Comuna Chiojdeanca, Prahova
 |
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți ajuta la rezolvarea lor sau să le discutați pe pagina de discuție.
Ștergeți etichetele numai după rezolvarea problemelor. |
| Chiojdeanca | |||
| — Comună — | |||
|
|||
 Chiojdeanca
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Prahova | ||
|
|
|||
| SIRUTA | 132645 | ||
|
|
|||
| Reședință | Chiojdeanca | ||
| Localități componente | Chiojdeanca, Nucet, Trenu | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Gheorghe Baba-Iana (USL, ales 2012) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 31,48 km² | ||
|
|
|||
| Populație (2011)[1] | |||
| - Total | ▼ 1.719 locuitori | ||
| - Densitate | 54,61 loc./km² | ||
| - Rezultate provizorii 2011 | 1.719 locuitori | ||
|
|
|||
| Site: Primăria comunei Chiojdeanca | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Chiojdeanca este o comună din județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Chiojdeanca (reședința), Nucet și Trenu.
Cuprins |
Poziția geografică [modificare]
Comuna Chiojdeanca este situată în nord-estul județului Prahova, la limita cu județul Buzău, la circa 45 km față de municipiul Ploiești și la circa 75 km de municipiul Câmpina, în zona colinară a județului, pe ambele maluri ale râului Chiojdeanca, ce se varsă în râul Cricovul Sărat, învecinându-se la nord cu comuna Calvini (județul Buzău), la est cu comuna Salcia, la sud-est cu comuna Sângeru, la vest cu comunele Șoimari și Podenii Noi, iar la sud cu comuna Apostolache, Prahova.
Comuna Chiojdeanca este deservită de șoseaua județeană DJ234, care o leagă spre sud de Apostolache și mai departe de restul rețelei de drumuri județene prahovene.
Cele mai apropiate orașe situate de centrul comunei sunt: Urlați la o distanță de 25 km, Vălenii de Munte la 35 km, Ploiești la 45 km, Câmpina la 75 km și Buzău la 80 km.
- Toponime:
- Pârâul Trenu – vechea denumire “Apa Trestiatului” – provine de la denumirea unui lac plin de trestie. Pârâul Trenu, ce poartă denumirea satului Trenu, este un afluent al râului Chiojdeanca, acesta vărsându-se la rândul său în râul Cricovul Sărat;
-Otrobel - deal luminat dis-de-dimineață la aparitia soarelui, provine din slavonă: otro – dimineață, bel – alb – dimineață albă;
-Tutula – deal cu vârful ca o tutulă;
-Cetățuia – o rodicătură de pământ care închide intrarea în sat, se crede că a fost o fortificație de aparare;
-Halaciugi – pădure (Curpeni);
-Piscul ursului- pădure unde se afla cândva un urs;
-Valea cu butuci – pădure bătrână tăiată;
-Rudari – pădure unde cândva a trăit o comunitate de țigani;
-La topic – lac cu livezi, unde a existat un schit de călugări.
Istorie [modificare]
Denumirea localității [modificare]
Denumirea comunei are ca etimon cuvântul maghiar köves, kövesd, care se traduce prin de piatră, pietros. Toponimii similare există în Transilvania (Coveș, Cuieșd), Moldova (Cuejdiu, Chiojdeni) și în Ungaria (pentru amănunte: hu:Kövesd).
Legenda istorisește despre o familie de moșneni care s-ar fi statornicit în localitatea Bătrâni (azi comună de sine stătătoare) care avea doi flăcăi și o fată. Când le-a venit sorocul, feciorul cel mare s-a așezat pe valea Chiojdului, întemeind o așezare nouă: Chiojdul Mare (astăzi Starchiojd), cel mic a înființat Chiojdul Mic (astăzi Chiojdu), iar copila s-a măritat și s-a așezat mai la sud-est, unde a deschis un han, căruia drumeții îi spuneau La Chiojdeanca, de la faptul că era sora celor doi chiojdeni. De la această poreclă, susține legenda, s-ar trage denumirea noii așezări ce s-a înfiripat în jurul hanului.
