Wikipedia:Formulări evazive
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Această pagină conţine o îndrumare a proiectului Wikipedia în limba română. Această îndrumare este considerată ca fiind un standard larg acceptat, însă nu ţine de politica oficială. Când editaţi această pagină, asiguraţi-vă că modificarea dumneavoastră reflectă consensul. Dacă nu sunteţi sigur, discutaţi întâi la pagina de discuţie. |
Formulările evazive, pe Wikipedia, sunt un anumit gen de formulări care încearcă să mascheze lipsa de neutralitate a unei afirmaţii prin lipsa de precizie asupra sursei tezei avansate. Astfel de formulări sunt insuficient de precise pentru a fi verificabile. Ele sunt introduse în articole uneori atunci când cineva doreşte să introducă punctul său de vedere în cadrul articolului, dar nu are surse cu ajutorul cărora să îşi susţină afirmaţiile.
Cuprins |
[modifică] Recunoaşterea formulărilor evazive
Această frază este o afirmaţie foarte clară, dar, în mod evident, este doar un punct de vedere. O tentativă (care poate fi de bună credinţă) de a-i da o aparenţă de neutralitate ar fi:
Dar în acest caz nu este clar cine consideră aceasta. Editorul? Wikipedia? Primarul general? Bucureştenii? Turiştii străini? Cine a afirmat aceasta? În ce context? Câţi oameni sunt de acord? Dacă se analizează puţin atent aceste întrebări şi potenţialele răspunsuri la ele, se poate concluziona cât de puţin semnificativă este de fapt formularea "Unii consideră că".
În realitate, fraza este adevărată: într-adevăr, unii consideră că Bucureşti este cel mai frumos oraş din România. Problema este că şi negarea acestei propoziţii este şi ea adevărată: sunt unii oameni care nu consideră că Bucureşti este cel mai frumos oraş din România, şi chiar sunt unii care consideră că este cel mai urât oraş. În acest fel, este uşor să se scrie un articol dezinformativ, înclinat spre câte un punct de vedere, articol compus din astfel de "fapte", folosind astfel Wikipedia pentru a răspândi zvonuri sau păreri personale.
O altă problemă cu formulările neclare este că uneori fac unele afirmaţii să pară mai controversate decât sunt. De exemplu, a scrie că "unii oameni susţin că The Beatles a fost o formaţie populară" ridică inutil semne de întrebare asupra valorii de adevăr a propoziţiei.
[modifică] Atenţie la diateza pasivă
Expresiile la diateza pasivă au un mare potenţial de a fi evazive, pentru că în aceste expresii este foarte uşor de evitat sau uitat menţionarea subiectului acţiunii. De exemplu, fraza "Fotbalistul Dan Ilie este considerat unul din cei mai buni jucători ai echipei sale." nu lasă niciun fel de indiciu cu privire la cine consideră acest lucru.
[modifică] Variaţii
Există diverse formulări evazive, principiul acestora fiind introducerea unei propoziţii fără a preciza concret sursa acesteia. O formulare de genul "Majoritatea specialiştilor..." nu aduce nicio dovadă că într-adevăr este aşa, şi nici nu clarifică unde anume între 50% şi 100% se află acea majoritate. La fel este cazul şi cu ceea ce este aparent adevărat "conform unor studii", sau "contrar părerii multora". A spune că "S-a demonstrat că..." nu poate înlocui o demonstraţie.
În schimb, este acceptabilă introducerea unui fapt sau a unei păreri cu atribuirea acesteia cu ajutorul notelor de subsol. De exemplu, se poate introduce fraza: Cercetările lui Wong, în 1996, au arătat că rabia poate fi tratată cu ajutorul acupuncturii.[1] Nota de subsol corespunzătoare afirmaţiei conţine un text de genul:
- W.F. Wong (1996). "Acupunctura: Un leac eficient împotriva rabiei". J. Rabid Med. 345: 33-67.
[modifică] Cum se procedează
Îmbunătăţirea articolelor afectate de formulări evazive constă în una din următoarele:
- Aducerea unei surse pentru respectiva formulare
- Înlocuirea limbajului neclar cu unul care prezintă fapte concrete
