Vălenii de Munte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

-

Vălenii de Munte
—  Oraș  —
Casa memorială „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte
Casa memorială „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte
Stema Vălenii de Munte
Stemă
Vălenii de Munte se află în România
{{{alt}}}
Vălenii de Munte
Localizarea orașului pe harta României
Vălenii de Munte se află în Județul Prahova
{{{alt}}}
Vălenii de Munte
Localizarea orașului pe harta județului Prahova
Coordonate: Coordonate: 45°11′8″N 26°2′23″E / 45.18556°N 26.03972°E / 45.18556; 26.0397245°11′8″N 26°2′23″E / 45.18556°N 26.03972°E / 45.18556; 26.03972

Țară  România
Județ Prahova

SIRUTA 131817
Atestare documentară 1431

Guvernare
 - Primar Florin Constantin[1] (USL[1],02012)

Suprafață
 - Total 21,59  km²
Altitudine [2] 350 m.d.m.

Populație (2011)[3][4]
 - Total 12.257 locuitori
 - Densitate 616 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 13.309 locuitori

Cod poștal 106400

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului

Vălenii de Munte este un oraș din județul Prahova, Muntenia, România, cu o populație de 12.257 locuitori.[4] Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km distanță de municipiul București, la 28 km nord de municipiul Ploiești și la 89 km sud-est de municipiul Brașov. Se întinde pe o lungime de 5 kilometri. În oraș se poate ajunge folosind DN1A București – Ploiești – Brașov. Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor” și vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reședința lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua orașului este la 9 mai.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca omul să fie atras în zonă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau și lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu și continuând cu etapele succesive, mezoliticul și neoliticul.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Hanul „La barieră” din Muzeul Satului, București; hanul a fost adus din Vălenii de Munte.

Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenței sale funcțile unui oraș: capitală de județ, vamă, târg, reședința plaiului Teleajen, centru politic al raionului și cetății de cultură Teleajen.

Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a lui Dan al II-lea din 1431. "Drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Cerașu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buții - Vama Buzăului - Brașov) este atestat și el din 1433.[necesită citare]

La 1 octombrie 1473, este semnalată prezența lui Ștefan cel Mare la „Cetatea Teleajenului” (poate Homorâciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile și dă foc cetății.[necesită citare]

În 1573, Alexandru al II-lea întărește fiilor popii Neagoe moșie "peste valea Vălenilor". În 1580, Mihnea Turcitul dă o întărire marelui spătar Albina asupra moșiei Albinari (Ariceștii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte).

În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Sacueni cu reședința la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781.[necesită citare]

În 1684, Miron Costin menționează în cronica sa Vălenii de Munte printre orașele Țării Românești.[necesită citare] La 1794, târgoveții orașului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situației lor pe moșia acesteia. Se menționează în 1794 în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte", iar în existența unui dascăl plătit la școala din Văleni. În 1832, Văleniul număra 518 gospodării (cu 2590 suflete).

La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim Gorjan.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o comună urbană, formată din cătunele Văleni (Târgul-Văleni), Turburea și Valea Gardului, având în total 3000 de locuitori. Ea era reședința plaiului Teleajen, având farmacie, spital, și stație de telegraf și poștă. Atunci se atestă școala în limba greacă de pe lângă catedrala orașului, care funcționa la 1830, precum și școala normală, condusă în 1839, de David Almășanu, și la care învățau 139 de copii (mai târziu, în 1845–1846, doar 80&ndsh;90); în plus, existau o școală de băieți și una de fete. În oraș erau 6 biserici, dintre care sunt menționate în Marele Dicționar Geografic al Romîniei biserica Berevoieștilor, cea a Bărcenilor, catedrala orașului (fostă mănăstire închinată la muntele Athos) și biserica Sf. Ioan.[5]

Istoricul Nicolae Iorga s-a stabilit aici în 1907, și a deschis, în iulie 1908, universitatea populară de vară.[necesită citare]

În 1925, orașul avea 3723 de locuitori, fiind în continuare reședința plășii Teleajen.[6] În 1950, el a devenit reședința raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, a pierdut funcțiile de centru administrativ secundar, după reforma administrativă, devenind unul din orașele județului Prahova, reînființat.[7][8]

Termeni derivați[modificare | modificare sursă]

  • sg. vălenar, vălenard; pl. vălenari, vălenarzi - persoană care s-a născut sau locuiește în oraș.
  • vălenean - privitor la oraș

Geografie[modificare | modificare sursă]

Limite[modificare | modificare sursă]

În partea de nord, orașul se învecinează cu comunele Teișani și Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari se învecinează cu orașul în partea de est. În vest, orașul se învecinează tot cu comuna Gura Vitioarei, satul Bughea de Jos.

