Călăraşi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Calitatea informaţiilor sau a exprimării din acest articol trebuie îmbunătăţită.
Acest articol a fost etichetat în octombrie 2007
Acest articol este scris parţial sau în întregime fără diacritice
Puteţi da chiar dumneavoastră o mână de ajutor.
Pentru alte localităţi cu acest nume, vezi Călăraşi (dezambiguizare)
Călăraşi
[[Imagine:{{{imagine}}}|300px]]
Stema oraşului Călăraşi Călăraşi în România
stemă amplasare
Amplasare 44°12′N 27°20′E
Ţară România România
Judeţ Călăraşi
Atestare documentară între 1534 şi 1545 (în timpul domniei lui Radu Paisie)
Populaţie (2002) 71.046
Suprafaţă 133,22 km²
Densitatea populaţiei 551,79 loc./km²
Altitudinea medie 13 m n.m.
Localităţi
componente		 {{{componenţă}}}
Primar Nicolae Dragu (PNL)
Sit web ro Sit primărie
Poziţia oraşului Călăraşi în cadrul regiunii
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Călăraşi]]
Harta administrativă a oraşului


Călăraşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Călăraşi, România, fiind situat pe malul de nord al braţului Borcea. Călăraşiul este cunoscut pentru industria alimentară, industria de PAL melaminat, industria siderurgică, industria de hârtie şi industria de prefabricate. În 2004 avea o populaţie de 73.510 locuitori.[1] Echipa de fotbal a municipiului, Dunărea Călăraşi, activeză în Liga III, în sezonul 1995-1996 evoluând în Divizia B.

Cuprins

[modifică] Istorie

Aşezarea municipului Călăraşi este menţionat pentru prima dată în anul 1534. Lichireşti (denumirea aşezării la acea vreme) este menţionat în 1630 de Leon Ştefan Tomşa voievod. Începând cu 1699, este stabilit un popas pentru călăraşii (de unde provine şi numele localităţii) care făceau legătura dintre Bucureşti şi Istanbul. Înainte de perioada comunistă, Călăraşiul a fost capitala judeţului Ialomiţa (care se întindea pe atunci pe suprafaţa actualelor judeţe Călăraşi şi Ialomiţa); în perioada comunistă, capitala este mutată la Slobozia până în anul 1981, când judeţul Ialomiţa este despărţit în două judeţe (actualele Călăraşi şi Ialomiţa), iar Călăraşiul devine capitala judeţului omonim (prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981).

Centrul municipiului Călăraşi văzut de pe malul drept al braţului Borcea
Centrul municipiului Călăraşi văzut de pe malul drept al braţului Borcea

În perioada interbelică oraşul dispunea de un aeroport situat pe linia aeriană Bucureşti-Călăraşi-Bazargic-Balcic. [2]

[modifică] Populaţia

[modifică] Istoricul populaţiei

În total, peste 110.000 persoane locuiesc în municipiul Călăraşi şi în comunele apropiate (Modelu, Roseţi, Grădiştea, Cuza-Vodă, Ştefan-Vodă şi Ostrov, judeţul Constanţa).

Evoluţia populaţiei la recensăminte:


[modifică] Structura etnică

In municipiul Calarasi sunt conform Recensamantului din 2002: 67.140 romani; 2.418 rromi; 367 turci; 40 maghiari; 16 germani; 14 rusi/lipoveni; 6 chinezi; 4 bulgari; 4 polonezi si 4 italieni; 2 greci; 2 evrei si 2 ceangai si cate un tatar; sarb; slovac si armean. 10 calaraseni au declarat alta etnie iar 5 au preferat sa nu si-o declare.[3]

[modifică] Administratie

[modifică] Primaria

Intre 1996 si 2000 primarul municipiului Calarasi a fost Nicolae Dragu, pe atunci din partea PUNR, dupa 2000 din motive personale Dragu nu a mai candidat si primar a devenit prof. Mirel Daniel Tutuianu, din partea PDSR. In 2004 Dragu candideaza din nou, acum din partea PNL si castiga al doilea mandat de primar al Calarasului. La alegeriile din 2008 si-au anuntat cadidatura: Nicolae Dragu PNL; Constantin Tudor PD-L(fost prefect al judetului Calarasi); Mirel Daniel Tutuianu PNTCD; Tifrea PSD si Buzoianu PNG-CD.

