestată documentar în anul 1503 figurând în registrele vigesmale ale negustorilor brașoveni care tranzitau Valea Prahovei, o zonă folosită drept drum comercial, fiind încă din secolul al XIV-lea o cale de comunicație între Transilvania și Muntenia. Deși în actele emise de cancelariile domnești este menționată „vama Prahovei”, există certitudinea că satul Câmpina, grație poziției sale geografice la intrarea în munții Carpați și amplasării la aceeași distanță de București și Brașov era vamă, punctul strategic pentru controlul mărfurilor.^{[necesită citare]} Acest lucru a făcut posibilă o dezvoltare rapidă a așezării, localitatea având parte de nenumărate avantaje in urma comerțului care avea loc aici. A funcționat ca vamă din 1422 până în 1840, când, pentru un scurt timp vama s-a mutat la Breaza, iar după aceea la Predeal, punctul de frontieră cu Ardealul.

Pe drumul Câmpinei existau hanuri pentru călători.Tot aici, în urma cererii scrise a boierului Scarlat Câmpineanu adresată domnitorului Moruzi în anul 1799, se va ține un targ de vite în fiecare zi de luni, fapt ce aduce noi beneficii localității. În 1822, Câmpina ajunge pe locul întâi în lista vămilor Țării Românești, elementul ce îi dă importanță fiind păcura. Timp de câteva zeci de ani, orașul Câmpina a avut o stagnare în dezvoltarea sa, mai ales de când vama se mutase la Breaza și apoi la Predeal. Odată cu începerea exploatării țițeiului, așezarea va înflori din nou. Ocupațiile câmpinenilor în această perioadă erau: agricultura, negustoria, apicultura cărăușia și extragerea păcurei din subsolul așezării de către fântânari. Aici funcționau atunci opt mori de apă, situate pe Prahova și pe Doftana. La 1 decembrie 1879 a fost inaugurată calea ferată Ploiești-Predeal; pe locul actualei gări a municipiului și-a avut biroul inginerul de atunci, Anghel Saligny, cel care a fost proiectantul și constructorul podului de la Cernavodă.

Documentele arată preocuparea primarilor orașului de a dezvolta localitatea din punct de vedere al confortului urban, prin: străzi pavate, felinare, piață comercială, grădina publică. Se amintește, între altele, despre băile minerale amenajate din anul 1857 în jurul izvoarelor sărate și sulfuroase de pe platoul sudic al localității, devenit proprietatea lui Dumitru Hernia. Concesionate unor oameni din București, Garoflide și Georgescu, ele vor constitui un punct de atracție al orașului, prin: cazinou, restaurant cu orchestră și fanfară și spații de cazare. În mijlocul parcului întins pe o suprafață de 2,5 ha a fost ridicată o capelă în stil baroc, ce adăpostea mormântul lui Dumitru Hernia, un lăcaș veritabil monument de artă, astăzi în ruine.

Personalități[modificare]

Începând cu 1836, când poetul Cezar Bolliac, găzduit de boierul progresist I. Câmpineanu, descrie frumusețile locurilor acestea, prin Câmpina își vor perinda pașii nenumarate personalități culturale: Dimitrie Bolintineanu, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, George Coșbuc, N.Grigorescu, C-tin Istrati, Eugen Jebeleanu, Geo Bogza etc., scriitori care și-au legat viața și opera de aceste meleaguri.

Populația[modificare]

Anul	Populație
1897	3774
1912	8.500
1950	22.800
1977	32.503
1992	41.554
2000	38.758
2002	38.789
2006	42.473
2012	31.770

Confesional, majoritatea locuitorilor sunt de religie ortodoxă. Alte religii, printre care și atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici, remarcandu-se insa comunitatea adventista, precum si cea catolica.

Cronologie[modificare]

1503 ianuarie 8 - este data primei atestări documentare a localității, datorită moșneanului Mansul (ori Mancsul ?) ce duce 425 livre de ceară de albine spre vânzare la Brașov și este consemnat în registrul vigesimal (de taxă vamală) la poarta cetății. În același an se consemnează prezența a altor doi moșneni din Câmpina, Șerban și Costea, ce vor aduce spre vânzare tot ceară.

1663 septembrie 23 - apare pentru prima dată într-un act de vânzare (zapis) a unui teren pentru casă denumirea de "târg" a Câmpinei.

