Comuna Drajna, Prahova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Drajna
—  Comună  —
Vedere panoramică a satului Drajna de Jos
Vedere panoramică a satului Drajna de Jos
Stema Drajna
Stemă
Drajna se află în România
{{{alt}}}
Drajna
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°14′30″N 26°3′59″E / 45.24167°N 26.06639°E / 45.24167; 26.0663945°14′30″N 26°3′59″E / 45.24167°N 26.06639°E / 45.24167; 26.06639

Țară  România
Județ Prahova

SIRUTA 132896
Atestare 1429
Numit după Râul Drajna

Reședință Drajna de Sus
Localități componente

Guvernare
 - Primar Violeta Gonțea[1] (PDL[1],02012)
 - Viceprimar Ion Călinoiu (UNPR)

Suprafață
 - Total 54,17  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 5.168 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 5.761 locuitori

Site: www.primaria-drajna.ro

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Drajna este o comună în județul Prahova, Muntenia, România. Reședința comunei este localitatea Drajna de Sus. Este cea mai veche așezare din zona Văii Teleajenului.[4]

Denumire[modificare | modificare sursă]

Numele comunei vine de la denumirea pârâului Drajna care o străbate de la nord către sud și care derivă din două cuvinte slavone: draj care inseamnă „râu repede, energic” și dolojna care înseamnă „drum, cale”.[5]

Numele satului Ogretin se crede că provine de la „o grădină”, acest sat fiind grădina principală a Castrului Roman de pe Gradiște, apoi a primilor moșneni drăjneni care au deținut și pământul din satul Ogretin care a fost înființat mai târziu de Dragomir Comișel, fratele lui Stan Sutașul, ambii din familia Pânteștilor din Drajna.

Date istorice[modificare | modificare sursă]

În satul Drajna de Jos au fost descoperite numeroase vestigii arheologice din Epoca Bronzului (un depozit de seceri) dar și urmele unui castru roman construit în anul 106.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între patru comune rurale, toate aflate în plaiul Teleajen al județului Prahova: Drajna de Jos (cu cătunele Drajna de Jos, Făgetul, Podurile și Chirițești), Drajna de Sus, Cătunul (cu satele Cătunu și Poiana Mierlei) și Ogretinul. Comuna Cătunu se desprinsese din comun Drajna de Sus în 1864; ea avea 932 de locuitori și nu avea nici școală, nici biserică, localnicii folosindu-le pe cele din Ogretin.[6] Comuna Ogretin se desprinsese din comuna Râncezi la 1877 și avea 720 de locuitori, o școală înființată în 1886 în care învățau 87 de elevi, o biserică zidită la 1817 și două mori de apă pentru măcinat grâu și porumb pe pârâul Ogretin.[7] Comuna Drajna de Sus era formată doar din satul de reședință, avea 1020 de locuitori și două biserici: una construită în 1852 de Negoiță Pântea și alta construită în 1872 de locuitori și denumită Biserica Bolânceștilor.[8] Comuna Drajna de Jos avea 2277 de locuitori (din care 1670 în satul de reședință), o școală din 1870 în care învățau 70 de băieți și 2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o altă moară de apă.[9][10]

În perioada interbelică, Anuarul Socec consemnează că în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin.[11] Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din județul Prahova. În 1950, ele au fost arondate raionului Vălenii de Munte din regiunea Prahova și apoi raionului Teleajen din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar cele trei comune au fost comasate, formând o singură unitate administrativă.[12][13]

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Așezare[modificare | modificare sursă]

Situată în nord-estul județului Prahova, la 6 kilometri nord de Vălenii de Munte, la 40 kilometri nord-est de Ploiești și la 100 kilometri de București. Accesul se poate face prin DJ102B Vălenii de Munte–Cislău. Suprafața comunei este de 55,66 kilometri pătrați.

Vecini:

Climă[modificare | modificare sursă]

Caracterizat printr-un climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C.[necesită citare]

Relief și soluri[modificare | modificare sursă]

Este plasată în depresiunea Drajna-Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu. Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți solurile erodate.

