Wikipedia:Manual de stil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Pagina principală  | Bun venit  | Căutare | Manual de stil  | Comunitate  | Ajutor  | Contact

Editarea conținutului
Manuale
Manual de stil
Biografii
Date și numere
Pronunție
Titlurile articolelor
Titluri în română
Legături utile și îndrumări
Citarea surselor
Fără cercetare originală
Punct de vedere neutru
Cioturi
Imagini

Acest manual de stil a fost creat pentru a vă asista în crearea și editarea paginilor. Considerați-l ca pe un îndrumar, o colecție de sugestii, nu are un caracter de constrângere, ci are scopul de a vă clarifica îndoielile legate de formatare.

Rețineți întotdeauna că fondul este mai important decât forma - un articol clar, riguros, documentat și prezentat fără părtinire, însă formatat altfel decât se specifică în acest „manual” este considerabil mai valoros decât un articol fără calitățile de fond, dar respectând riguros sugestiile prezentate aici.

Pentru modalitatea tehnică de producere a diverselor stiluri recomandate aici, vedeți Cum să modifici o pagină.

Pentru informații despre conținutul și organizarea unui articol, vedeți pagina Wikipedia:Cum scriu un articol.

Mod de exprimare[modificare | modificare sursă]

Wikipedia în limba română își dorește un stil (mod) de exprimare enciclopedic, bazat pe limba română literară, similar cu stilul celor mai prestigioase tipărituri enciclopedice române. Desigur că aici se scrie în general românește, la această regulă existând doar puține excepții, de ex.: citate în limbi străine, titluri de lucrări, nume de organizații și companii, unii termeni de specialitate. Aceste texte străine trebuie întotdeauna să fie urmate și de traducerea în românește. În cazul neologismelor intrate recent în limbă, dar care sunt încă nedefinitive și încă neconsemnate în lucrările lingvistice românești, se recomandă forma cea mai răspândită din sursele verificabile disponibile.

Formulările din text trebuie să fie îngrijite, clare, precise, pe un ton neutru și mai mult sau mai puțin concise (articolele lungi pot fi divizate în mai multe articole mai scurte). În același timp ele trebuie să respecte cât mai mult posibil regulile actuale de gramatică, morfologie și ortografie inclusiv punctuație ale limbii române, prezentate și în lucrările normative de specialitate, ca de ex. în „DOOM” și alte lucrări.
S-a renunțat aici la a da recomandări de exprimare concrete, detaliate, deoarece acestea ar avea un volum copleșitor. Puteți însă lua exemplu de la modul de exprimare folosit în articolele de calitate ale Wikipediei.

În afară de aceste exemple pozitive vă stau la dispoziție și numeroase exemple negative, care sunt de evitat. Ele consemnează greșelile cel mai des întâlnite la vorbitorii limbii române, v. articolul Elemente problematice ale limbii române, și acolo în special secțiunea Legături externe. De asemenea sunt de evitat și formulările ambigue, evazive, ironice sau provocante, cele școlărești-didactice folosite în anumite manuale, cele exagerat de „savante”, formulările alambicate, frazele prea lungi, exprimările eliptice, termenii argotici și jargonul. Și în fine, tot de evitat sunt folosirea „trecutului în prezent” (de ex.: „Eminescu se stinge din viață la data ...”), „trecutul în viitor” (de ex.: „După școala elementară Eminescu se va înscrie la liceul ...”) și de asemenea și folosirea excesivă a imperfectului.

Vezi și articolul Wikipedia:Cum scriu un articol, și acolo îndeosebi secțiunea Articolul ideal.

Diacritice[modificare | modificare sursă]

Pentru detalii vezi Wikipedia:Diacritice.

Toate articolele din Wikipedia în limba română trebuie scrise cu diacritice. Motivul este simplu: acesta este singurul mod corect de a scrie. Dacă nu se folosesc diacriticele pot apărea confuzii; de exemplu cuvântul scris fără diacritice tata ar putea să se refere la oricare dintre cuvintele tata, tată, tătă, țață, țâța, țâță, tață.