1674 martie 12 - vama de la Câmpina este atestată prin hrisovul emis de cancelaria domnească în anii de domnie al lui Duca Vodă (1673-1678). "…iar drumul Câmpinei este numai poteci și scală (vamă) de neguțători". Sub denumirea de "vamă a Prahovei", vama din această zonă ce controla traficul comercial intens de pe Valea Prahovei este atestată încă din anul 1422 octombrie 23, din anii domniei lui Dan al II-lea, fără a i se preciza locul.

1697 mai 4 - printr-un act de vânzare al unui teren din localitate, este atestată pentru prima dată prezența păcurii pe moșia moșneanului câmpinean, pe nume Lambă.

1783 - Câmpina devine târg liber și capătă o serie de drepturi.

1799 - prin jalbă către domnie adresată de boierul Scarlat Câmpineanu domnitorului, Alex Moruzi își dă aprobarea iar Câmpina obține dreptul de a ține zi de târg (lunea).

1861 aprilie 16 - se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Câmpina fiind al șaselea oraș din țară iluminat cu acest nou sistem.

1864 - prin decret domnesc semnat de Cuza Vodă, Câmpina este ridicată la rang de oraș.

1864 - atrași de mirosul petrolului, primii cetățeni străini se stabilesc în localitate.

1879 iunie 1 - intră în serviciu calea ferată Ploiești-Predeal cu gară la Câmpina.

1880 - Dumitru V. Hernia cumpără de la prințul D.B. Stirbey cu suma de 120 000 lei-aur platoul sudic al orașului în suprafată de 305 ha, bogat în petrol.

1883 - se construiește calea ferată Câmpina-Telega cu scopul transportului de lemne de pe Valea Doftanei ca și a sării de la Ocna Telega.

1886 - ing. Ion Gheorghiu, executorul testamentar al petrolistului D.V. Hernia (decedat în 1885), construiește o rafinărie ce avea o capacitate de prelucrare de 125 tone cu scopul de a distila petrolul extras. Aceasta a fost ridicată pe platoul Bucea în zona autogării actuale.

1887 - același ing. Ion Gheorghiu sapă pe malul râului Doftana o sondă montată pe gura unui puț de petrol adânc de 145 m. Aceasta a produs eruptiv circa 500 tone/zi. Este prima sondă săpată la Câmpina.

1890 - se constituie la Câmpina prima schelă petroliferă din țară, din primele cinci sonde.

1895 septembrie 17 - se întemeiază marea societate de petrol "Steaua Română" cu sediul în oraș.

1897 - societatea "Steaua Română" va cumpăra de la moștenitorii Hernia, acea suprafață de 305 ha bogată în petrol pentru suma de 5,5 milioane de lei-aur.

1897 octombrie - intră în funcție rafinăria societății "Steaua Română", care marchează începutul prelucrării moderne a petrolului în România. La timpul său, a fost considerată cea mai mare din Europa și cea mai modernă, având o capacitate de prelucrare de 1200 tone/zi.

1897 - societatea olandeză "Amsterdam" amenajează pe râul Prahova în zona orașului o hidrocentrală cu o putere de circa 220 kW. Ea va folosi curentul electric produs la săparea primelor trei sonde. Este considerată o premieră mondială în domeniul petrolului.

1893-1896 - filologul si scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu va construi pe platoul Câmpinița castelul său bizar denumit "Iulia Hasdeu" după numele fiicei sale decedate.

1898 - societatea "Steaua Română" va construi Atelierele centrale (ACC) cu scopul de a repara și confecționa utilaj petrolier

1898 - se construiește la Sinaia o hidrocentrală care, împreună cu termocentrala Doftana (provizorie), vor furniza curent electric Schelei Câmpina (1899).

1899 - se înființează pentru copiii cetățenilor germani (majoritatea petroliști) școala germană.

1902 - se introduce apa curentă (la robinet) odată cu aducțiunea de apă prin conductă de la Breaza, ce era stocată în bazinul de la capătul cartierului Câmpinița.

1902 - se inaugurează "Casa cu grifoni" situată pe bulevard, proprietatea petrolistului Gh. Ștefănescu, prima casă iluminată electric din oraș, având o instalatie proprie.

1904 decembrie 1 - se înființează prima școală de maiștri sondori și rafinori din țară și din lume la timpul ei.

1905-1907 - este construită și intră în funcție termocentrala de pe râul Prahova cu o putere instalată de 11.500 kw, ce furniza curent la schelele petrolifere: Câmpina, Moreni și Buștenari.

