Medgidia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Medgidia

[[Imagine:{{{imagine}}}|300px]] stemă amplasare
Amplasare	44°15′01″N, 28°15′41″E
Ţară	România
Judeţ	Constanţa
Atestare documentară	1840
Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]])	44.850 (2003)
Suprafaţă	90,17 km²
Densitatea populaţiei	498 loc./km²
Altitudinea medie	75 m n.m.
Localităţi componente	Remus Opreanu, Valea Dacilor
Primar	Dumitru Moinescu, PD din 2004
Sit web	http://www.emedgidia.ro/
[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Poziţia oraşului Medgidia în cadrul regiunii]]
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Medgidia]]
Harta administrativă a oraşului

Medgidia este un municipiu din judeţul Constanţa, Dobrogea, România. Este situat în centrul Podişului Dobrogei de Sud.

Cuprins 1 Istorie 2 Populaţia 2.1 Structura etnică 2.2 Structura religioasă 2.3 Evoluţia populaţiei 3 Obiective turistice 4 Personalităţi 5 Bibliografie

[modifică] Istorie

Înainte de 1850 localitatea era un cunoscut târg de cereale. În această perioadă localitate s-a bucurat de atenţia sultanului Abdul Medgid care a înzestrat-o atunci cu câteva edificii (moscheea mare, baia turcească).

[modifică] Populaţia

[modifică] Structura etnică

Are o populaţie totală de 43.841 (date recensământ 2002) din care

• români 35.154
• turci 4.056
• tătari 3.987
• rromi 497
• ruşi lipoveni 40
• maghiari 21
• alţii 84

[modifică] Structura religioasă

Structura religioasă este:

• ortodocşi 35.513
• musulmani 8.154
• romano-catolici 142
• penticostali 66
• baptişti 63
• adventişti ziua a şaptea 58.

[modifică] Evoluţia populaţiei

Evoluţia demografică la recensăminte:

[modifică] Obiective turistice

• Muzeul de artă Lucian Grigorescu.
• Geamia Abdul Medgid(Moscheea Mare).
• Biserica Ortodoxă "Sf. Petru şi Pavel".
• Mausoleul eroilor sârbi, croaţi şi sloveni. Mausoleul, în formă de piramidă, a fost ridicat în anul 1926, de către statul iugoslav, pentru a adăposti osemintele a 224 militari sârbi, croaţi şi sloveni, morţi în Primul Război Mondial pe teritoriu dobrogean. Pe partea din faţă a piramidei-osuar este fixată stema fostului stat iugoslav, sub care este plasată o inscripţie în limba sârbă. Mai jos se găseşte o plachetă de marmură pe care este fixată o cunună de lauri din bronz. La monument se ajunge pe o scară din beton, iar împrejmuirea acestuia este realizată cu stâlpi din piatră, legaţi cu lanţuri.
• Monumentul eroilor patriei.
• Expoziţia de ceramică.
• Complexul Sportiv Iftimie Ilisei.
• Faleza canalului Dunăre-Marea Neagră

[modifică] Personalităţi

• Lucian Grigorescu (1894 - 1965), pictor postimpresionist.
• Zully Mustafa (1976 - ), scriitoare
• Dan Spătaru (1939 - 2004), interpret de muzică uşoară.
• Kemal Karpat, istoric

[modifică] Bibliografie

• România. Ghid turistic, editura Sport-turism, Bucureşti 1983

moinescu