Începutul unui articol[modificare | modificare sursă]

Comandă rapidă:
WP:INTRO

Primul lucru care trebuie stabilit la orice articol nou este desigur titlul (denumirea, numele) articolului. Pentru aceasta vezi mai întâi îndrumările de la Wikipedia:Titluri.

Orice articol trebuie să înceapă cu o introducere, fără titlu de secțiune, care să definească subiectul articolului și să stabilească generic contextul acestuia. În această definiție, de preferat încă în prima frază, numele articolului trebuie să apară scris din nou cu caractere aldine, ca parte a frazei. Repetarea poate fi identică sau doar aproximativă. Dacă subiectul articolului este cunoscut sub mai multe nume, acestea trebuie să apară și ele în introducere cu caractere aldine.

Spre deosebire de enciclopediile tipărite, care dispun de un spațiu limitat, în Wikipedia se recomandă ca toate propozițiile să aibă predicat, inclusiv prima din articol (v. exemplele de mai jos).

Dacă subiectul (numele) articolului este titlul unei opere de artă (roman, film, album muzical, etc.) sau al altei lucrări de dimensiuni considerabile (dicționar, etc.), acesta va fi repetat în introducere cu caractere simultan aldine și cursive, de exemplu Amintiri din copilărie. În astfel de cazuri și numele articolului poate fi făcut să apară cu cursive - prin folosirea formatului {{Titlu cursiv}} , pus la început de tot.

La lucrările de dimensiuni mai mici (poezii, episoade de film, cântece, etc.) titlul lucrării se va marca în introducere cu aldine și ghilimele: „Vestitorii primăverii”.

Restul introducerii trebuie să rezume conținutul articolului, pentru ca, după parcurgerea sa, cititorul să aibă informații generale despre ce conține fiecare secțiune a articolului. Întrucât introducerea nu va conține decât informații elaborate în corpul său, nu este necesară indicarea surselor prin note de subsol în introducere, atâta vreme cât informația privind sursele există în partea articolului unde informația este dezvoltată. Întrucât ea va fi detaliată de întregul articol, introducerea nu va avea subsecțiuni.

Exemple[modificare | modificare sursă]

Frazele de mai jos arată cum se recomandă să fie începute articolele. În fiecare caz se dă și textul sursă corespunzător.

În [[geometrie euclidiană|geometria euclidiană]], '''teorema lui Pitagora''' stabilește o relație între laturile unui [[triunghi dreptunghic]].
  • Renașterea reprezintă epoca de înnoire socială și culturală care a avut loc în Europa, la sfârșitul Evului Mediu.
'''Renașterea''' reprezintă epoca de înnoire socială și culturală care a avut loc în [[Europa]], la sfârșitul [[Evul Mediu|Evului Mediu]].
  • Hidroxidul de sodiu (NaOH), cunoscut și ca sodă caustică sau leșie, este o bază caustică.
'''Hidroxidul de sodiu''' ([[sodiu|Na]][[oxigen|O]][[hidrogen|H]]), cunoscut și ca '''sodă caustică''' sau '''leșie''', este o [[bază (chimie)|bază]] caustică.
'''''O noapte furtunoasă''''' este o comedie scrisă în [[1879]] de [[Ion Luca Caragiale]].
  • „Luceafărul” este una dintre cele mai celebre poezii scrise de Mihai Eminescu.
'''„Luceafărul”''' este una dintre cele mai celebre poezii scrise de [[Mihai Eminescu]].

Articole biografice[modificare | modificare sursă]

Pentru detalii vezi Wikipedia:Articole biografice.