1906 - se încheie construcția bisericii catolice după proiectul susținut și finanțat de petrolistul ing. Anton Raky.

1907 - la o sondă din schela Câmpina se experimentează pentru prima oară în țară metoda americană de extragerea țițeiului prin gaz-lift.

1907 - are loc la București sesiunea a III-a a congresului mondial de petrol. Participanții vor vizita la Câmpina schela, rafinăria și scoala de maiștri.

1907 - decedează la Câmpina (iulie) pictorul Nicolae Grigorescu, iar în luna august se stinge din viață filologul și scriitorul B.P. Hașdeu.

1908 - după planurile ing. N. Vasilescu Karpen se introduce iluminatul public și casnic în oraș.

1909 - prin fuziunea societăților "Regatul Român" și "Astra" (cu capital anglo-olandez) se întemeiază societatea "Astra Română", cu sediul direcției tehnice la Câmpina și cu ateliere la Poiana. Aceasta va deveni o filială a concernului anglo-olandez Shell.

1913 septembrie 13 - a decedat, căzând cu avionul de constructie proprie, la Bănești aviatorul Aurel Vlaicu.

1917 octombrie - împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei, însoțit de mareșalul Von Makensen vizitează schela și rafinăria "Steaua Română".

1918 - moare la Paris (trimis ca delegat pe lângă guvernul francez) savantul Dr. C. Istrati, cea de-a treia personalitate ce a locuit la Câmpina.

1929 septembrie - se introduce pentru uz casnic gazul de sondă de către societatea "Astra Română" la primii 43 de abonați.

1974, autoritățile au demarat construcția unui proiect-pilot de case solare, amplasate în orașul prahovean Câmpina, zona fiind a doua din țară ca număr de zile însorite pe an, după Constanța, și în același timp protejată de furtunile și vânturile ce afectează frecvent litoralul.

Cultură[modificare]

Orașul are și astăzi o viață culturală intensă și un nivel intelectual ridicat al locuitorilor săi (80% din populatie are un IQ apropiat de cel al lui Einstein). ^{[necesită citare]}

Obiective turistice[modificare]

Castelul Iulia Hasdeu

Biserica romano-catolica Sfântul Anton de Padova cu o vechime de 106 ani(constructia s-a terminat in anul 1906,proiect sustinut de ing. Anton Raky) construită in stil baroc.
Biserica "de la Han", numită și "Biserica de la Brazi", construită în 1833 de Sfântul Calinic de la Cernica, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Capela "Hernia", construită în stil baroc în memoria pionierului petrolului câmpinean, Dumitru Hernia.
Castelul Iulia Hasdeu, creația lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, construit în memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu dupa moartea acesteia (numit și "Castelul Magului de la Câmpina"), care, alături de cavoul Iuliei Hașdeu din Cimitirul Bellu din București, reprezintă una dintre construcțiile unicat realizate aproape exclusiv pe baza informațiilor și planurilor transmise de către Iulia (din "lumea de dincolo") în cadrul ședințelor de spiritism organizate de tatăl său. ^{[necesită citare]} Aici a scris B. P. Hașdeu lucrarea de esoterism Sic Cogito ("așa gândesc!") și tot aici a realizat primele experiențe de psihofotografie.
Muzeul Nicolae Grigorescu, amenajat în fosta locuință a pictorului Nicolae Grigorescu.
Ansamblul Parohial "Sfantul Nicolae". Pe temeliile bisericii de lemn "Sfantul Nicolae", care exista in analele istoriei inca din 25 iunie 1714, a fost construita biserica "Sfantul Nicolae", urmand ulterior sa fie construita si biserica noua "Pogorarea Sfantului Duh". Parohul exceptional Petru Moga este cel care s-a ocupat indeaproape de toate constructiile si detaliile, realizand o oaza de liniste.
"Lacul bisericii". In folclorul local s-ar spune ca acum mult timp exista o biserica pe unul din malurile lacului, care din cauza pacatelor credinciosilor, s-a scufundat in acest lac. Primaria Municipiului Campina a renovat "Lacul Bisericii" in anul 2011, amplasand si hidrobiciclete si barcute de agrement, lacul revenind la gloria de odinioara si fiind astfel unul dintre principalele locuri de promenada preferate de campineni, in special pe timpul verii.