Constantin Dobrogeanu-Gherea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Constantin Dobrogeanu-Gherea (n. 21 mai 1855, în satul Slavianka-Iekaterinoslav, azi în Ucraina – d. 7 mai 1920, Bucureşti) a fost un scriitor şi fruntaş socialist român de origine evreiască. Numele lui real era Solomon Katz, în limba ucraineană Mihail Nikitici Kass [1].
Cuprins |
[modifică] Biografie
A fost unul dintre membrii marcanţi ai Partidul Social Democrat Român, un critic literar prodigios, cunoscut pentru polemica sa cu Titu Maiorescu. Acesta susţinea ideea artei pentru artă, în timp ce Constantin Dobrogeanu-Gherea era adeptul teoriei artei cu tendinţă.
Lev Troţki îi face un portret special: "Printre miniştrii, diplomaţii sau prefecţii din România, nu puţini sunt cei care au învăţat alfabetul politic de la Gherea. Din fericire ei nu sunt singuri. Din 1890, Gherea a condus prima generaţie de muncitori socialişti români spre învăţăturile marxismului. Gherea şi Rakovsky au fost primii care au îndreptat Partidele socialiste spre Revoluţia din Rusia şi au iniţiat un nou tip de partid socialist" . Prin lucrarea sa Neoiobăgia, devine unul dintre părinţii sociologiei din România. Fiul său, Alexandru Gherea, este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist Român.
[modifică] Opera literară
În cele trei volume de studii critice publicate i se reţine meritul de a fi introdus critica de analiză în literatura română, după modele franceze, critica practicată de Titu Maiorescu fiind caracterizată de unii critici actuali drept judecătorească.
A fost influenţat de contactul său cu literatura rusă, a comparat spre exemplu proza de analiză a lui Caragiale O făclie de Paşte cu romanele lui Fiodor Dostoievski. A fost un adept al narodnicismului şi un precursor al sămănătorismului, jucând, totodată, un rol activ în mişcarea poporanistă.
A deţinut în proprietate restaurantul gării din Ploieşti, fapt ce îi dădea prilejul lui Titu Maiorescu să lanseze ironii la adresa competenţelor sale critice, spunând că lui Gherea îi reuşesc mai bine sandvişurile decât articolele de critică literară, în timp ce Hasdeu, cu umorul său binecunoscut, spunea că mâncarea de la restaurantul criticului Gherea era "mai presus de orice critică". [2]
A fost unul din apropiaţii lui Ion Luca Caragiale şi a scris un articol foarte incitant despre pesimismul lui Mihai Eminescu, unul dintre primele studii de receptare a operei marelui poet, încercând să stabilească posibilele cauze sociale ale pesimismului său.
El poate fi considerat un precursor al criticii sociologice. Articolul său fundamental, veritabilă ars poetica a criticii literare, rămâne Asupra criticii.
[modifică] Studii politice şi sociale
- Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare), 1910
[modifică] Studii critice
- Personalitatea şi morala în artă
- Asupra criticii
- Tendenţionismul şi tezismul în artă
- Decepţionismul în literatura română
- Cauza pesimismului în literatură şi viaţă
- Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice
- Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice
- Idealurile sociale şi arta Asupra mişcării literare şi ştiinţifice
- Munca creatoare şi munca-exerciţiu
- Dl Panu asupra criticii şi literaturii
[modifică] Reeditări
- Studii critice, Bucureşti, Ed. Viaţa Românească, 1923
- Studii social-politice, Bucureşti, Ed. Politică, 1968
- Asupra criticei. Studii şi articole, Bucureşti, Ed. Minerva, 1973
- Studii critice, Bucureşti, Ed. Minerva, 1976
- Critice. Studii şi articole, Bucureşti, Ed. Minerva, 1983
[modifică] Bibliografie
- Felix Aderca, C. Dobrogeanu-Gherea: viaţa şi opera, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1947
- George Ivaşcu, Dobrogeanu-Gherea, Bucureşti, Ed. Albatros, 1972
- Zigu Ornea, Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1983
- Marcel Crihană, Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, Bucureşti, Ed. Perpessicius, 2003
- Constantin Schifirneţ, Formele fără fond, un brand românesc (Formele fără fond în opera lui C.D. Gherea), Comunicare.ro, 2007
[modifică] Note
- ^ Realitatea Evreiască - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005
- ^ Placa memoriala si bustul lui C. Dobrogeanu-Gherea
cf. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent, Bucureşti, Ed. Minerva, 1984, p. 549