Clima[modificare | modificare sursă]

Caracterizat printr-un climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C, orașul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată stațiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7 °C și -0,3 °C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 °C și -2,2 °C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30 °C). Adâncimea maximă de îngheț la sol este de 60 – 70 cm. Precipitațiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torențială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 și ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraș.

Rețeaua hidrografică[modificare | modificare sursă]

Principala apă curgătoare de pe teritoriul orașului este Râul Teleajen, el constituind principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca.

Solurile[modificare | modificare sursă]

Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate.

Căi de comunicație[modificare | modificare sursă]

Orașul se află pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov pe valea Teleajenului. Acest drum se intersectează la Vălenii de Munte cu șoseaua județeană DJ219, care duce spre Teișani la nord-vest și spre Predeal-Sărari și Ariceștii-Zeletin spre est. Tot aici, se ramifică din același drum național și șoseaua județeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Posești și mai departe în județul Buzău spre Cătina și Cislău.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Vălenii de Munte

     Români (94.01%)

     Necunoscută (4.96%)

     Altă etnie (1.01%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Vălenii de Munte

     Ortodocși (91.31%)

     Penticostali (1.52%)

     Necunoscută (5.27%)

     Altă religie (1.88%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vălenii de Munte se ridică la 12.257 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.309 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,02%). Pentru 4,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,32%), cu o minoritate de penticostali (1,53%). Pentru 5,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]

Evoluția populației la recensăminte:


Economie[modificare | modificare sursă]

Prahova Industrial Parc[modificare | modificare sursă]

Funcționează în cadrul Parcului Industrial peste 20 de firme cu capital străin și autohton, cu domenii de activitate variate: construcții metalice civile și industriale, prelucrări mecanice prin așchiere, prelucrare lemn, confecții textile, aparatură medicală, prelucrare geam etc. S-au creat peste 700 locuri de muncă și s-a închiriat peste 95% din suprafața construită disponibilă.

Tymbark Maspex[modificare | modificare sursă]

La Vălenii de Munte, concernul polonez Tymbark a cumpărat în iunie 2001 activele fostei fabrici de conserve unde s-a aplicat o amplă acțiune de reamenajare și modernizare, transformând-o într-o unitate de îmbuteliere a băuturilor necarbonatate. Numărul angajaților era la început de 395 de persoane, cu o medie de vârstă în jur de 30 de ani. Investiția inițială la Văleni este de aproximativ 12.000.000 de euro,[10] iar până în 2009 totalul investițiilor s-a ridicat la 30.000.000, numărul angajaților depășind 400, aproape în întregime persoane din zonă.[11]

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Cartiere[modificare | modificare sursă]

Vălenii de Munte este împărțit în 17 cartiere. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului orașului.

Catrierele orașului sunt: Centru, Bălcescu, Piața, Trăistari, Eminescu, Berceni, Avram Iancu, Enescu, Berevoiești, Cismari, Ghidulești, Stadion, Ștefan cel Mare, Cuza Vodă, Tabaci, Rizănești și Valea Gardului.

Primăria[modificare | modificare sursă]

Actualul primar al Vălenilor de Munte este Constantin Florin (ales pe un mandat de 4 ani, din 2012), reprezentând Partidul Social Democrat. În data de 29 august 2008 a avut loc ședința Consiliului Local în cadrul căreia viceprimarul Ilie Mihai Viorel a prezentat demisia. In cadrul altei ședințe a fost ales noul viceprimar: Gheorghe Vasile.Din 2012 a fost ales viceprimar tot Gheorghe Vasile (USL-PNL).

