Câmpia Română

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Câmpia Română şi subdiviziunile sale

Câmpia Română este o câmpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea mai mare parte a ei (cca 80%) situându-se pe teritoriul României. Denumirea ei provine de la fostul principat Țara Românească, iar străinii o numesc „Câmpia Valahă” (după Valahia). Câmpia are extensii în Serbia și Bulgaria, unde este numită Câmpia Dunării.

Relief[modificare | modificare sursă]

Vegetaţie de stepă din Câmpia Burnazului

Este mărginită la sud și est de Dunăre, iar la nord de Podișul Getic, Subcarpații și Podișul Moldovei. Între aceste limite, Câmpia Română apare ca o depresiune — în sens geologic — puternic sedimentată.

Partea cea mai joasă (10-20 m altitudine) se află pe lunca Siretului Inferior, unde, pe un teritoriu de lentă scufundare, s-a format o mare zonă de confluențe, spre care se recurbează râurile în forma unui evantai. Altitudinea maximă este de 300 m, la Pitești.

Relieful Câmpiei Române se caracterizează prin văi largi și interfluvii netede, numite popular câmpuri, cu mici depresiuni formate prin tasare și sufoziune (crovuri).

Prezența nisipurilor determină apariția unui relief de dune, ca în sudul Olteniei, în estul Câmpiei Române (de-a lungul Ialomiței, Călmațuiului) și Câmpia Tecuciului (la Hanu Conachi).

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

În sectorul românesc, această câmpie este subdivizată în 6 sectoare, cărora li se adaugă Lunca Dunării. Fiecare sector este la rândul său alcătuit din mai multe „câmpuri” sau „câmpii”.

Imagine din Costeşti, Câmpia Piteștiului

Geologie[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere tectonic, Câmpia Română face parte din Platforma Moesică. Soclul platformei este de origine hercinică, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatică. Sedimentele datează din mezozoic și din pleistocen. În lunci, acestea sunt foarte recente, datând din holocen. Stratele din jurasic și cretacic conțin zăcăminte de petrol. Cuvertura de loess acoperă îndeosebi câmpiile tabulare, ajungând pe alocuri să aibă o grosime de 40 m. Pe alocuri întâlnim dune de nisip.

Soluri[modificare | modificare sursă]

Terenuri cultivate în Câmpia Titu

Predomină soluri negre și cu un conținut bogat de humus. De-a lungul râurilor solurile sunt de luncă.

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima est temperat-continentală. În vest se resimt influențe mediteraneene, în timp ce în est amprenta continentală este mai accentuată. Îndeosebi estul este caracterizat de veri fierbinți și ierni geroase. Crivățul, un vânt rece și uscat vine iarna dinspre nord-est. Temperatura medie multianuală este de 8-11ºC, media lunii este de 18-23ºC, a lunii ianuarie variază între -3 — -5ºC în est și -1 — -3ºC în vest. Valoarea medie multianuală a precipitațiilor este de sub 500 mm în est și de 500-700 mm în vest.

Alcătuire litologică[modificare | modificare sursă]

Câmpia Română a fost formată prin depunerea sedimentelor în mediul acvatic. În consecință, se întâlnește în mare parte loess.