Prima frază a unui articol biografic trebuie să precizeze (dacă sunt cunoscute) data, anul și locul nașterii. Acolo unde este cazul se vor scrie aceleași informații și pentru deces. Exemple:

Articolele biografice se adaugă în categorii de nașteri și decese, de exemplu:

Date, numere, greutăți și dimensiuni[modificare | modificare sursă]

Vezi Wikipedia:Date și numere

Titluri de secțiune[modificare | modificare sursă]

Pentru titluri de secțiune folosiți caracterele ==, nu '''. De exemplu titlul acestei secțiuni a fost scris astfel:

==Titluri de secțiune==

Subsecțiunile se scriu cu câte trei semne egal de fiecare parte ș.a.m.d.

Dacă mărimea caracterelor din titluri vi se pare prea mare sau prea mică, vă rugăm să nu formatați manual aspectul lor și să nu retrogradați sau avansați secțiunea la un alt rang. Aspectul titlurilor este doar o problemă estetică, nu de conținut; este mai important ca secțiunile să fie structurate corect decât să arate pe gustul tuturor. De altfel fiecare cititor are alte preferințe, alt monitor, alt browser și altă configurație a calculatorului, încât este greu de găsit un format vizual care să satisfacă pe toată lumea.

Avantajul folosirii formatului cu semne egal pentru titlurile de secțiune constă în faptul că Wikipedia recunoaște acele linii ca titluri și poate efectua o serie de operații automate: generarea cuprinsului articolului, numerotarea secțiunilor și subsecțiunilor, acordarea unei priorități mai mari în căutare etc. În plus se asigură o formatare uniformă a tuturor articolelor.

Evitați să introduceți legături interne sau externe în titluri, pentru că unii utilizatori vor avea probleme de compatibilitate. Cel mai bine este să introduceți astfel de legături în primul paragraf de după titlu.

Liste[modificare | modificare sursă]

Pentru detalii vezi Wikipedia:Liste.

În articole se pot introduce liste de elemente. Listele numerotate se realizează folosind caracterul # (diez), iar cele fără numerotare cu caracterul * (asterisc), puse la începutul rândului. Exemple:

Codul sursă Aspect
#Primul element
#Al doilea element
  1. Primul element
  2. Al doilea element
*Un element
*Alt element
  • Un element
  • Alt element

În funcție de efectul dorit este posibil să fie nevoie să recurgeți la folosirea tabelelor.

Titluri de lucrări[modificare | modificare sursă]

Scrierea titlului unei opere literare, muzicale, cinematografice etc. se face fie folosind caracterele cursive, fie ghilimelele, alegerea fiind determinată de dimensiunile lucrării respective și de caracterul său de întreg sau fragment.

Pentru romane, filme, albume muzicale, dicționare sau alte lucrări de dimensiuni considerabile și de sine stătătoare, titlul se va scrie cu caractere cursive. Tot aici intră și titlurile de ziare și reviste, întrucât ele reprezintă în general o serie lungă de ediții, chiar dacă fiecare ediție în parte este de mici dimensiuni. Exemple:

  • Caragiale publică în 1879 în Convorbiri literare piesa O noapte furtunoasă.
  • Liviu Rebreanu a lucrat la romanul Ion între 1913 și 1920.
  • Premiera filmului Pe aripile vântului a avut loc la 15 decembrie 1939.

La lucrările de dimensiuni mai mici precum poeziile, episoadele de film, cântecele etc. titlul se va introduce între ghilimele. Exemple:

  • „Noi vrem pământ!” este una dintre cele mai emoționante poezii ale lui George Coșbuc.
  • Beethoven a compus „Sonata lunii” în 1801.

Când titlul original este într-o limbă străină[modificare | modificare sursă]

Dacă titlul original al unei lucrări citate este într-o limbă străină și nu există o traducere în limba română, puteți să căutați o traducere cât mai potrivită pentru titlu și să o puneți în paranteză, alături de titlul în limba originală.

Stiluri pentru discutat cuvinte[modificare | modificare sursă]

Atunci când în discuție este un cuvânt oarecare, evidențiați-l cu cursive pentru claritate:

  • Cuvântul mulțumesc provine din prescurtarea expresiei la mulți ani
    • Cuvântul ''mulțumesc'' provine din prescurtarea expresiei ''la mulți ani''
  • Litera E este cea mai frecventă literă în limba engleză.

