Brad (oraș)

Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un gen al arborilor, vezi Brad. Pentru alte sensuri, vezi Brad (dezambiguizare).

Brad

Stemă

Brad

Localizarea orașului pe harta României

Coordonate: Coordonate: 46°04′N 22°48′E / 46.067, 22.846°04′N 22°48′E / 46.067, 22.8

Țară

Județ

Statut

Atestare

Localități componente

Mesteacăn, Potingani, Ruda-Brad, Țărățel, Valea Bradului

Guvernare

- Primar

Florin Cazacu (USL)

Suprafață

- Total

79,98 km²

Altitudine ¹

278 m.d.m.

Populație (2011) ²

- Total

13,909 locuitori

- Densitate

174 loc./km²

Fus orar

EET (UTC+2)

- Ora de vară (DST)

EEST (UTC+3)

Cod poștal

335200

Prefix telefonic

+40 x54

¹ Primăria Municipiului Brad. Statut :: Primăria Municipiului Brad (în română). Accesat la data de 2008-08-17.
² INSSE (2008-04-30), Populația stabliă a României pe localități, la 1 iulie 2007 (în română). Accesat la 2008-08-17.

Site: Primăria Brad

Brad este un municipiu și oraș minier din județul Hunedoara, România. În anul 2011 avea o populație de 13.909 locuitori. Mineritul în zona Brad este atestat documentar din anul 21 î.Hr. Aurul extras din minele de aici a ajuns în piramidele egiptene, la Roma, în Imperiul Austro-Ungar, dar și în Uniunea Sovietică. Ultimul gram de aur a fost scos în anul 2006, dar asta nu pentru că nu mai există (cu toate că timp de 2000 de ani a fost tot extras), ci datorită faptului că guvernele de după Revoluția română din 1989 nu s-au ocupat îndeajuns spre rezolvarea problemei. Oprirea acestora s-a mai întâmplat în toți acești mii de ani doar o singură dată și doar pentru 3 luni, în perioada Revoluției de la 1848.^[1]

Așezare și date biogeografice[modificare]

Centru

Orașul Brad este situat la 37 km de Deva, pe drumul național DN76, care-și urmează traseul spre Oradea (154 km). Aradul se găsește la o distanță de 177 km. Din oraș, pornește o ramificație a drumului național DN74 spre Abrud (40 km, județul Alba). Orașul mai este legat de Arad printr-o cale ferată, ce a fost dată în folosință în anul 1896.

Suprafața orașului este de aproximativ 8.000 ha. Mesteacăn, Potingani, Ruda-Brad, Țărățel, Valea Bradului Sate aparținătoare:

Valea Bradului (Potingani), la 2,5 km de Brad, pe malul drept al Crișului Alb.
Țărățel, la 5 km, pe cursul superior al Crișului Alb.
Mesteacăn, pe valea Crișului Alb.
Ruda-Brad (Musariu), la 6 km de Brad, pe malul pârâului Musariu, la poalele Munților Metaliferi bogați în zăcăminte de aur și argint. Aici se poate aminti galeria „12 Apostoli”, cu o vechime de peste 2000 de ani și „Treptele Romane”, ce datează din perioada daco-romană. În prezent lucrările miniere sunt sistate.

Brad este situat central în Depresiunea Bradului, cu altitudini de 500—600 m, înconjurat de dealurile: Lia, Corbului, Dosurile, Tudorănesc, Petriții, Gruiu, Cioroiu, Obârșiei, Zgleamă și Tăului. Depresiunea este străbătută de râul Crișul Alb.

Climă temperat-continentală, umedă, blândă, temperatura medie anuală de 8 °C. Zona este traversată de paralela de 46°.

Flora naturală este alcătuită din vegetație de luncă și vegetație de pădure (cu lemn de esență tare-stejar, fag). Plante cultivate: cereale, plante tehnice, furajere, legume.

Rețeaua hidrografică este formată din râul Crișul Alb, cu afluenții de stânga Luncoi, Răbăreasa și Lunca, iar de dreapta cu afluentul Brad.

Istoric[modificare]

Brad pe Harta Iosefină a Transilvaniei,
1769-73

Este atestat documentar pentru prima dată în anul 1445 în care se pomenește numele maghiarizat al Bradului-Fenyonpataka. După mai multe tentative între 1927 și 1930 de a fi declarat oraș, numai în 1941 este declarat în mod oficial oraș. Orașul Brad ajunge la rang de municipiu în 17 decembrie 1995.

Demografie[modificare]

Evoluția populației la recensăminte:

Obiective turistice[modificare]

Centrul istoric al orașului (străzile Republicii, Moților, Cloșca, Zarandului, Independenței, Horea), declarate monument istoric (cod LMI HD-II-s-B-03263).
Casa de Cultură, fost sediu al Societății Mica, monument istoric (cod LMI HD-II-m-B-03267), str.Independenței 7.
Muzeul Aurului (str.Independenței 3) care înfățișează un istoric al mineritului în România, prezentând totodată minerale provenite din zonă, din Maramureș și de la Ocna de Fier, precum și eșantioane de aur nativ găsite în Munții Apuseni.
Copia Statuii Lupoaicei (Lupa Capitolina), simbolul latinității poporului român.
Statuia "Noi, Dacii" din Piața Centrală (sculptor: Ioan Vasile Grama, 2006).
Statuia lui Horia din fața poștei, executată de sculptorul Nicolae Pascu, cel care a sculptat și bustul lui Avram Iancu din curtea liceului.
În parcul Orașul Nou a existat o statuie din bronz a lui Avram Iancu, executată de sculptorul Naum Corcescu, dar această statuie a fost mutată lângă Gara CFR la periferia orașului, pe motiv că nu îl reprezenta corect pe Avram Iancu. În locul ei a fost adusă o nouă statuie a lui Avram Iancu executată de sculptorul Horia Flămând. După un anumit timp, statuia de la gară a fost desprinsă de pe soclu de niște cabluri metalice trase de o locomotivă, iar aceasta s-a deteriorat. Statuia a fost depozitată într-un depozit de la Racova. După 1989, statuia a fost reparată și reamplasată lângă gară.

Învățământ[modificare]

Orașul are două școli generale și un liceu: Colegiul Național „Avram Iancu”, fiind al cincilea din Transilvania. În anul 1994 a sărbătorit 125 de ani de la înființare. Cele două școli generale se numesc: Școala Generală "Mircea Sântimbreanu" și Școala Generală "Horia, Cloșca și Crișan".