Consiliul Local[modificare | modificare sursă]

Consiliul Local este compus din 17 consilieri împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Social Democrat 6                                  
  Partidul Democrat-Liberal 5                                  
  Partidul Național Liberal 3                                  
  Partidul Național Democrat Creștin 2                                  
  Candidat Independent: Gâjman Doru 1                                  

Alte instituții administrative[modificare | modificare sursă]

  • Oficiul de Poștă
  • Brigada de Pompieri
  • Poliția Vălenii de Munte
  • Poliția Comunitară
  • Administratia Finanțelor Publice etc.

Mass-media[modificare | modificare sursă]

Ziare Ziare:

  • Vălenii. Ziarul a fost fondat de Stelian Manolescu, fostul primar al orasului. Se află sub patronajul societății cu răspundere limitată Valte, care impreuna cu Fundația Armonia îl tipărește. Ziarul apare lunar. Redactorul-șef este Gheorghe Burdujan.
  • La Vălenii de Munte apar și majoritatea edițiilor cotidienelor naționale, precum Ziua, Adevărul, România Liberă, Evenimentul Zilei, Ziarul Financiar, Pro Sport sau Gazeta Sporturilor.

Televiziuni Televiziuni:

  • Info Control. Televiziune ce aparține firmei Control S.A. Ploiești (preluata de către UPC[12]), Info Control este un post de informare a cetațenilor din oraș, dar și pentru cei din împrejurimi. Acest canal funcționa mai demult, dar în urmă cu câtva timp a fost pus la punct. Pe fundalul prezentării informațiilor se poate asculta live Radio 21.

Posturi de radio Posturi de radio: În oraș nu există deocamdată un post de radio propriu. Cele mai populare posturi de radio naționale ascultate de vălenari sunt Kiss FM, Radio 21, Radio Zu, Radio Prahova, Magic FM și Mix FM.

Imnul orașului[modificare | modificare sursă]

Imnul orașului a fost compus de Carmen Aldea Vlad și interpretat de Fuego.[13]

  • De două ori:
Privirea lui Iorga veghează din timp
Aici la Vălenii de Munte
Și cheia istoriei cere răstimp
Celor mulți care știu să asculte.
  • Refren (bis):
Loc de legenda ca-o lume de vis
Cu oamenii dintr-o bucată
Vălenii de Munte au cerul deschis
Străbunii veghează în vatră.
  • De două ori:
Privirea lui Iorga e vie oricând
Aici la Vălenii de Munte
Și pietre și râuri transmit într-un gând
Vălenilor locul de frunte.
  • Refren (bis)
  • De două ori:
Cinstind festivalul cu țuica dintâi
Se adună românii pe seară
Miroase-a prune din fiert și gutui
Vălenii-s bucată din țară
  • Refren (ter)

Descrierile și semnificațiile stemei[modificare | modificare sursă]

Descrierea stemei[modificare | modificare sursă]

Stema orașului Vălenii de Munte, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 818/2004, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 513 din 8 iunie 2004, se compune dintr-un scut, tăiat în două de un brâu undat de argint, încărcat cu trei pruni naturali. În câmp de azur, în stânga sus se află o carte deschisă, de aur, iar în dreapta jos se află o biserică de argint, pe o terasă verde.

Semnificațiile elementelor însumate[modificare | modificare sursă]

Brâul undat reprezintă râul Teleajen, ce străbate localitatea.

Prunii reprezintă una dintre bogațiile naturale cele mai cunoscute ale zonei.

Cartea de aur este simbolul activităii desfășurate în perioada interbelică de către savantul de renume mondial Nicolae Iorga, cel care a înființat aici Universitatea Populară de Vară (1908), ce funcționează și în prezent. Silueta bisericii este legată de tradiția religioasă ce a însoțit în decursul timpului Mânăstirea Adormirii Maicii Domnului, aflată în centrul orașului. Coroana murală, de argint, cu trei turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Evenimente de interes național[modificare | modificare sursă]