Reguli de punctuație[modificare | modificare sursă]

Folosiți regulile normale de punctuație ale limbii române literare.

  • Ghilimelele recomandate la Wikipedia sunt cele stabilite în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, ediția a V-a (1995):
    • „exemplu”
    • „un «exemplu» corect”

Observații:

  1. Se acceptă și folosirea ghilimelelor drepte: "exemplu". Alte forme de ghilimele sunt considerate incorecte. În plus, folosirea apostrofurilor pe post de semne ale citării nu se recomandă și pentru că împiedică găsirea cuvintelor folosind funcția de căutare, întrucât apostroful este interpretat ca parte a cuvântului.
  2. Folosiți întotdeauna ghilimele pentru citate de orice natură.

ATENȚIE!

După semnele de punctuație (punct, virgulă, semnul exclamării ș.a.) se lasă un spațiu liber, înainte de ele nu. În interiorul parantezelor nu se lasă spații libere, dar în exterior da. Excepție fac punctele din interiorul unei abrevieri (î.Hr., ș.a.m.d., C.F.R.), simbolurile folosite în expresii matematice ca f(x,y) sau 3,14 și altele asemenea. Paranteza se închide înainte de semnul de punctuație. Exemple:

Corect Greșit
Cetatea cunoaște un permanent du-te-vino de oști, căpetenii (inclusiv sultanul), de suite militare sau nobiliare și de solii străine; tot aici s-au refugiat diferite căpetenii nobiliare filoturce. Cetatea cunoaște un permanent du-te-vino de oști , căpetenii( inclusiv sultanul ),de suite militare sau nobiliare și de solii străine;tot aici s-au refugiat diferite căpetenii nobiliare filoturce.
În 53 î.Hr. Crassus a lansat o invazie a Imperiului Parthian (succesor al Imperiului Persan). În 53 î.Hr. Crassus a lansat o invazie a Imperiului Parthian (succesor al Imperiului Persan.)

Stilul științific[modificare | modificare sursă]

  • Pentru unități de măsură folosiți întotdeauna unitățile din SI; între mărime și unitate introduceți un singur spațiu non-breaking (entitatea HTML   sau caracterul Unicode echivalent). Nu este necesar să convertiți unitățile de măsură în unități anglo-saxone (imperiale) nici măcar cu titlu informativ, afară de cazul că valorile anglo-saxone ale măsurătorilor respective au vreo importanță anume în context. Motivul este că prea puțini vorbitori de română sunt mai familiarizați cu unitățile anglo-saxone, deci nu are rost să aglomerați articolul cu date inutile. Dacă traduceți articole din engleză în care se folosesc unități anglo-saxone, folosiți această pagină de conversii pentru a le traduce în unități SI. În unele cazuri, se pot folosi unități non-SI, atâta vreme cât sunt frecvent folosite de specialiștii din domeniul respectiv:
    • în cazul temperaturii, este recomandat să folosiți scara Celsius; reprezentarea corectă a unității grad Celsius se poate face cu formatul {{te}} pus fără spațiu după cifră;
    • pentru presiune, se poate folosi atât Pa, cât și mm Hg, bar, at sau atm (în funcție de domeniu);
    • pentru volum, în unele cazuri, este acceptabil litrul.
  • Pentru compuși chimici folosiți întotdeauna formula chimică a compusului, în afară de titlul articolului și prima frază de prezentare, unde este recomandată listarea tuturor numelor sub care este cunoscut compusul (vezi și exemplul de mai sus cu hidroxidul de sodiu).
  • Pentru matematici și formule matematice vezi Wikipedia:Manual de stil (matematică)

Articole legate de religie[modificare | modificare sursă]

Pronumele referitoare la zeități nu se scriu cu literă mare, chiar dacă sunt scrise cu literă mare în textele religioase, deci nu „Cea mai cunoscută învățătură a Lui este...” ci „Cea mai cunoscută învățătură a lui este...". Excepție se face atunci când se citează direct dintr-un text unde pronumele este scris cu literă mare.

