Sărmașu
| Sărmașu Nagysármás |
|||
| — Oraș — | |||
|
|||
 Sărmașu
Nagysármás |
|||
Sărmașu
Nagysármás |
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Mureș | ||
|
|
|||
| Localități componente |
Listă
|
||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Ioan Mocean (PNL, ales 2008) | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 7.493 locuitori | ||
|
|
|||
| Site: Sit-ul oficial al orașului | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Sărmașu (în maghiară Nagysármás) este un oraș din nord-vestul județului Mureș, România.
Cuprins |
Localizare [modificare]
Orașul Sărmașu este situat in Câmpia Transilvaniei, la intersecția paralelei 45°45' latitudine nordică cu meridianul 24°10' longitudine estică, in zona centrală a țării, la intretăierea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj și Bistrița Năsăud. Teritoriul orașului este tăiat de râul Pârâul de Câmpie, drumul județean DJ151 Luduș - Sărmaș - Cluj-Napoca sau Dej, drumul național DN16 Reghin-Cluj.
Sărmașu se învecinează la nord cu comuna Budești din județul Bistrița Năsaud, la est cu comuna Sânpetru de Câmpie, la sud-est cu comuna Miheșu de Câmpie din județul Mureș, la vest cu comuna Cămărașu și la nord-vest cu comuna Mociu din județul Cluj.
Istoric [modificare]
Localitatea este pentru prima dată atestată documentar la data de 10 aprilie 1329, când Sărmașu este menționat sub numele de Willa Sarmas ca fiind una dintre moșiile regelui maghiar Carol Robert de Anjou. Totuși, orașul prezintă dovezi de locuire încă din perioada de tranziție la neolitic (2500-1800 î.e.n.) materializate în ceramică de tip Coțofeni. În anul 1348, regele maghiar Ludovic I donează această moșie familiei Swk, așezarea fiind pomenită în următorul context:"Terra nobilium de Swk Sarmas vocata".
Localitatea Sărmașu a fost martora multor evenimente importante din istoria Transilvaniei și a țării, locuitorii fiind prezenți la marile evenimente ale istoriei și în mod special la Revoluția de la 1848 când s-au remarcat Alexandru Bătrâneanu și Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei și al doilea ca tribun al aceleiași zone în cadrul administrației lui Avram Iancu. [2]
În perioada celui de-al doilea Război Mondial așezarea a fost martora mai multor evenimente. După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, NV Transilvaniei intră sub ocupație maghiară. Sărmașu rămâne în cadrul României, aflându-se la mai puțin de o oră de mers pe jos de granița cu Ungaria. [3] La începutul războiului, localitatea avea o populație de aproximativ 3200 de oameni, împărțită pe etnii aproape egal între români și maghiari și existând circa 200 de evrei.[4] Pe data de 23 august 1944, România trece de partea Aliaților, armatele germane și ungare trecând la o puternică ofensivă contra noului inamic și pătrunzând în Câmpia Transilvaniei pe o adâncime de circa 30-60km peste linia de frontieră existentă atunci. La 5 septembrie 1944 armata maghiară ocupă comuna. Din acest moment începe opresiunea împotriva evreilor și românilor de aici. Populația maghiară din zonă ce sprijinea cauza Ungariei, în dorința recâștigării întregii Transilvanii împreună cu garda maghiară încep să jefuiască casele evreilor și românilor.[5] Pe data de 9 septembrie 1944, echipa de jandarmi maghiari ridică din casele lor pe toți evreii din Sărmaș, în numar de 126. Ei au fost duși într-un lagăr improvizat din localitate, alături de alți câțiva români ce îndepliniseră funcții importante în administrarea comunei. Timp de mai multe zile cu toții au fost supuși unui tratament ostil din partea ocupatorilor. În ziua de 15 septembrie 1944, unii dintre români au fost eliberați, iar alți 18 au fost deportați în Ungaria. Deportații au fost duși cu camionul în Cluj, iar aici au fost încolonați pe jos, sub escortă de polițiști civili, pe drumul spre Jibou și apoi la Budapesta.[5] Unul dintre cei deportați și apoi declarați morți a fost și Iuliu Moldovan, tatăl artistului Ovidiu Iuliu Moldovan. Pe data de 16 septembrie 1944, cei 126 de evrei sunt scoși din Sărmașu și uciși pe dealul Suscut, din apropierea localității Cămărașu.[4] Acest tragic eveniment este cunoscut sub numele de masacrul de la Sărmașu.