Centrul de Cultură Europeană - locul unde se ţin aproape toate evenimentele importante din oraş. Alături s-a construit noua primărie, cea veche fiind retrocedată în decursul anului 2007 proprietarilor de drept.
  • 9 mai: ziua orașului. Manifestare complexă: alocuțiuni, depuneri de flori, versuri și cântece patriotice, muzică de fanfara, spectacole, întreceri sportive, simpozioane, expoziții, dans etc.
  • 13 - 18 august: cursurile de vară ale Universitătii Populare "Nicolae Iorga". Manifestare complexă, cu participare națională și internațională: prelegeri, dezbateri, simpozioane, expoziții de carte, cusături, țesături, pictură, sculptură, fotografii artistice, mestesuguri traditionale, spectacole, excursii culturale, lansari de carte etc.
  • 15 august: Stămăria Mare - festival folcloric județean, cu participare națională și internațională.
  • 27 - 29 octombrie: Serbările Toamnei la Vălenii de Munte. Manifestare cultural-artistică complexă, cu participare naționala, inclusiv din Republica Moldova: târgul de toamnă al producătorilor de pe Valea Teleajenului, expoziții, spectacole folclorice, concursuri, muzica de fanfară, serii de dans etc.

Personalități marcante ale orașului[modificare | modificare sursă]

Cetățeni de onoare[modificare | modificare sursă]

Primăria Vălenii de Munte a acordat și acordă, în fiecare an la 9 mai (ziua orașului), titlul de cetățean de onoare, uneori post-mortem, acelor vălenarzi care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care și-au adus contribuția la dezvoltarea orașului și promovarea sa.

Muzee, monumente, lăcașe de cult și biblioteci[modificare | modificare sursă]

Muzeu Muzee:

Casa memorială N. Iorga
  • Casa memorială N. Iorga
  • Muzeul Etnografic "Valea Teleajenului"
  • Muzeul de Științe Naturale "Cultura Prunului"
  • Muzeul de artă religioasă și Școala de misionare naționale și morale "Regina Maria" [14]

Monument Monumente:

  • Bustul N. Iorga din curtea muzeului, creația lui Oscar Han
  • Bustul N. Iorga din fața Bisericii Mănăstirea, creația sculptorului Emil Russi
  • Bustul N. Iorga din fața Colegiului Național N. Iorga, sculptat de Maria Grigorescu Vasilovici
  • Bustul N. Tonitza din fața Centrului de Cultură Europeană
  • Monumentul eroilor din fața Complexului muzeal

În apropiere poate fi vizitat castrul roman de la Drajna de Sus.

Biserici, temple Lăcașe de cult:

Biserica "Mănăstirea"
  • Biserica "Mănăstirea", monument de arhitectură, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitoria lui Hagi Răzvan Clucerul și a soției sale Ilinca Hagița și Clucereasa din Ceptura, la 1680 pe vremea domniei lui Șerban Cantacuzino.[15]
  • Biserica "Nica Filip". Are hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" și a fost târnosită în 1808. Ctitorii au fost Nica Filip și Soare Pițoi.[16]
  • Biserica Berceni. La cutremurul din 1940 a fost puternic avariată și n-a mai fost reparată din lipsa banilor sau pentru că era prea aproape de Mănăstire. Era deservită de Ion Hârlăceanu, preot refugiat.
  • Biserica Berevoiești. A fost și este o filială a Bisericii "Nica Filip". Hramul este Sfântul Spiridon. Ca vechime este a doua după Mănăstire, la 1726, menționată pe crucea spartă de lângă ea. Cu ceva timp in urmă aici s-au reluat slujbele la fiecare sărbătoare și au început lucrările de renovare a bisericii.
  • Biserica Sfântul Ioan. În fața bisericii a stat mărturie peste timp de 400 de ani un plop (Populus nigra), dezafectat înainte de 1989. Un incendiu devastator din anul 1999 a mistuit întreg edificiul. În prezent se execută lucrări pentru o reconstrucție integrală.
  • Biserica Sf. Nicolae Tabaci.[17] Hramul bisericii este Sfântul Nicolae. Era biserică de cartier a tăbăcarilor care s-au stabilit aici mai aproape de apă pentru prelucrarea pieilor.

Bibliotecă Biblioteci:

  • Biblioteca "Miron Radu Paraschivescu" se află în Complexul Muzeal "N. Iorga".

Învățământ[modificare | modificare sursă]

Facultăți: Două unviversități din București și-au deschis filiale aici: Universitatea "Titu Maiorescu" și Universitatea Ecologică.