Citate[modificare | modificare sursă]

În interiorul articolelor pot fi introduse citate relevante, atât folosind formate specializate cum ar fi Format:Citatgh, cât și prin inserarea textului între ghilimele duble („ ”).

Vezi și Wikipedia:Citarea surselor

Legături interne[modificare | modificare sursă]

Este încurajată folosirea așa-numitelor „legături interne” către alte articole, cum ar fi [[România]] pentru a trimite cititorul la articolul România. Folosiți astfel de legături cu judecată, la termenii și cuvintele ale căror articole merită citite pentru înțelegerea articolului în cauză. Totuși nu exagerați, nu creați legături pentru absolut fiecare apariție a aceluiași termen. În general se recomandă ca legătura să apară doar la prima folosire a unui termen, însă în cazul unui articol lung puteți să faceți mai multe legături pentru același termen când apare la distanțe considerabile. Ca de obicei, folosiți-vă judecata pentru a face articolul clar și ușor de folosit fără a-l aglomera inutil.

Legăturile care respectă convențiile pentru denumiri au cele mai mari șanse să devină valide, și în plus ajută editorii să creeze articole cu nume valide, atunci când articolul încă nu există.

Este încurajată și folosirea legăturilor cu nume schimbat dacă aceasta face textul mai fluent:

Încercați să respectați [[Wikipedia:Convenții pentru denumiri|convențiile pentru denumiri]].

în loc de

Încercați să respectați regulile listate la pagina [[Wikipedia:Convenții pentru denumiri]].

Astfel de legături sunt încurajate numai dacă forma vizibilă a legăturii sugerează conținutul paginii la care se face referire fără a fi nevoie ca aceasta să fie vizitată - și aici scopul este ușurința de folosire, chiar dacă în defavoarea formei.

Încercați să creați legături corecte. Dacă ați creat o legătură iar articolul pare să nu existe, verificați executând o căutare - e posibil ca articolul să existe, dar să aibă un titlu diferit.

De evitat: legături interne „sub nume diferit de cel real”[modificare | modificare sursă]

Tehnic este ușor de editat o legătură către un articol „x” dar astfel încât ea să apară în text sub un alt nume, de ex. „y”. Asemenea cazuri nu sunt neapărat greșite, totuși este de preferat ca în text să apară numele adevărat al articolului. Exemple:

  • În loc de
[[wafer]] , care leagă cu articolul Plăcuță semiconductoare dar apare în text drept wafer,
e mai bine să scrieți
wafer ([[plăcuță semiconductoare]]) , care apare în text sub numele adevărat al articolului, așa: wafer (plăcuță semiconductoare).
  • În loc de
[[svastică|cruce încârligată]] , care leagă cu articolul Svastică dar apare în text drept cruce încârligată,
e mai bine să scrieți
[[svastică]] (cruce încârligată) , care apare în text sub numele adevărat al articolului, așa: svastică (cruce încârligată).

Unde nu se pune legătură internă[modificare | modificare sursă]

  • în introducerea articolului (cea scrisă cu litere aldine)
  • în titlurile secțiunilor
  • spre pagini care redirecționează spre articolul în cauză

Unde nu se pune de obicei legătură internă[modificare | modificare sursă]

  • cuvinte uzuale
  • denumiri geografice, limbi, religii, profesiuni bine-cunoscute
  • date (zile, luni, ani) care nu au relevanță specială pentru subiectul articolului
  • în citate
  • unități de măsură bine-cunoscute

Legături interne spre Wikipedia în alte limbi[modificare | modificare sursă]

