Constantin Dobrogeanu-Gherea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Constantin Dobrogeanu-Gherea
Solomon Katz
Constantin Dobrogeanu Gherea - Foto01.jpg
Scriitorul Mihail Nikitici Kass
Naștere 21 mai 1855(1855-05-21)
Slavianka, Ekaterinoslav, Imperiul Rus, astăzi Ucraina
Deces 7 mai 1920 (64 de ani)
București, România
Ocupație teoretician socialist
Naționalitate evreu român de origine ucrainiană
Căsătorit(ă) cu Sofia Parcevska
Copii 1. Ștefania, pianistă, căsătorită cu criticul Paul Zarifopol
2. Alexandru, militant socialist și comunist
3. Ion, estetician și filosof
Activitatea literară
Mișcare/curent literar narodnicism, sămănătorism, poporanism, naturalism
Opere semnificative Neoiobagia”, „Asupra criticii


Precursor al criticii sociologice
Membru marcant al Partidului Social Democrat Român
Membru fondator al Partidului Comunist Român
Principalul propagator al marxismului și al ideilor socialiste în România

Constantin Dobrogeanu-Gherea (n. 21 mai 1855, satul Slavianka, Ekaterinoslav, Imperiul Rus, astăzi Ucraina – d. 7 mai 1920, București) a fost un scriitor și fruntaș socialist român de origine evreiască. Numele lui real era Solomon Katz, în limba ucraineană Mihail Nikitici Kass [1].

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Simbolism - Naturalism
Modernism - Tradiționalism
Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 
De la stânga la dreapta: Christian Rakovsky, Leon Trotsky și Constantin Dobrogeanu-Gherea la o întâlnire în București (1913)

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost unul dintre membrii marcanți ai Partidul Social Democrat Român, un critic literar prodigios, cunoscut pentru polemica sa cu Titu Maiorescu. Acesta susținea ideea artei pentru artă, în timp ce Constantin Dobrogeanu-Gherea era adeptul teoriei artei cu tendință.

Lev Troțki îi face un portret special: "Printre miniștrii, diplomații sau prefecții din România, nu puțini sunt cei care au învățat alfabetul politic de la Gherea. Din fericire ei nu sunt singuri. Din 1890, Gherea a condus prima generație de muncitori socialiști români spre învățăturile marxismului. Gherea și Rakovsky au fost primii care au îndreptat Partidele socialiste spre Revoluția din Rusia și au inițiat un nou tip de partid socialist" . Prin lucrarea sa Neoiobăgia, devine unul dintre părinții sociologiei din România. Fiul său, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist Român.

Opera literară[modificare | modificare sursă]

În cele trei volume de studii critice publicate i se reține meritul de a fi introdus critica de analiză în literatura română, după modele franceze, critica practicată de Titu Maiorescu fiind caracterizată de unii critici actuali drept judecătorească.

A fost influențat de contactul său cu literatura rusă, a comparat spre exemplu proza de analiză a lui Caragiale O făclie de Paște cu romanele lui Fiodor Dostoievski. A fost un adept al narodnicismului și un precursor al sămănătorismului, jucând, totodată, un rol activ în mișcarea poporanistă.

A deținut în proprietate restaurantul gării din Ploiești, fapt ce îi dădea prilejul lui Titu Maiorescu să lanseze ironii la adresa competențelor sale critice, spunând că lui Gherea îi reușesc mai bine sandvișurile decât articolele de critică literară, în timp ce Hasdeu, cu umorul său binecunoscut, spunea că mâncarea de la restaurantul criticului Gherea era "mai presus de orice critică". [2]

A fost unul din apropiații lui Ion Luca Caragiale și a scris un articol foarte incitant în care a încercat să stabilească posibilele cauze sociale ale pesimismului lui Mihai Eminescu, acesta fiind unul din primele studii de receptare ale operei marelui poet.

El poate fi considerat un precursor al criticii sociologice. Articolul său fundamental, o veritabilă ars poetica a criticii literare, rămâne Asupra criticii.

Studii politice și sociale[modificare | modificare sursă]

  • Neoiobăgia (Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare), 1910

Studii critice[modificare | modificare sursă]

Reeditări[modificare | modificare sursă]

  • Studii critice, București, Ed. Viața Românească, 1923
  • Studii social-politice, București, Ed. Politică, 1968
  • Asupra criticei. Studii și articole, București, Ed. Minerva, 1973
  • Studii critice, București, Ed. Minerva, 1976
  • Critice. Studii și articole, București, Ed. Minerva, 1983
  • Opere Complete, Editura Politică, București, Vol. 1-2-3-4-5-6-7-8; (1976-1983)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Felix Aderca, C. Dobrogeanu-Gherea: viața și opera, București, Casa Școalelor, 1947
  • George Ivașcu, Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Albatros, 1972
  • Zigu Ornea, Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Cartea Românească, 1983
  • Marcel Crihană, Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, Ed. Perpessicius, 2003
  • Constantin Schifirneț, Formele fără fond, un brand românesc (Formele fără fond în opera lui C.D. Gherea), Comunicare.ro, 2007

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Constantin Dobrogeanu-Gherea
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Constantin Dobrogeanu-Gherea
  1. ^ Realitatea Evreiască - Nr. 231-232 (1031-1032) - 19 mai - 10 iunie 2005
  2. ^ Placa memorială și bustul lui C. Dobrogeanu-Gherea

cf. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini și până în prezent, București, Ed. Minerva, 1984, p. 549

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]