Comuna Gherghița, Prahova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gherghița
—  Comună  —
Stema Gherghița
Stemă
Gherghița se află în România
{{{alt}}}
Gherghița
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°47′59″N 26°16′11″E / 44.79972°N 26.26972°E / 44.79972; 26.2697244°47′59″N 26°16′11″E / 44.79972°N 26.26972°E / 44.79972; 26.26972

Țară  România
Județ Prahova

SIRUTA 133429
Atestare 1453

Reședință Gherghița
Localități componente

Guvernare
 - Primar Constantin Ciolacu[1] (USL[1],02008)

Populație (2011)[2][3]
 - Total 1.977 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 1.955 locuitori

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Gherghița este o comună în județul Prahova, Muntenia, România. Este formată din satele Gherghița (reședința), Independența, Malamuc și Ungureni.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află pe malul drept al Prahovei, în zona cursului inferior al acestei ape. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, pe care însă, nu este deservită de niciun nod, deși autoritățile județene doresc înființarea unuia în anul 2014.[4] Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ100B, care o leagă spre est de Drăgănești și Fulga, iar spre vest de Balta Doamnei și Gorgota (unde se leagă de DN1.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Gherghița

     Români (97.72%)

     Necunoscută (2.22%)

     Altă etnie (0.05%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Gherghița

     Ortodocși (90.79%)

     Adventiști de ziua a șaptea (6.27%)

     Necunoscută (2.22%)

     Altă religie (0.7%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherghița se ridică la 1.977 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.955 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,79%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (6,27%). Pentru 2,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

În secolul al XIX-lea, o mare parte a teritoriului comunei a făcut parte din Domeniile Statului, din care o mică porțiune a fost dată în stăpânire tinerilor "însurăței", ce nu aveau pământ (cca. 1881).

Gherghița a fost un oraș aflat în evul mediu la confluența râurilor Teleajen cu Prahova, la o importantă intersecție de drumuri (drumul ce venea de la Brașov, pe valea Buzăului se întâlnea cu Drumul Brăilei, ca și cu un drum ce venea de la București); azi, Gherghița este o comună în județul Prahova. Orașul era cunoscut pentru negustorii săi, ce ajungeau des pe piața Brașovului. În cca. 1602, Radu Șerban a ridicat aici o palancă, o fortificație din lemn, înconjurată cu val de pământ, distrusă însă la scurt timp de tătari (cca. 1610). Matei Basarab a ridicat în Gherghița o biserică. Orașul a început să decadă în a doua parte a secolului al XVII-lea, devenind un simplu sat în secolul următor.[necesită citare]

Primul act de cancelarie cunoscut emis în Gherghița, datează din 2 august 1453, de la voievodul Vladislav al II-lea, în care se arată că acest document a fost scris în Gherghița, fără nici o altă localizare (Bτ Gherghița - în slavonă). Urmează, în continuare, o serie de nouă acte scrise în Gherghița, aparținând voievozilor Radu cel Frumos, Basarab cel Bătrân și apoi cel Basarab cel Tânăr, din secolul al XV-lea și de la Vlad cel Tânăr și Vladislav al III-lea, din secolul al XVI-lea, până la domnia lui Pătrașcu Vodă, tatăl lui Mihai Viteazul.[necesită citare] În 1623, la Gherghița își aveau sediul trupe de călărași, care au participat la Răscoala Călărașilor împotriva domnitorului muntean Alexandru Coconul.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Gherghița făcea parte din plasa Câmpul a județului Prahova, fiind compusă din satele Gherghița, Belciugul, Independența și Ungureni, totalizând 2128 de locuitori. În comună era o școală frecventată de 132 de elevi (din care 46 de fete) și patru biserici: biserica domnească din Gherghița, fondată în 1641 de Matei Basarab; o a doua fondată de un anume căpitan Preda, tot în Gherghița; una în satul Belciugul, de la începutul secolului al XIX-lea și una în Ungureni de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Comuna Gherghița a făcut parte atunci din plasa Drăgănești din județul Prahova[6] La începutul secolului al XX-lea, satul Belciug a trecut la comuna Cornurile.[7]

În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, apoi în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a fost reînființat județul Prahova, iar comunei Gherghița i s-a alipit și satul Malamuc din comuna desființată Hătcărău, precum și satele comunei desființate Ciumați. Acea comună a fost reînființată în 2004, sub numele de Olari, satele separându-se din nou de comuna Gherghița.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Tănase, Roxana (10 ianuarie 2013). „Acces rutier pe autostrada A3, la Gherghița”. ObservatorulPH.ro. http://www.observatorulph.ro/administratie/21815-acces-rutier-pe-autostrada-a3-la-gherghita. Accesat la 19 februarie 2013. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Gherghița, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 508–509. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  7. ^ Comuna Gherghița în Anuarul Socec al României mari. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=577. Accesat la 24 ianuarie 2012. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]