Tehnic este posibil ca o legătură internă să trimită spre o pagină din Wikipedia în alte limbi, lucru care este util de exemplu în paginile de discuții. În articole, totuși, legăturile interne trebuie să trimită numai spre pagini din Wikipedia în limba română. Pentru paginile care lipsesc, este de preferat să fie create provizoriu cioturi care să fie incluse în itemul de Wikidata ce indexează articolele pe același subiect din alte Wikipedii. Astfel cititorii care cunosc și alte limbi au libertatea de a alege, iar Wikipedia în limba română are șanse crescute de a se dezvolta. Pentru a putea oferi cititorului o alternativă temporară la articolul încă inexistent din limba română, trimițându-l către un articol în altă limbă, se poate folosi însă și formatul {{Ill}}.

Referințe informative[modificare | modificare sursă]

De multe ori este necesară crearea unor referințe informative în afara textului articolului. De obicei sunt preferate formele

Vezi și limba engleză, limba română

pentru liste scurte, sau creați o secțiune separată intitulată Alte legături pentru liste mai consistente, de obicei la sfârșitul articolului (pentru un exemplu vezi ultima secțiune a acestui articol).

Legăturile externe[modificare | modificare sursă]

Pentru detalii vezi Wikipedia:Legături externe.

Wikipedia nu este o colecție de linkuri, și de aceea nu încurajăm articolele care conțin numai linkuri externe. Cu toate acestea, linkurile către situri care conțin informații mai detaliate asupra subiectului sunt binevenite, cu atât mai mult dacă situl respectiv a fost o sursă consistentă de date pentru articolul în cauză.

Legăturile externe se plasează de obicei în afara corpului articolului, într-o secțiune dedicată, și trebuie să fie însoțite de cât mai multe detalii despre rațiunea plasării lor acolo - în speță trebuie să se arate către ce sursă de informații trimit și ce fel de informații se oferă acolo.

Nu folosiți legături externe care duc către Wikipedia, ci legături interne (vezi secțiunea de mai sus). Legăturile interne către Wikipedia apar roșii dacă pagina spre care se trimite nu există, și au și avantajul că URL-ul este compus în funcție de cel utilizat de cititor (care poate fi prin http sau https, platformă mobilă etc.)

Pentru posibilitățile de formatare a linkurilor externe vezi Wikipedia:Cum să editezi o pagină. Forma preferată de link este cea în care adresa efectivă este ascunsă și înlocuită de un text explicativ.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Folosirea de imagini (fotografii, hărți, diagrame, etc.) este binevenită atunci când aduce informație relevantă în articol. Adesea o imagine este mai valoroasă decât o descriere, oricât de minuțioasă ar fi aceasta din urmă. Îndrumările de mai jos se referă la plasarea de imagini în articole. Despre partea tehnică a folosirii imaginilor în articole, a se vedea Wikipedia:Imagini. Despre aspectul legal, a se vedea Wikipedia:Drepturi de autor.

Aranjare logică. În primul rând trebuie precizat că aspectul grafic al unui articol depinde foarte mult de diverși parametri: lățimea ferestrei în care se afișează pagina de internet, mărimea fontului, tipul de browser, etc., care sunt foarte diferiți de la un calculator la altul și de la un utilizator la altul. Astfel, chiar dacă aranjăm un articol să apară superb în anumite condiții de vizualizare, în alte condiții el poate să devină chiar greu de citit. Ca atare, se recomandă ca în aranjarea imaginilor să se țină mai mult cont de legătura logică dintre imagini și text, și mai puțin de partea estetică.

Unde pun imaginea? Atunci când o imagine se referă la o anumit fragment din articol, ea trebuie plasată pe cât posibil lângă acel paragraf (în textul sursă se va pune de exemplu codul [[imagine:Wiki.png|...]] înainte de paragraf). Când pentru ilustrarea unei afirmații sau a unei idei dintr-un paragraf trebuie folosite mai mult de două imagini, se recomandă crearea unei galerii sub acel paragraf. Când anumite imagini sunt introduse în articol numai pentru că au legătură cu subiectul general al acestuia și nu cu un paragraf anume, atunci se recomandă plasarea lor la sfârșitul articolului, într-o galerie de imagini. Pe măsură ce articolul este dezvoltat, imaginile din galeriile de la finalul articolului ar trebui mutate în dreptul paragrafului corespunzător. Fiecare imagine din galerii trebuie descrisă și trebuie explicat rolul ei ilustrativ.

