Medgidia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Medgidia
[[Imagine:{{{imagine}}}|300px]]
Stema oraşului Medgidia Medgidia în România
stemă amplasare
Amplasare 44°15′01″N, 28°15′41″E
Ţară România România
Judeţ Constanţa
Atestare documentară 1840
Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]]) 44.850 (2003)
Suprafaţă 90,17 km²
Densitatea populaţiei 498 loc./km²
Altitudinea medie 75 m n.m.
Localităţi
componente
Remus Opreanu, Valea Dacilor
Primar Dumitru Moinescu, PD din 2004
Sit web http://www.emedgidia.ro/
[[Imagine:{{{harta administrativă}}}|200px|Poziţia oraşului Medgidia în cadrul regiunii]]
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Medgidia]]
Harta administrativă a oraşului

Medgidia este un municipiu din judeţul Constanţa, Dobrogea, România. Este situat în centrul Podişului Dobrogei de Sud.

Cuprins

[modifică] Istorie

Înainte de 1850 localitatea era un cunoscut târg de cereale. În această perioadă localitate s-a bucurat de atenţia sultanului Abdul Medgid care a înzestrat-o atunci cu câteva edificii (moscheea mare, baia turcească).

[modifică] Populaţia

[modifică] Structura etnică

Are o populaţie totală de 43.841 (date recensământ 2002) din care

  • români 35.154
  • turci 4.056
  • tătari 3.987
  • rromi 497
  • ruşi lipoveni 40
  • maghiari 21
  • alţii 84

[modifică] Structura religioasă

Structura religioasă este:

  • ortodocşi 35.513
  • musulmani 8.154
  • romano-catolici 142
  • penticostali 66
  • baptişti 63
  • adventişti ziua a şaptea 58.

[modifică] Evoluţia populaţiei

Evoluţia demografică la recensăminte:


[modifică] Obiective turistice

  • Muzeul de artă Lucian Grigorescu.
  • Geamia Abdul Medgid(Moscheea Mare).
  • Biserica Ortodoxă "Sf. Petru şi Pavel".
  • Mausoleul eroilor sârbi, croaţi şi sloveni. Mausoleul, în formă de piramidă, a fost ridicat în anul 1926, de către statul iugoslav, pentru a adăposti osemintele a 224 militari sârbi, croaţi şi sloveni, morţi în Primul Război Mondial pe teritoriu dobrogean. Pe partea din faţă a piramidei-osuar este fixată stema fostului stat iugoslav, sub care este plasată o inscripţie în limba sârbă. Mai jos se găseşte o plachetă de marmură pe care este fixată o cunună de lauri din bronz. La monument se ajunge pe o scară din beton, iar împrejmuirea acestuia este realizată cu stâlpi din piatră, legaţi cu lanţuri.
  • Monumentul eroilor patriei.
  • Expoziţia de ceramică.
  • Complexul Sportiv Iftimie Ilisei.
  • Faleza canalului Dunăre-Marea Neagră

[modifică] Personalităţi

[modifică] Bibliografie

  • România. Ghid turistic, editura Sport-turism, Bucureşti 1983
moinescu
Unelte personale