Urziceni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Urziceni
—  Municipiu  —
Gara Urziceni
Gara Urziceni
Stema Urziceni
Stemă
Urziceni se află în România
{{{alt}}}
Urziceni
Poziția geografică
Urziceni se află în Județul Ialomița
{{{alt}}}
Urziceni
Coordonate: Coordonate: 44°43′5″N 26°38′43″E / 44.71806°N 26.64528°E / 44.71806; 26.6452844°43′5″N 26°38′43″E / 44.71806°N 26.64528°E / 44.71806; 26.64528

Țară  România
Județ Ialomița

SIRUTA 100683
Atestare documentară 1596

Guvernare
 - Primar Constantin Sava[1] (PNL,02012)

Suprafață
 - Total 5,78  km²
Altitudine 60,05 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 15.308 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 17.094 locuitori

Site: Primăria municipiului Urziceni

Poziția localității Urziceni

Urziceni este un municipiu din județul Ialomița, Muntenia, România. Are o populație de 15.308 locuitori.[3] Este un oraș de mărime mijlocie ale cărui principale activități sunt agricultura și serviciile.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în vestul județului, la aproximativ 60 km de București, Ploiești, Buzău și Slobozia. Este un nod rutier și feroviar important: este străbătut de șoseaua națională DN2, din care la Urziceni se ramifică șoselele naționale DN1D (spre Ploiești) și DN2A spre Slobozia și Constanța. De asemenea, la Urziceni se intersectează calea ferată ce duce de la București la Făurei cu cea care duce spre Slobozia și Țăndărei.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Urziceni avea statut de comună rurală, compusă fiind din târgușorul Urziceni și satul Cotorca. Comuna era reședința plășii Câmpul a județului Ialomița. Urziceni fusese reședința județului Ialomița, fiind numit căpitănia Scaunului, până în 1832, când reședința județului s-a mutat la Călărași. Comuna avea o populație totală de 2279 de locuitori; acolo funcționau 2 școli (una la Urziceni, una la Cotorca), 2 biserici (ambele în Urziceni, datând din 1828, respectiv 1861), o moară cu aburi, un spital, o farmacie și un birou telegrafic și poștal.[4][5] Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea statutului Urziceniului în comună urbană, reședință a plășii Urziceni. Populația era de 3526 de locuitori.[6] În 1931, Urziceni era una dintre cele trei comune urbane ale județului (alături de Călărași și Slobozia), și avea arondate și comunele suburbane Cotorca, Bărbulești și Manasia.[7]

În 1950, orașul a devenit reședința raionului Urziceni, din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și în final (după 1956) din regiunea București. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ regional, fiind subordonat județului Ilfov.[8][9] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea orașului înapoi la județul Ialomița.[10] Din 1995, orașul are statut de municipiu.[11]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Urziceni

     Români (88.07%)

     Romi (2.88%)

     Necunoscută (8.86%)

     Altă etnie (0.17%)




Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Urziceni

     Ortodocși (90.46%)

     Necunoscută (8.89%)

     Altă religie (0.64%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Urziceni se ridică la 15.308 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 17.094 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,08%), cu o minoritate de romi (2,88%). Pentru 8,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,46%). Pentru 8,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[12]

Evoluția populației la recensăminte:


Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Opt obiective din municipiul Urziceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Toate sunt clasificate ca monumente de arhitectură — conacul Ion Ionescu (1905) de la „Km 56” pe șoseaua Buzăului; casa cu prăvălie (1935) din strada 1918; două case (1889, respectiv 1894) din strada Regele Ferdinand; conacul Gălățeanu (1931) din aceeași stradă; o casă (1885) din strada Mihai Viteazul; biserica romano-catolică (1916) și casa Mihai Hovaghinian (1926), ultimele două ambele în strada Panduri.

Transport[modificare | modificare sursă]

Transportul în comun este realizat de diverse firme, existând trasee de autobuz spre localitățile Manasia, Jilavele, Coșereni, Gârbovi, Ion Roată. Nu există trasee interne de autobuz.

Educație[modificare | modificare sursă]

Școli generale
  • Școala Generală Nr. 1 „Alexandru Odobescu”
  • Școala Generală Nr. 2 „Ion Heliade Rădulescu”
  • Școala Generală Nr. 3
Licee