Dreapta? Stânga? Întrucât titlurile de secțiuni sunt aliniate întotdeauna la stânga, imaginile puse pe stânga tind să împiedice cititul. Se recomandă în măsura posibilului plasarea tuturor imaginilor pe partea dreaptă. În plus, când există imagini pe ambele părți ale unui paragraf, uneori spațiul care rămâne la mijloc pentru text este prea mic. De asemenea, în funcție de navigatoare, textul poate să nu se „așeze” în jurul pozelor, apărând astfel spații goale inestetice. Există totuși o excepție, valabilă în general pentru portrete, când se recomandă așezarea imaginilor în stânga, și anume atunci când personajul privește înspre dreapta; dacă imaginea ar fi plasată în dreapta, atunci personajul ar privi „în afara” articolului.

Dimensiune. Imaginile mari vor fi afișate în articol la o dimensiune redusă, astfel încât să nu ocupe prea mult din pagină. Cititorii care doresc să vadă imaginea la dimensiunea originală pot apăsa pe imagine.

Test. Este recomandat ca atunci când au fost introduse sau mutate imagini într-un articol sau când au fost făcute modificări majore în textul acestuia, aspectul paginii să fie verificat. Aceasta se poate face prin lărgirea ferestrei browserului până la lățimea maximă și apoi prin îngustarea ei până la aproximativ jumătate din lățimea monitorului. Dacă la aceste extreme textul curge normal și poate fi citit comod atunci aranjarea imaginilor este acceptabilă.

Cuvinte și texte în limbi străine[modificare | modificare sursă]

La Wikipedia în limba română există uneori și nevoia de a folosi cuvinte, expresii sau chiar fraze întregi scrise într-o limbă străină. Acestea pot apărea în aproape toate componentele textuale ale articolelor din Wikipedia: în titlurile (denumirile) articolelor, textul propriu-zis, titlurile de secțiuni, informațiile din casete, explicațiile de sub imagini, referințe și altele. Pentru a mări lizibilitatea Wikipediei se recomandă ca textele străine să fie scoase în evidență prin scriere cursivă. Totuși, recomandarea aceasta nu se aplică la următoarele cazuri, care în general vor fi scrise cu litere normale (drepte):

  1. Cuvinte străine scrise cu alte litere decât cele latine, de exemplu: Φαναριώτες (în grecește: fanariotes = fanarioți).
  2. Nume proprii străine, de ex.: Kemal Atatürk, Île-de-France, iPhone, Golden Gate. Dacă însă, la exemplul din urmă, cele două cuvinte engleze sunt folosite ca expresie comună, atunci ele se vor scrie cursiv: golden gate = poartă aurie. Un alt exemplu îl constituie scrierile Windows (pentru numele unui sistem de operare; cuvântul Windows nu se traduce), dar windows (ca nume comun, scris atunci cursiv și traductibil prin „ferestre”).
  3. Acronime din limbi străine, de ex. UMTS, EPROM, ESA.
  4. Cuvinte la origine străine, dar împrumutate (preluate) deja în românește și aflate deja în dicționare, cum ar fi: chat, bundestag, landsmål, allegro ș.a.

Dar: dacă la cele 4 cazuri de mai sus sunt aplicabile și alte reguli de scris cursiv (și anume: la titluri de opere de artă, de opere literare de amploare, la piese de teatru și operă, la nume de ziare și reviste, la evidențierea textului, la discuțiile de cuvinte sau la nume de vapoare mari), atunci ele se vor scrie tot cursiv.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]