Lausanne

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Lausanne
—  Oraș  —
Lausanne img 0585.jpg
Drapel
Drapel
Stema Lausanne
Stemă
46°31′0″N 6°38′0″E / 46.51667°N 6.63333°E / 46.51667; 6.63333

Țară Elveția Elveția
Canton Vaud

Guvernare
 - Primar Daniel Brélaz

Suprafață
 - Total 41.37  km²
Altitudine 495 m.d.m.

Populație
 - Total 129,429 locuitori

Cod poștal 1014-1015, 1000-1007, 1010-1012, 1017-1018

Site: www.lausanne.ch

Poziția orașului
Poziția orașului
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lausanne
Lausanne

Lausanne este un oraș în partea de limbă franceză a Elveției, pe malul Lacului Geneva (în franceză Lac Léman, în germană Genfersee), pe parte opusă cu Évian-les-Bains, Franța și aproximativ 60 km nord-est de Geneva. Este capitala cantonului Vaud. Populația sa din decembrie 2003 era de 126.766 locuitori. Este situat în mijlocul unei regiuni producătoare de vin.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Pe malul lacului Geneva, în locul în care se ridică astăzi cartierul Vidy din Lausanne, celții au întemeiat, cu secole în urmă, o așezare. Pe locul acestei vechi așezări celtice romanii au construit o așezare militară pe care au denumit-o Lousanna. Romanii, deși au creat o rețea bine dezvoltată de drumuri continentale, preferau transportul pe apă, considerat în antichitate mai puțin incomod. Începând din secolul al V-lea, așezarea portuară a fost cunoscută sub numele de Lausanne.
Înflorirea sa a fost determinată și de faptul că oferea adăpost populației chinuite de invaziile popoarelor germanice, fiind înconjurată dinspre uscat de o serie de dealuri. În secolul al VI-lea, a fost mutat la Lausanne sediul episcopiei, care se aflase anterior în orașul Avenches, mai puțin ferit. Catedrala în stil gotic timpuriu din secolul al XII-lea a fost ridicată pe locul unei foste bazilici din perioada carolingiană.
Din 1157, Lausanne s-a aflat sub stăpânirea dinastiei Zähringer, al cărei ultim reprezentant a murit în anul 1218. Terenurile întinse de pe malul nordic al lacului Geneva au intrat apoi sub controlul episcopiei.Orașul se afla sub jurisdicția ducilor de Savoia.În anul 1434, Lausanne a fost ridicat la rangul de oraș liber imperial, iar în 1525 s-a aliat cu orașele Fribourg și Berna pentru a frâna tendințele expansioniste ale demnitarilor bisericești și ale nobililor din Casa de Savoia.În anul 1536, orașul a fost cuprins de Reformă, iar în anul 1613, episcopii și-au mutat reședința la Fribourg. Din acel moment, la Lausanne a domnit spiritul liberalismului. În consecință, aici și-au găsit adăpost mulți refugiați religioși din Franța. Orașul a cunoscut o perioadă de înflorire economică și intelectuală. Seminarul protestant, înființat în anul 1537, a obținut rang de universitate în anul 1890. În 1803, a devenit capitala noului format canton elvețian, Vaud. Până în anul 1800, Lausanne a rămas un oraș cu nu mai mult de 8000 de locuitori. Când a devenit însă capitala nou-înființatului canton Vaud, populația a crescut brusc. În anul 1900, aici trăiau deja aproape 50000 de oameni, iar pragul de 100000 de locuitori a fost depășit în secolul al XX-lea.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Lausannne se află situat pe malul nordic al lacului Geneva la o înălțime medie de 495 metri. În centrul localității se întâlnesc două râuri: Flon și Louve, astăzi în mare parte acoperite. Văile acestor râuri formează trei dealuri, Cité, La Bourg și Saint Laurent, pe care a fost construit orașul.

Populație[modificare | modificare sursă]

La data de 31 decembrie 2008 populația stabilă a orașului a fost de 122.284 de locuitori. Acestora li se adaugă peste 10.000 de locuitori sezonieri. Astfel, Lausanne este al cincilea oraș ca populație din Elveția. Aglomerația urbană a orașului numără aproximativ 324.000 de locuitori, iar regiunea metropolitană Geneva-Lausanne are 1.200.000 de locuitori.

78,8% din locuitorii orașului sunt vorbitori ai limbii franceze, 4,3% ai limbii germane iar 4,0% de limbă italiană. În anul 2002, din populația totală, 36,2% o reprezentau străinii. Cele mai importante comunități etnice sunt cele italiene, spaniole și portugheze.

Diverse[modificare | modificare sursă]

Comitetul Olimpic Internațional își are sediul în Lausanne și Muzeul Olimpic este de asemenea situat aici.

Transport public[modificare | modificare sursă]

Transportul public în Lausanne este efectuat de compania tl (Transports publics de la région lausannoise). TL deservește 20 de localități ale aglomerației urbane, exploatând o rețea de 10 linii de troleibuz, 24 de linii de autobuz și 2 linii de metrou, dintre care una (m2) este pe pneuri și fără mecanic.

Linii:

  • Metrou
    • M1 Le Flon (Lausanne)|Lausanne-Flon - Renens-Gare
    • M2 Ouchy - Croisettes
  • Troleibuz
    • 1 Maladière - Blécherette
    • 2 Maladière-Lac - Désert
    • 3 Bellevaux - Lausanne-Gare
    • 4 Coudraie - Pully-Gare
    • 6 Maladière - Sallaz
    • 7 Val-Vert - Renens 14 Avril
    • 8 Grand-Mont <> Bellevaux - Verrière
    • 9 Prilly-Église - Lutry-Corniche
    • 21 Blécherette - Lausanne-Gare
    • 25 Bourdonnette - Pully-Gare
  • Autobuz
    • 12 Montbenon - Faverges
    • 13 Provence-Nord - Verdeil
    • 16 Montbenon - Grand Vennes
    • 17 Georgette - Croix-Péage
    • 18 Le Flon (Lausanne)|Lausanne-Flon - Timonet
    • 22 Le Flon (Lausanne)|Lausanne-Flon - Clochatte
    • 30 Prilly-Église - Bourdonnette
    • 32 Timonet - Malley
    • 33 Mont-Goulin - EPFL (École polytechnique fédérale de Lausanne)
    • 34 Cery-Gériatrie - Mont-Goulin
    • 36 Renens-Gare - Closalet
    • 41 Montolieu - Praz-Séchaud
    • 42 Sallaz - Foyer
    • 45 Bois-Murat - Le Chalet-à-Gobet|Chalet-à-Gobet
    • 46 Bois-Murat - Ballègue
    • 47 Pully-Port - Grandvaux/Pra Grana
    • 48 Daillettes - Pully-Gare
    • 56 Richardaz - Crissier-Centre
    • 60 Froideville - Le Flon (Lausanne)|Lausanne-Flon
    • 62 Moudon-Gare - Croisettes
    • 64 Le Chalet-à-Gobet|Chalet-à-Gobet - Croisettes
    • 65 Servion-Poste - Sallaz
    • 66 Montbenon -Grandvaux/Pra Grana
    • 68/69 Lutry-Port - La Croix-sur-Lutry

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]