Sanatatea[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere documentar,primele masuri luate in ceea ce priveste activitatea sanitara se refera la anul 1785(epidemia de ciuma). In cronica lui Hurmuzachi,vol I, se consemneaza: “La Urziceni izbucnind ciuma s-au inchis targurile,s-au oprit venirea negustorilor si s-au daramat doua case infecte”.
In anul 1824 , de teama epidemiilor,Domnitorul porunceste sa se inchida balciul din Buzau(Dragaica) si cele din Ialomita.Balciul de la Grindu se muta la Urziceni dar si acesta este suprimat ulterior.
In anul 1829 se consemneaza o noua epidemie de ciuma pe teritoriul orasului Urziceni.
In anul 1872 apare o epidemie de holera datorita careia mor 128 de persoane.
In anul 1852 Urziceniul contribuie cu 7% din bugetul comunal pentru construirea unui spital judetean.
In anul 1871 se infiinteaza primul asezamant medical ,functionand cu 3 paturi.Ulterior ,18 octombrie 1873, Consiliul General al Judetului Ialomita aproba prin vot adaugarea a inca 3 paturi.Acest spital functiona pe actual strada Calea Bucuresti pe locul donat de Stefan Stoika.
Pana in anul 1906 se perinda la acest spital 11 medici,astfel:
-1874- Dr. Badescu Gheorghe;
-1876- Dr. Franchievici Frant;
-1880-1885- Dr. Constantinescu N.
- Student Seicarescu,
- Dr.Hristescu,
- Dr. Rudeanu;
-1887- Dr. Zatreanu,
- Student Rostoievici;
-1886-1887- Dr.Strungaru Iacob;
-1889- Dr. Radulescu N. ;
-1897- Dr.Constantin Macri;
-1901- Dr. Ernest Fouquier;
-1906- Intendent-subchirurg Haralambie Ionescu.
In anul 1871,se incepe construirea primului spital din judetul Ialomita,pe terenul donat de Alexandru Fochide.Lucrarea este executata de ing. Metaxa si a costat 78.184,59 lei.
Spitalul este inaugurat pe 6 decembrie 1894,functionand cu 14 paturi.
In anul 1897 se construieste un pavilion pentru autopsii, acesta servind si drept camera mortuara.Acesta a costat 3.900 lei .
Statul de functiuni al Spitalului Urziceni din acea vreme cuprindea un medic care era si medical de plasa al circumscriptiei sanitare ,un subchirurg ,doua infirmiere, un bucatar, o spalatoreasa, un argat.
Paturile erau intretinute de boieri,mentionati fiind : Ionita Sava din Cosereni si Dobre Ionescu ,mare proprietar in Axintele. In perioada antebelica , printre alti medici care au functionat la acest spital se remarca Ion Nanu Muscel.El a functionat aici intre anii 1901-1906 devenind profesor Universitar la Facultatea de Medicina Bucuresti.
Tot in aceasta perioada se construieste un pavilion din scanduri pentru boli contagioase care a functionat pana in anul 1936;acesta era situat pe locul actualei sectii de pediatrie.Directorul spitalului era Dr. Serbanescu Ion.
In perioada interbelica a mai functionat aici Dr. Oscar Veisea , colonel in rezerva si director al Spitalului Urziceni timp de 16 ani, iar in anii 1940 si 1950, Dr. I. Rosca.Din anul 1948 apare inca un medic Dr. Ciriceanu Dan ,doctor internist dar care ingrijea si bolnavii contagiosi.
In anul 1950 ia fiinta Policlinica de pe langa Spitalul Urziceni,cu 5 specialitati: interne ,chirurgie ,pediatrie , stomatologie, si radiologie.
Ulterior se infiinteaza cabinetele de ginecologie si dermato-venerice dar si dispensarul TBC.
In 1869 ia fiinta in Urziceni si prima farmacie ,azi fiind 2 farmacii in localuri noi(1996).

Profesorului Nanu Muscel


Sport[modificare | modificare sursă]

FC Unirea Urziceni a fost clubul de fotbal reprezentativ din Urziceni, care a câștigat campionatul în sezonul 2008-2009, jucând direct în grupele Champions League în sezonul următor, împotriva echipelor FC Sevilla, Glasgow Rangers și VFB Stuttgart. A reușit o victorie cu FC Sevilla, câștigând cu 1–0 în meciul disputat pe Stadionul Steaua din București. De asemenea, a învins echipa Glasgow Rangers cu un 4–1 pe stadionul acesteia. Echipa s-a desființat însă în vara lui 2011.

Primarii Urzicenilor (1888-1996)[modificare | modificare sursă]

  • Dragan Georgescu
  • Ionuta Ghinescu
  • Toma P. Mihailescu
  • Alexandru Z. Vasilescu
  • Teodor Atanasiu
  • Mitica D.Ranetescu
  • Gheorghe Christodorescu
  • Miltiade B. Teodoru
  • Nicolae Mustata
  • Alexandru Teoharie
  • Vasile Georgescu
  • Ionel L.Constantinescu
  • Gogu Anghelescu
  • Gogu T. Mihailescu
  • Vasile I. Radulescu
  • Paul I. Teodoru
  • Stefan I. Popescu
  • Gheorghe Anghelescu
  • Ion Petre
  • Stefan Borangic
  • Dumitru Mitrica
  • Marin Iancu
  • Ion Barbu
  • Gheorghe V. Gheorghe
  • Haralambie Dobre
  • Ion Nedelcu
  • Iuliana Tanase
  • Eugenia Coman
  • Anatol Pavlovschi-Pres. Frontului Salvarii Nationale
  • Constantin Balcan
  • Gheorghe Cana
  • Ion Mitrica
  • Datcu
  • T. Caramitru
  • Nicolae Diculescu
  • Constantin Sava

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 9 noiembrie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Urziceni, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 697–698. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Urziceni, tîrgușor”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 698. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  6. ^ Urziceni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=368. Accesat la 24 mai 2013. 
  7. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 210,214. 15 iulie 1931. 
  8. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 24 mai 2013. 
  9. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 24 mai 2013. 
  10. ^ Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-nr-15-din-23-ianuarie-1981-privind-unele-masuri-pentru-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-consiliul-de-stat-43001.html. Accesat la 24 mai 2013. 
  11. ^ Legea nr. 11 din 18 ianuarie 1995 privind declararea ca municipii a unor orașe”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-11-1995-(5739).html. Accesat la 24 mai 2013. 
  12. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Așezăminte biseicești creștin-ortodoxe din Urziceni, Ștefan Grigorescu și alții, Editura Anca, Urziceni, 2008

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Urziceni