Faună și floră[modificare | modificare sursă]

• Fauna: vulpe, iepure, mistreț, lup

• Flora: foioase

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Este străbătută de pârâul Drajna, pârâul Ogretin și de râul Teleajen.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Drajna

     Români (97.71%)

     Necunoscută (2.2%)

     Altă etnie (0.07%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Drajna

     Ortodocși (96.28%)

     Necunoscută (2.2%)

     Altă religie (1.5%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drajna se ridică la 5.168 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.761 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,28%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[14]

Economie[modificare | modificare sursă]

Așezată într-o zonă cu vestigii istorice valoroase, comuna Drajna este atractivă pentru investitori și prin cele 20 ha pământ ce se oferă spre concesionare și 5 spații de închiriat, cu terenul aferent.

Agricultură[modificare | modificare sursă]

Se cultivă: porumb, grâu, cartof.

Pomicultura: se pretează a se cultiva meri, pruni; se poate dezvolta pe 5000 ha.

Zootehnia: Se cresc: păsări, bovine, caprine, ovine, porcine, cabaline, familii albine.

Datorită acestor resurse se pot amenaja:

1. puncte de colectare și prelucrare fructe

2. centre de valorificare produse animale

3. fabrica de confecții: 100 persoane specializate

4. atelier de prelucrare lemn

5. depozit materiale de construcții

Suprafața agricolă: 3303 ha; Suprafața arabilă: 536 ha; Pășune: 1294 ha si 974 ha fâneață Padure: 1577 ha; Livezi: 502 ha; Suprafață totală: 5417 ha.

Industrie[modificare | modificare sursă]

•SC. Gilmet – mic mobilier

•SC. Robel Product

•SC. Inter Pan - prelucrare lemn

•SC. Liamoprod - prelucrare metal și prelucrare lemn

•Ralu Prod - panificație

Turism[modificare | modificare sursă]

Obiective turistice: Moara de apă, Castrul roman, Castelul Filipescu Kretzulescu.

Infrastructură și dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Dotarea comunei din punct de vedere al infrastructurii este reprezentată de alimentare cu energie electrică, serviciu de apă potabilă pe 60%, drum asfaltat pe 50%, serviciu de telefonie și cablu tv.

• Alimentare cu apă – modernizare rețea de apă și acoperire 100% ; sursa la Maneciu

• Canalizarea – urmează a fi realizată după formarea rețelei de apă

• Drumuri – e nevoie de asfaltarea a 10 – 15 km din drumul comunal

• Conducta de gaze – studiu de fezabilitate

• Electricitate – modernizată ; există linie de înaltă tensiune ; iluminat stradal modernizat

• Telefonie – Vodafone, Orange și Cosmote.

Învățământ și cultură[modificare | modificare sursă]

Unitați de învățământ: Școala cu clasele I-VIII și Școala de Arte și Meserii.


Biserici: Drajna, Casă de rugăciune Adventistă Drajna de Sus, Biserica Baptistă Drajna de Jos, Biserica Sf. Alexandru, Sf. Alexandru Drajna de Jos, Biserica Sf. Nicolae, Sf. Nicolae (6decembrie) Drajna de Jos, Biserica Sf. Treime, Sf. Treime (a doua zi de Rusalii) Drajna de Sus, Biserica Ortodoxă. Ogretin,Biserica Ortodoxa,Sf.Dumitru

Sănătate[modificare | modificare sursă]

•SC "Roger International" SRL, com. Drajna, sat Ogretin

•Dispensar, com. Drajna, sat Drajna de Jos

Spitalul de pneumofiziologie, com. Drajna, sat Drajna de Jos.

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Consiliul Local Drajna

Componența Consiliului Local Drajna (15 consilieri)[15]:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
46,6% Partidul Democrat Liberal 7              
40% Uniunea Social-Liberală 6              
6,7% Uniunea Națională pentru Progresul României 1              
6,7% Partidul Poporului – Dan Diaconescu 1              

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ http://www.drajna.ro/index.php/comuna.html
  5. ^ http://valea-teleajenului.ro/localitati/drajna/
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Cătunul, com. rur., plaiul Teleajen”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 304. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Ogretinul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 553. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Drajna-de-Jos, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 225–228. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Drajna-de-Jos, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 224–225. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Drajna-de-Jos, sat”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 225. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  11. ^ Comuna Ogretinu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. 1925. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=585. Accesat la 18 ianuarie 2012. 
  12. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 18 februarie 2013. 
  13. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 18 februarie 2013. 
  14. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  15. ^ http://www.drajna.ro/index.php/primaria.html