[modifică] Componenţa Consiliului Local

Consiliul local al municipiului Călăraşi este compus din 24 de consilieri, împărţiţi astfel:

    Partid Locuri Componenţa Consiliului
  Partidul Social Democrat 3                            
  Partidul Naţional Liberal 12                            
  Partidul România Mare 2                            
  Partidul Conservator (PUR) 2                            
  Partidul Democrat 1                            
  Independent 1                            

[modifică] Presă

[modifică] Ziare

În materie de ziare, Călăraşi-ul are un cotidian, Observator de Călăraşi ([4]), şi alte câteva săptămânale: Jurnalul de Călăraşi, Exclusiv ([5]), Evenimentul(cel mai vechi ziar al orasului ce inca se mai editeaza din 1933, primul redactor fiind Eugen Cîalîc), Arena, Plus ([6]), Impact, Pământul, ABC Civic şi CalarasiBlog.

[modifică] Posturi de Radio

În Călăraşi majoritatea posturilor de radio ce se pot capta din eter sunt în banda FM.

  • 89,1 MHz - Radio România Cultural ([7]) (Releu la Băneasa)
  • 90,3 MHz - Radio Shumen ( bg [8]) (Releu la Silistra, program internaţional în limba bulgară)
  • 93,9 MHz - InfoPro ([9])
  • 95,5 MHz - Radio Minisat ([10])
  • 98,5 MHz - Kiss FM ([11])
  • 99,5 MHz - Europa FM ([12])
  • 100,0 MHz - Radio Bărăgan ([13])
  • 101,1 MHz - Radio Voces Campi ([14])
  • 101,8 MHz - Magic FM ([15])
  • 103,3 MHz - Radio Bulgaria "Horizont" ([16]) (Releu la Silistra, program internaţional în limba bulgară)
  • 105,2 Mhz - Radio 21 (Releu la Băneasa)(Pentru a putea receptiona optim acest post de radio receptorul trebuie să aibă o sensibilitate ridicată!)
  • 105,5 MHz - Stil FM ([17])
  • 105,8 MHz - Radio Melodia Silistra
  • 106,6 MHz - Radio România Actualităţi ([18]) (Releu la Băneasa)

=== Televiziune == Singurul poate de televiziune local este Antena 1.

[modifică] Economie

[modifică] Instituţii Bancare

Înainte de anul 2004, în Călăraşi nu funcţionau decât 5 bănci (BCR, BRD, Raiffeisen, Bancpost şi CEC). După anul 2004, mai multe instituţii bancare de prestigiu au început activitatea în oraşul de pe malul braţului Borcea. La sfârşitul verii lui 2007, Banca Transilvania a deschis cea mai nouă agenţie bancară locală. Alpha Bank va deschide în curând o agenţie în locul Pizzeriei Julia.

Agenţiile bancare din municipiul Călăraşi:

Total: 14 bănci prezente şi 21 agenţii (sucursale).


[modifică] Piata Online

în ultimii ani piata online  Călărăseană a cunoscut îmbunătăţiri semnificative, încrederea 
 oamenilor în internet creste pe zi ce trece, şi astfel o parte din călărăşeni citesc ştirile in fiecare zi pe 
 Observatorul de Calarasi căt şi centralizarea anunturilor de mica publicitate pe site-ul Calarasi 24.

[modifică] Atractivitate

Călăraşiul ocupă de-abia locul 43 în Topul primelor 50 de oraşe din România, realizat de revista Capital[4], aflându-se la egalitate cu Tecuciul, ambele oraşe având 4,10 puncte. Devansează totuşi Vasluiul (locul 49) sau Slobozia (locul 47), dar este depăşit de Turda (locul 8), Giurgiu (locul 25) şi Petroşani (locul 39).

[modifică] Combinatul Siderurgic

Pe vremea lui Ceauşescu s-a construit la Călăraşi un combinat siderurgic, care, după ce a fost scos din folosinţă în 1998, a intrat în faliment în 2001.

