Câmpia Română
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Câmpia Română este o câmpie din sud-estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea mai mare parte a ei (cca 80%) situându-se pe teritoriul României. Denumirea ei provine de la fostul principat Ţara Românească, iar străinii o numesc „Câmpia Valahă” (după Valahia). Câmpia are extensii în Serbia şi Bulgaria, unde este numită Câmpia Dunării.
Cuprins |
[modifică] Subdiviziuni
În sectorul românesc, această câmpie este subdivizată în 6 sectoare, cărora li se adaugă lunca Dunării. Fiecare sector este la rândul său alcătuit din mai multe „câmpuri” sau „câmpii”.
- A. Câmpia Olteniei (denumită după provincia istorică Oltenia în sudul căreia se află) este alcătuită din următoarele câmpii:
- Câmpia Blahniţei
- Câmpia Băileştilor
- Câmpia Romanaţilor
- B. Sectorul Olt-Argeş, delimitat de râul Olt în vest şi de Argeş în est, cuprinde:
- Câmpia Piteştiului
- Câmpia Boianului
- Câmpia Găvanu Burdea
- Câmpia Burnazului
- C. Câmpia Bucureştilor
- Câmpia Târgoviştei
- Câmpia Ploieştilor
- Câmpia Mizil
- Câmpia Titu
- Câmpia Gherghiţei
- Câmpia Vlăsiei
- Câmpia Câlnăului
- D. Câmpia Bărăganului (amplasată la sud de râul Călmăţui)
- Bărăganul Călmăţuiului
- Bărăganul Ialomiţei
- Câmpia Câlnăului
- Câmpia Mostiştei
- E. Sectorul de Est (amplasat la nord de râul Călmăţui)
- Câmpia Râmnicului
- Câmpia Buzăului
- Câmpia Brăilei
- Câmpia Siretului Inferior
- Câmpia Tecuciului
- Câmpia Covurlui
- Lunca Dunării
- Lunca propriu-zisă
- Insulele mlăştinoase:
- Insula Mare a Brăilei sau Balta Brăilei
- Balta Ialomiţei
[modifică] Geologie
Din punct de vedere tectonic, Câmpia Română face parte din Platforma Moesică. Soclul platformei este de origine hercinică, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatică. Sedimentele datează din mezozoic şi din pleistocen. În lunci, acestea sunt foarte recente, datând din holocen. Stratele din jurassic şi cretacic conţin zăcăminte de petrol. Cuvertura de loess acoperă îndeosebi câmpiile tabulare, ajungând pe alocuri să aibă o grosime de 40 m. Pe alocuri întâlnim dune de nisip.
[modifică] Soluri
Predomină soluri negre şi cu un conţinut bogat de humus. De-a lungul râurilor solurile sunt de luncă. În trecut, Câmpia Română a fost deseori numită „grânarul Europei”.
[modifică] Clima
Clima est temperat-continentală. În vest se resimt influenţe mediteraneene, în timp ce în est amprenta continentală este mai accentuată. Îndeosebi estul este caracterizat de veri fierbinţi şi ierni geroase. Crivăţul, un vânt rece şi uscat vine iarna dinspre nord-est. Temperatura medie multianuală este de 8-11ºC, media lunii este de 18-23ºC, a lunii ianuarie variază între -3 -> -5ºC în est şi -1 -> -3ºC în vest. Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor este de sub 500 mm în est şi de 500-700 mm în vest.
[modifică] Relief
Este mărginită la sud si est de Dunăre, iar la nord de Podişul Getic, Subcarpţaii si podişul Moldovei.
Între aceste limite, Cămpia Romănă apare ca o depresiune - in sens geologic - puternic sedimentata.
Partea cea mai joasă (10-20 m altitudine) se află pe Siretul Inferior, unde, pe un teritoriu de lentă scufundare, s-a format o mare zonă de confluenţe, spre care se recurbează râurile in evantai.
Altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti.
Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate prin tasare si sufoziune (crovuri).
Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in sudul Olteniei, in estul Campiei Romane (de-a lungul Ialomitei, Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu Conachi).