Licee:

  • Colegiul Național "Nicolae Iorga" are două profile pentru învățământul liceal: real și uman.
  • Liceul Tehnologic/ Grupul Școlar Agromontan "Romeo Constantinescu"

Alte școli:

  • Școala de Arte și Meserii "Gheorghe Pănculescu". La insistențele profesorului Eugen Stănescu, fosta Școală Generală numărul 3 poartă de la începutul anului școlar 2005 numele inginerului Pănculescu.
  • Școala Miulești
  • Clubul Copiilor
  • Școala Specială

Grădinițe: În Vălenii de Munte funcționează pentru pre-școlari patru gradinițe cu program normal. Există și o gradiniță particulară, cu program prelungit.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Orașul beneficiază de un spital cu aparatură modernă. De asemenea, există și o policlinică.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Hoteluri, pensiuni și restaurante[modificare | modificare sursă]

Orașul Vălenii de Munte dispune de puține hoteluri și pensiuni de diferite categorii, care însumează un număr de peste 400 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante, amintim Hotel Capitol, Hotel Ciucaș și Pensiunea Vera și Livia.

Pentru ieșiri în oraș, în Văleni se găsesc o gamă variată de restaurante, bistro-uri, pizzerii sau pub-uri. Amintim de "Art Pub", „Pizzeria Number 1”, „Pizza Mania”, Restaurant „Ciucaș” și diverse cofetării.

De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.

Citate despre Vălenii de Munte[modificare | modificare sursă]

„...și ce frumoasă era aici imaculata iarnă, cu sărutul soarelui clar pe gheață, cu pitorescele cortegii ale irozilor mergând foarte serioși, ca în Botoșanii mei, din casă în casă... (Nicolae Iorga) [necesită citare]
„Era aici o pace, o bună înțelegere românească, o ceremonie întârziată, fără nici un amestec de populație străină... (Nicolae Iorga) [necesită citare]
„Era ceva de creat în acest colț de lume pustie. (Nicolae Iorga) [necesită citare]
„Vălenii sunt de fapt de deal și nu de munte. (Nicolae Labiș: într-o scrisoare trimisă în 1951 din tabăra de la marginea orașului iubitei sale[necesită citare])”

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  2. ^ Despre Prahova. Geografie și statistici”. Direcția Județeană de Statistică Prahova. http://www.prahova.insse.ro/main.php?id=405. Accesat la 1 ianuarie 2013. 
  3. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  4. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Văleni-de-Munte”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 732–733. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  6. ^ Vălenii de Munte în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=563. Accesat la 16 februarie 2012. 
  7. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 7 martie 2013. 
  8. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 7 martie 2013. 
  9. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  10. ^ Curierul National din 27 iulie 2006: La Festa - cifra de afaceri de 43 milioane de euro in 2006
  11. ^ Apetrei, Alina (16 iulie 2009). „Salariul brut al unui angajat in cea mai mare fabrica Tymbark Maspex Romania: 2.300-2.400 lei”. Ziarul financiar. http://www.wall-street.ro/articol/Companii/68141/Salariul-brut-al-unui-angajat-in-cea-mai-mare-fabrica-Tymbark-Maspex-Romania-2-300-2-400-lei.html. Accesat la 7 martie 2013. 
  12. ^ Ziarul Prahova din 22 februarie 2007: „Văleniul intră pe frecvența UPC”
  13. ^ Ziarul Prahova din 14 august 2006: „La Universitatea de vară de la Vălenii de Munte, «Nicolae Iorga a fost printre noi»”
  14. ^ Muzeul de Arta Religioasa Nicolae Iorga, 24 septembrie 2009, CrestinOrtodox.ro, accesat la 31 august 2013
  15. ^ Biserica Adormirea Maicii Domnului, 15 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro, accesat la 20 august 2013
  16. ^ Biserica Nica Filip, 15 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro, accesat la 20 august 2013
  17. ^ Biserica Sfantul Nicolae Tabaci, 25 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro, accesat la 20 august 2013

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ion Bocioacă, Vălenii de Munte, Editura ASA, București, 2004
  • Ion Bocioacă și Paul Popescu, Vălenii de Munte, Editura Sport-Turism, București, 1988

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vălenii de Munte

Video