În ziua de azi din combinat a mai rămas doar oţelăria, o firmă privată portugheză, Martifer[5], care se ocupă cu confecţionarea de structuri metalice, şi fosta divizie de transport a combinatului, care s-a privatizat şi se numeşte Sidertrans.

TENARIS a achiziţionat de la firma italiană BELTRAME o parte din fostul combinat siderugic de la Călăraşi. TENARIS foloseşte oţelăria pentru a obţine materie primă pentru fabrica de ţevi Silcotub Zalău.

[modifică] Firme Importante din Călăraşi

Astăzi în Călăraşi funcţionează o fabrică de zahăr - Zahăr SA Călăraşi, o fermă avicolă - Avicola Călăraşi, una dintre cele mai importante fabrici de mezeluri din România - Aldis, o firmă importantă din domeniul siderurgiei- Gimart Import-Export- Zafa, o importantă firmă de transport (fostă parte a combinatului siderurgic) - Sidertrans, o fabrică de hârtie - Comceh, o fabrică de prefabricate (BCA şi alte materiale de construcţii) - Prefab şi o fabrică de confecţii - Catex.Casa Simion firmă producătoare de mobilă cu acoperire de nivel naţional @ http://www.casasimion.ro/html/index.php

[modifică] Investitori externi importanţi din perioada post-decembristă

După falimentul combinatului (Siderca), grupul Tenaris a păstrat oţelăria (Donasid), iar partea de demolare a halelor închise a fost preluată de o firmă din Bucureşti, Lemtrans. În 2004 a fost finalizată construcţia fabricii de PAL Melaminat din plop Romply, investiţie austriacă în valoare de 18 milioane de euro. În 2005, grupul Saint-Gobain anunţă începerea lucrărilor la o linie de producţie a sticlei la Călăraşi în valoare totală de peste 100 de milioane de euro. Lucrările au fost finalizate în 2006, iar pentru anul 2007 Saint-Gobain intenţionează să construiască o linie de producţie a parbrizelor. Tot în 2007 trebuia finalizată o fabrică de oxigen, azot şi argon, aparţinând firmei Siad.

[modifică] Locuri din Călăraşi

[modifică] Suburbii

Singura suburbie a municipiului Călăraşi este comuna Modelu, cu o populaţie de aproximativ 9.000 de locuitori. Iniţial, comuna Modelu nu a fost creată ca un oraş satelit, dar datorită densităţii mari de sate de pe malul braţului Borcea, a unirii Călăraşiului cu satul Măgureni (actualmente cartier al municipiului) şi a extinderii comunei Modelu spre est, Modelu a devenit o suburbie a municipiului Călăraşi.

[modifică] Monumente şi Clădiri

În urma planului de sistematizare comunist, o mare parte (şi cea mai preţioasă) din zestrea edilitară şi din monumente a fost pierdută, dar totuşi o mică parte a supravieţuit.

Prefectura Călăraşi
Prefectura Călăraşi
  • Palatul Prefecturii, clădire în stil neo-clasic construită la sfârşitul secolului al XIX-lea.
  • Turnul de apă
  • Catedrala Sf. Nicolaie, biserică înălţată la mijlocul secolului al XVI-lea, cea mai veche clădire a municipiului, loc unde ţarina Ecaterina cea Mare (1729-1796) a Rusiei, la întoarcerea de pe un front din Războiul Ruso-Turc aflat la Sud de Dunăre s-a rugat pentru binele armatei ruse în această biserică.[necesită citare]
  • Primăria
  • Monumentul Vulturului (de la "5 Călăraşi")
  • Monumentul Soldaţilor (considerat km 0 al municipiului)
  • Căpitănia Portuară
  • Biserica Alexe, construită în secolul al XIX-lea
  • Cazarma Pompierilor (actuala arhivă judeţeană)
  • Clădirea Gimnaziului Carol I Călăraşi (primul liceu din Călăraşi)
Liceul Agricol "Sandu Aldea" Călăraşi
Liceul Agricol "Sandu Aldea" Călăraşi

