Câmpulung

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Calitatea informaţiilor sau a exprimării din acest articol trebuie îmbunătăţită. Acest articol a fost etichetat în februarie 2006

Acest articol se referă la Câmpulung, Argeş. Pentru alte sensuri vedeţi Câmpulung (dezambiguizare).

Câmpulung

[[Imagine:{{{imagine}}}\|300px]]

stemă	amplasare

Judeţ

Atestare documentară

secolul al XIII-lea

Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]])

38.209 (2002)

Suprafaţă

km²

Densitatea populaţiei

loc./km²

Altitudinea medie

m n.m.

Localităţi
componente

Valea Rumâneştilor

Primar

Andrei Călin

Sit web

ro www.primariacampulung.ro/

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Câmpulung]]

Harta administrativă a oraşului

Câmpulung este un municipiu din Judeţul Argeş, din regiunea Muntenia, România. Este situat în depresiunea omonimă, la o altitudine de 580-600 m şi la o distanţă de 62 km de Piteşti (pe direcţia N-NE, pe şosea), 47 km de Curtea de Argeş (la E), 84 km de Braşov (la S-SV) şi 66 km de Târgovişte (la V). Este străbătut de Râul Târgului. Are o suprafaţă de 11,7 km² şi populaţie de 38.209 locuitori (potrivit recensământului din 2002). Cunoscut drept prima reşedinţă domnească din Ţara Românească, aici apare primul document românesc, Scrisoarea lui Neacşu. Este considerat oraşul cu cea mai autentică arhitectură românească.

[modifică] Demografie

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Administraţie

Municipiul este format din 8 cartiere:

Centru
Vişoi
Valea Româneştilor
Schei
Grui
Mărcuş
Flămânda
Rotunda
Tabaci

[modifică] Istoric

Prima menţiune documentară datează din 1300 (alte surse menţionează anul 1292), Câmpulungul fiind cel mai vechi oraş din Ţara Românească. Până în secolul XVII a trăit aici o însemnată comunitate săsească. Prezenţa umană în această zonă este însă mult mai veche. Cele mai vechi urme de cultură materială, descoperite atât pe raza oraşului, cât şi în împrejurimile sale, datează din perioada bronzului târziu (1700-1600 i.d.Hr.). Astfel, la Pescăreasa, în sudul oraşului a fost descoperită o necropolă, dovadă a existenţei unei aşezări omeneşti. |Urme de locuire geto-dacică, din sec. II-I i.d.Hr., sunt bine conturate în zona actualului oraş, în cartierul Olari-Sfântu Gheorghe; la fel şi cele de la Apa Sărată şi Bughea de Sus, care aparţin culturii dacice târzii.

[modifică] Monumente

[modifică] Vezi şi

Laurentius de Longo Campo

[modifică] Educaţie

Şcoli
- Casa de Copii Şcolari Nr. 1 - Baieţi
- Şcoala de Muzică şi Arte Plastice
- Şcoala Generală Nr. 1 Oprea D. Iorgulescu
- Şcoala Generală Nr. 2
- Şcoala Generală Nr. 3
- Şcoala Generală Nr. 4
- Şcoala Generală Nr. 5
- Şcoala Generală Nr. 7
- Scoala "Sfantul Iacob"
Licee
- Centrul Şcolar Special
- Colegiul Pedagogic "Carol I"
- Grupul Şcolar de Construcţii de Maşini
- Grupul Şcolar Industrial Minier
- Liceul Industrial Nr.1 - ARO
- Liceul Naţional de Atletism
- Liceul Teoretic "Dan Barbilian"
- Colegiul National "Dinicu Golescu"
- Şcoala Profesională Auto
- Şcoala Specială Medie Tehnică de Contabilitate Nr. 13
- Seminarul Teologic Liceal Ortodox

Universităţi, facultăţi
- Universitatea "Spiru Haret"
  - Facultatea de Finanţe si contabilitate
  - Institutori - Desen
  - Institutori - Limbi străine
  - Profesori

[modifică] Galerie de imagini

Vedere de pe platoul Grui În centru: Hotelul Regal, în dreapta: Biserica Domnească. 1908 Ed. Gh. N. Vlădescu	Fotografia s-a executat de la balconul Hotelului Regal. Se derulează în plan îndepărtat clădirile cu magazine la parter care există şi azi, vila Paul, Biserica Domnească şi Hotelul Grădişteanu.. 1906 Ed. Răgădunescu (Variantă: ed. I. Staicu, 1913).	Gara Câmpulung-Muscel	Centrul vechi (Piaţa regală) Vedere spre nord. 1908 Ed. Gh. N. Vlădescu, Nr.581 (Reluată şi de alte edituri).
Au fost date în folosinţă în anul 1897 şi erau dotate cu aparatură şi instalaţii la nivel european, fiind destinate tratamentelor de balneofizioterapie pentru bolnavii astmatici, cu afecţiuni renale şi cardiace, boli de stomac etc. Mai exista un bazin pentru băi reci, încă un pavilion pe latura vestică şi două turnuri cu bolte semisferice pe latura de sud, care au fost demolate înainte de 1940. Mai târziu s-au transformat în simple băi comunale, iar astăzi sunt amenajate unităţi comerciale. Doar izvorul de apă minerală din parc mai aminteşte că aici a fost cândva o staţiune de tratament... Vedere de ansamblu din parc. 1900 Ed. Tache Niculescu (Aceeaşi editură: Vedere de pe podul băilor).	Bătrânul bulevard al Câmpulungului s-a amenajat pe fosta albie a unui iaz care a fost deviat în Râul Târgului în jurul anilor 1880. S-a numit multă vreme Bulevardul "Pardon" pentru că era aşa mare aglomeraţie, că desele ciocniri între trecători duceau inevitabil la scuzele exprimate la tot pasul prin expresia "Pardon!". Vederea bulevardului spre nord.1910 Ed. Maier & Stern, Nr. 1222 Variante: Ed. Manolescu şi Staicu.

[modifică] Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Câmpulung

v • d • m Municipii şi oraşe ale judeţului Argeş
Municipii	Câmpulung • Curtea de Argeş • Piteşti
Oraşe	Costeşti • Mioveni (~~Colibaşi~~) • Ştefăneşti (~~Florica~~) • Topoloveni