În perioada interbelică a fost reședința plasei Sărmaș din județul Cluj (interbelic). În anul 1952, Sărmașu devine sediul raionului cu același nume din cadrul județului Cluj până în 1960 când comuna este arondată raionului Luduș. La reforma administrativă din anul 1968 localitatea a fost alipită județului Mureș.[2]
Începând cu 30 septembrie 2003, prin legea nr. 382, fosta comună Sărmașu a fost ridicată la rangul de oraș.
Geografie [modificare]
Ca relief, orașul se integrează în zona de coline joase cu înălțimi medii de 380m, înălțimea maximă fiind în jur de 500m. Compoziția geologică este reprezentată în cea mai mare parte de cernoziomuri și soluri brun-roșcate, ce permit o intensă activitate agricolă. Hidrografia este slab reprezentată, Pârâul de Câmpie neavând un debit considerabil, fiind în perioada verilor toride aproape secat. Dintre bogățiile naturale cele mai semnificative sunt domurile gazeifere din zonă.[2]
Populație [modificare]
La recensământul din 2002 au fost înregistrați 7.493 de locuitori, dintre care:
- 5.086 români (68%)
- 1.820 maghiari (24%)
- 577 țigani (8%)
- 4 germani
- 6 de alte naționalități.
Numai în localitatea Sărmașu se află, tot conform recesământului din anul 2002, 3867 de oameni.
Evoluția populației la recensăminte: 
Economie [modificare]
Sărmașu are o economie agro-industrială, zonele înconjurătoare ale orașului fiind folosite pentru cultivarea plantelor și pașunat. Industria este bazată in special pe exploatarea gazului metan si prelucrarea lemnului. Domurile gazeifere pe care este așezată localitatea au oferit zonei o bogăție inestimabilă – gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiștilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ și al conținutului de metan, acesta a situat Sărmașu rândul primelor localități din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.
Obiective turistice [modificare]
- Biserica de lemn din Sărmașu (muzeu de artă religioasă).
- Biserica muzeu Vișinelu.
- Sonda Muzeu (prima sonda de foraj a gazului metan din România).
Obiectiv memorial [modificare]
Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumați 40 de eroi români.
Personalitați [modificare]
- Alexandru Bătrâneanu - prefect al Câmpiei Transilvaniei, erou al revolutiei transilvănene de la 1848
- Vasile Simonis - tribun al Câmpiei Transilvaniei in cadrul administrației lui Avram Iancu
- Liviu Rusu - psiholog, estetician, cercetător și istoric literar
- Ovidiu Iuliu Moldovan - actor
- Anton Doboș - fotbalist.
Note [modificare]
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Sărmașu, Mureș”. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2568&judet_id=2798&localitate_id=2877.
- ^ a b c Act oficial redactat de primaria Sărmașu în anul 2002 pentru ridicarea comunei la rangul de oraș
- ^ Anatomia unui masacru de Nicholas M. Nagy-Talavera
- ^ a b Matatias Carp, Sărmaș: Una dintre cele mai oribile crime fasciste, București, 1945
- ^ a b Niciu Marțian, Racovițan Mihai, Istoria României. Transilvania, volumul II, capitolul VII - Transilvania în cel de-al doilea război mondial, Editura George Barițiu, Cluj Napoca, 1997, disponibilă și în format electronic, informația din acest text fiind luată din paginile 55 și 157 [1]
Bibliografie recomandată [modificare]
- Burian, Dinuca, Sărmașu - file de monografie, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2006 ISBN 973-88014-3-5