[modifică] Cartiere

  • Orizont, centrul comercial şi financiar al municipiului
  • Centrul Vechi, centrul administrativ şi istoric al municipiului
  • 5 Călăraşi, cartier denumit după fostul regiment "5 Călăraşi" aflat în acea zonă
  • Măgureni, iniţial sat, ulterior anexat Călăraşiuluicand anume?[necesită citare]
  • Mircea-Vodă, iniţial sat, ulterior anexat Călăraşiuluicand anume?[necesită citare]
  • 2 Moldoveni
  • Cărămidari
  • Ceremac
  • Farfuria
  • Livada
  • Oborul

[modifică] Atracţii turistice

Parcul Central al municipiului Călăraşi (în fundal statuile lui Decebal şi Traian)
Parcul Central al municipiului Călăraşi (în fundal statuile lui Decebal şi Traian)

[modifică] Retail

Retailul din Calarasi este slab dezvoltat, Calarasiul fiind mult sub alte orase cu o populatie apropiata din Romania, la acest segment. In ciuda acestui fapt numeroase persoane din localitatiile limitrofe(incl. cele din jud. Constanta) vin in Calarasi pentru a-si face cumparaturiile. In Calarasi nu exista un mall sau un super-market cu o marime mai mare de 1000 m2(Cel mai mare fiind Minimax-ul). Lantul de hipermarket-uri PIC a declarat ca va deschide in noiembrie un parc de retail cu un hipermarket de 10.000 m2, impreuna cu o galerie comerciala si un magazin de bricolaj. Printre candidatii pentru ocuparea unui spatiu in acest parc au fost mentionati: BricoStore si Mr. Bricolage [[19]]. Cele mai importante magazine din oras sunt:

  • Minimax Discount
  • Penny Market
  • Altex Megastore(electrocasnice si electronice)
  • Agneza
  • 2 magazine Germanos(aparatura)
  • 1 magazin UltraPro Computers

[modifică] Geografie

[modifică] Localizare

Municipiul Calarasi se afla localizat in Lunca Dunarii, la mica distanta de Campia Baraganului, la separarea fluviului Dunarea in bratele Dunarea Veche si Borcea. El se afla la intersectia drumuriilor nationale: DN3; DN 21 si DN 31.

[modifică] Ape

Vatra municipiului Calarasi se afla pe malul stang al bratului Borcea al fluviului Dunarea, dar teritoriul orasului se extinde pana la fluviul Dunarea, in zona satului Chiciu, unde Dunarea se desparte in bratele: Borcea si Dunarea Veche.

[modifică] Oraşe Apropiate

[modifică] Distanţa în km faţă de câteva oraşe

în judeţ în ţară în Uniunea Europeană în restul lumii

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Personalităţi

[modifică] Legături interne

[modifică] Legături externe

  1. ^ Anuarul Statistic al României, 2005
  2. ^ Anuarul Statistic al României, 2005
  3. ^ [1]
  4. ^ Top 50 oraşe în care să locuieşti, pe pagina Primăriei municipiului Turda
  5. ^ Observatorul de Călăraşi, „Repsteel, cumparata de portughezii de la Martifer”
Stema judeţului Călăraşi
Municipii şi oraşe în Judeţul Călăraşi

Budeşti | Călăraşi | Fundulea | Lehliu Gară | Olteniţa

 
v • d • m
Dunărea românească
Localităţi riverane Baziaş • Moldova Nouă • Orşova • Drobeta Turnu-Severin • Calafat • Bechet • Corabia • Turnu Măgurele • Zimnicea • Giurgiu • Olteniţa • Călăraşi • Cernavodă • Feteşti • Hârşova • Măcin • Brăila • Galaţi • Isaccea • Tulcea • Sulina Dunărea românească
Obiective turistice Cazanele Dunării • Porţile de Fier • Podul lui Traian • Insula Golu • Schela Cladovei • Insula Şimian • Insula Ada Kaleh • Ostrovu Mare • Ostrov • Lacul Bugeac • Cetatea Durostorum • Oltina • Dunăreni • Cetatea Sucidava • Canalul Dunăre-Marea Neagră • Podul Regele Carol I • Cetatea Axiopolis • Cetatea Capidava • Topalu • Canaralele Hârşovei • Cetatea Carsium • Giurgeni • Insula Mică a Brăilei • Cetatea Troesmis • Cetatea Arrubium • Lacul Brateş • Cetatea Noviodunum • Delta Dunării
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C5%9Fi"
Unelte personale