Zaicear

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Zaicear (dezambiguizare).
Zaicear[1]
Зајечар (Zaječar)
—  Oraș  —
Imagine din centrul orașului Zaicear
Imagine din centrul orașului Zaicear
Stema Zaicear[1]
Stemă
Zaicear[1] se află în Serbia
{{{alt}}}
Zaicear[1]
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 43°55′N 22°18′E / 43.917°N 22.300°E / 43.917; 22.30043°55′N 22°18′E / 43.917°N 22.300°E / 43.917; 22.300

Țară Serbia Serbia
District Zaicear

Populație
 - Total 75.969 locuitori

Zaicear (în sârbă: Зајечар (Zaječar), în bulgară: Зайчар (Zaicear), iar în română și: Zăiceari[2]) este un oraș și o municipalitate situate în districtul Zaicear, în estul Serbiei. Orașul Zaicear este centrul administrativ al districtului. În anul 2002, orașul număra 49.491 de locuitori, iar municipalitatea, al cărei centru este, număra 75.969 de locuitori.

Originea numelui orașului[modificare | modificare sursă]

Există două păreri privitoare la originea denumirii orașului Zaicear. Una dintre ele spune că denumirea ar fi de origine turcă. Cea de-a doua părere spune că ar fi de origine românească: sintagma „Zăii cer” [un sacrificiu, o ofrandă], cu alte cuvinte: „Zeii cer[3]. Orașul mai este cunoscut în română și sub numele de Zăiceari.[2]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Zaicear este orașul principal al regiunii Timočka Krajina (în românește: „Frontiera Timocului”).

Localitățile componente ale municipalității Zaječar[modificare | modificare sursă]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Catedrala ortodoxă din Zaicear
Parc şi monument în centrul oraşului Zaicear

Orașul Zaicear[modificare | modificare sursă]

Evoluția istorică a populației în oraș[modificare | modificare sursă]

Demografia în Zaicear
An 1948 1953 1961 1971 1981 1991 2002 2011
Populație 11.861 14.489 18.690 27.599 36.958 39.625 39.491[4] 36.830[5]

În 2008, populația orașului Zaječar era estimată la 39.614 locuitori[6].

Repartiția populației în oraș (2002)[modificare | modificare sursă]

Naționalitate Număr %
Sârbi 37.500 94,95
Romi / Țigani 233 0,59
Iugoslavi 219 0,55
Valahi / Români 159 0,40
Muntenegreni 131 0,33
Macedoneni 111 0,28
Bulgari 84 0,21
Croați 80 0,20
Albanezi 34 0,08
Români 19 0,04
Sloveni 18 0,04
Maghiari 17 0,04
Musulmani 16 0,04
Gorani 10 0,02
Bosniaci 8 0,02
Slovaci 5 0,01
Germani 4 0,01
Cehi 3 0,00
Ucraineni 3 0,00
Ruși 2 0,00
Alții[7]

Municipalitatea Zaicear[modificare | modificare sursă]

Repartiția populației în municipalitate (2002)[modificare | modificare sursă]

Nationalitate Număr %
Sârbi 75.969 90,75
Valahi / Români 2.981 4,52
Alții[7]

Repartiția populației în localități (2002)[modificare | modificare sursă]

  • Localități cu o majoritate a sârbilor: Zaicear, Borovac, Brusnik, Veliki Izvor, Veliki Jasenovac, Vražogrnac, Vratarnica, Vrbica, Gamzigrad, Gornja Bela Reka, Gradskovo, Grlište, Grljan, Zagrađe, Zvezdan, Jelašnica, Klenovac, Koprivnica, Lasovo, Lenovac, Leskovac, Lubnica, Mali Izvor, Marinovac, Metriš, Nikoličevo, Planinica, Prlita, Rgotina, Salaš, Selačka, Tabakovac, Trnavac, Halovo, Čokonjar și Šljivar.
  • Localități cu o majoritate a valahilor / românilor: Dubočane, Mala Jasikova și Šipikovo.
  • Localități cu o majoritate relativă a sârbilor : Velika Jasikova și Mali Jasenovac.
  • Localități cu o majoritate relativă a valahilor / românilor: Glogovica.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Imagine din Felix Romuliana

În apropiere de localitatea Zaicear, în satul Gamzigrad, se găsește situl roman Romuliana sau Felix Romuliana, un castru unde a murit și a fost înmormântat împăratul Caius Galerius Valerius Maximianus (născut pe la 250) - decedat în 311. Situl se compune din fortificații, palat în partea de nord-vest a complexului, bazilici, temple, băi calde, complex comemorativ și un tetrapylon. Situl oferă o mărturie unică a tradiției construcției romane marcate de ideologia perioadei celei de-a doua Tetrarhii.

Situl este înscris în lista patrimoniului mondial al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, UNESCO.

Politica[modificare | modificare sursă]

Repartiția locurilor Adunării Municipale (alegerile locale din 2004)[8]:

Partid Locuri
Partidul democrat 12
Partidul radical sârb 9
Coaliția „Pentru Zaječar” 6
Mișcare Forța Serbiei 5
Partidul democrat al Serbiei 4
Partidul socialist din Serbia 4
Mișcarea sârbă pentru reînnoire 3
G17 Plus 3
Noua Serbie 2
„Preduzetnici za opštinu” 2

Personalități[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Consulate[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • România - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart: Stiefel Vaamer Eurocart SRL, Oradea, 2002 - Stiefel GmbH Lenting - Stiefel Eurocart Kft Budapest - Stiefel Eurocart s.r.o. Bratislava - Stiefel Verlag Mariazell - Stiefel Verlag AG St. Gallen
  • Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9
  • Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ MAE.ro - Ministerul Afacerilor Externe
  2. ^ a b România - Hartă administrativă, Stiefel Eurocart, Oradea, 2002.
  3. ^ Este vorba, desigur, despre o „etimologie populară”.
  4. ^ sr Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9
  5. ^ sr en Rezultatele recensământului din 2011
  6. ^ Format:Link web
  7. ^ a b sr Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику, Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9
  8. ^ Zaječar

Legături externe[modificare | modificare sursă]