Comuna Gherghița, Prahova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gherghița
—  Comună  —
Stema Gherghița
Stemă
Gherghița se află în România
{{{alt}}}
Gherghița
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°47′59″N 26°16′11″E / 44.79972°N 26.26972°E / 44.79972; 26.2697244°47′59″N 26°16′11″E / 44.79972°N 26.26972°E / 44.79972; 26.26972

Țară  România
Județ Prahova

SIRUTA 133429
Atestare 1453

Reședință Gherghița
Localități componente

Guvernare
 - Primar Constantin Ciolacu[1] (USL[1],02008)

Populație (2011)[2][3]
 - Total 1.977 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 1.955 locuitori

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Gherghița este o comună în județul Prahova, Muntenia, România. Este formată din satele Gherghița (reședința), Independența, Malamuc și Ungureni.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află pe malul drept al Prahovei, în zona cursului inferior al acestei ape. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, pe care însă, nu este deservită de niciun nod, deși autoritățile județene doresc înființarea unuia în anul 2015.[4] Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ100B, care o leagă spre est de Drăgănești și Fulga, iar spre vest de Balta Doamnei și Gorgota (unde se leagă de DN1.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Gherghița

     Români (97.72%)

     Necunoscută (2.22%)

     Altă etnie (0.05%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Gherghița

     Ortodocși (90.79%)

     Adventiști de ziua a șaptea (6.27%)

     Necunoscută (2.22%)

     Altă religie (0.7%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherghița se ridică la 1.977 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.955 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,79%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (6,27%). Pentru 2,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

În secolul al XIX-lea, o mare parte a teritoriului comunei a făcut parte din Domeniile Statului, din care o mică porțiune a fost dată în stăpânire tinerilor "însurăței", ce nu aveau pământ (cca. 1881).

Gherghița a fost un târg aflat în evul mediu la confluența râurilor Teleajen cu Prahova, la o importantă intersecție de drumuri (drumul ce venea de la Brașov, pe valea Buzăului se întâlnea cu Drumul Brăilei, ca și cu un drum ce venea de la București). Târgul era cunoscut pentru negustorii săi, ce ajungeau des pe piața Brașovului. În cca. 1602, Radu Șerban a ridicat aici o palancă, o fortificație din lemn, înconjurată cu val de pământ, distrusă însă la scurt timp de tătari (cca. 1610). Matei Basarab a ridicat în Gherghița o biserică. Târgul a început să decadă în a doua parte a secolului al XVII-lea, devenind un simplu sat în secolul următor.[necesită citare]

Primul act de cancelarie cunoscut emis în Gherghița, datează din 2 august 1453, de la voievodul Vladislav al II-lea, în care se arată că acest document a fost scris în Gherghița, fără nici o altă localizare (Bτ Gherghița - în slavonă). Urmează, în continuare, o serie de nouă acte scrise în Gherghița, aparținând voievozilor Radu cel Frumos, Basarab cel Bătrân și apoi cel Basarab cel Tânăr, din secolul al XV-lea și de la Vlad cel Tânăr și Vladislav al III-lea, din secolul al XVI-lea, până la domnia lui Pătrașcu Vodă, tatăl lui Mihai Viteazul.[necesită citare] În 1623, la Gherghița își aveau sediul trupe de călărași, care au participat la Răscoala Călărașilor împotriva domnitorului muntean Alexandru Coconul.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Gherghița făcea parte din plasa Câmpul a județului Prahova, fiind compusă din satele Gherghița, Belciugul, Independența și Ungureni, totalizând 2128 de locuitori. În comună era o școală frecventată de 132 de elevi (din care 46 de fete) și patru biserici: biserica domnească din Gherghița, fondată în 1641 de Matei Basarab; o a doua fondată de un anume căpitan Preda, tot în Gherghița; una în satul Belciugul, de la începutul secolului al XIX-lea și una în Ungureni de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Comuna Gherghița a făcut parte atunci din plasa Drăgănești din județul Prahova[6] La începutul secolului al XX-lea, satul Belciug a trecut la comuna Cornurile.[7]

În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, apoi în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, a fost reînființat județul Prahova, iar comunei Gherghița i s-a alipit și satul Malamuc din comuna desființată Hătcărău, precum și satele comunei desființate Ciumați. Acea comună a fost reînființată în 2004, sub numele de Olari, satele separându-se din nou de comuna Gherghița.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 25 iunie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ CONTRACTUL PENTRU NODUL RUTIER DE LA GHERGHIȚA A FOST SEMNAT”. ObservatorulPH.ro. 30 decembrie 2014. http://www.observatorulph.ro/administratie/48264-contractul-pentru-nodul-rutier-de-la-gherghita-a-fost-semnat. Accesat la 6 ianuarie 2015. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Gherghița, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 508–509. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  7. ^ Comuna Gherghița în Anuarul Socec al României mari. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=577. Accesat la 24 ianuarie 2012. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]