Atestare documentară [modificare]
Această zonă a fost locuită din trecutul îndepartat. Mărturie stau siturile depistate în satul de resedință: o asezare dacică (Hallstatt) în centrul satului și o așezare feudală la punctul Magazia lui Nicu Savu.
Prima mențiune despre teritoriul comunei este înscrisă în Hrisovul din timpul domnitorului Radu Paisie (1535-1545). Aceasta reiese dintr-un “Act de cumpărare al moșiei Măstănești”, mai exact a unei părți a acesteia, folosindu-se pentru delimitare denumiri ce se găsesc și astăzi în această comună. Hotarele moșiei se intindeau pe teritoriul comunei, inclusiv al vetrei satului.
Prima atestare documentară a numelui de Chiojdeanca dateaza din 17 martie 1607 (DIR, sec. XVII, vol I, p.510 - dar documentul pare incert), așezarea dezvoltându-se în jurul locului de popas pe străvechiul drum ce venea din Transilvania, prin Pasul Buzău, și se îndrepta către Mizil și Târgșor. Conform legendei se crede că, la început, o parte din locuitorii comunei au venit din Ardeal. Astăzi există familii întregi cu numele de Ungureanu, fapt ce întărește ipoteza enunțată.
Numele localității a mai fost menționat și în anul 1835 când clăcașii din Chiojdeanca și Trenu se plângeau ocârmuirii județului Saac (Săcuieni), că arendașii moșiilor moșnenești, neprielnice pentru culturi și cereale au măsurat și locuri sterpe, i-au obligat să plăteasca ocaua și pe respectivele suprafețe.
După secolul al XIX-lea [modificare]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova, având aceeași componență ca și astăzi, cu o populație totală de 2222 locuitori. Comuna avea școală din 1883, în anul 1892 învățând acolo 70 de elevi (dintre care 11 fete); în comună existau trei biserici ortodoxe. Locuitorii moșneni se ocupau doar cu agricultura, având și trei mori pe râul Chiojdeanca.[2]
În 1924, comuna este atestată de Anuarul Socec din acel an cu aceeași componență, plus cătunul Puterău, o populație de 3072 de locuitori și aparținând aceleiași plăși.[3] În 1931, cătunul Puterău nu mai apare între localitățile componente, comuna căpătând forma actuală.[4]
În 1950, a trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Prahova, reînființat.[5][6]
Monumente culturale și istorice [modificare]
- Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva – Văgăunești”
Poartă hramul de "Cuvioasa Parashiva", iar numele provine de la primii preoți care se numeau "Văgăoni". Biserica a început să fie zidită în anul 1780 de boierul Scorțeanu, împreună cu soția acestuia Pena, și a fost terminată în anul 1792, ctitorii refugiindu-se pe aceste meleaguri tocmai de la București din cauza războiului ruso - turco - austriac (1736 - 1739). Aici s-au ținut slujbe până la începutul secolului XX, în prezent acest lăcaș de cult este într-o stare de degradare foarte accentuată, fiind gata să se prăbușească.
- Biserica din centrul comunei
Este o biserică de rit ordodox ce poartă hramul “Intrarea în biserică a Maicii Domnului”. Construcția a început în anul 1897 din inițiativa boierului Stan Dragomir și a fost terminată în anul 1902, anul morții ctitorului. Construcția a fost continuată după Primul Război Mondial cu ajutorul enoriașilor și sfințită în anul 1923. A fost consolidată în anul 1943 de enoriași și de generalul Stefan Ionescu după ce a fost grav avariată de seismul de 7,4 grade pe scara Richter din 10 noiembrie 1940. În 1977 suferă din nou stricăciuni din cauza cutremurului. Este consolidată de enoriași în frunte cu preotul Tudose Gheorghe și repictată. Aici se găsesc mormintele ctitorilor Stan Dragomir și a fiicei sale Atina.
A făcut, în anul 1907, subiectul romanului Boierul de Romulus Cioflec, învățător ardelean care, pe atunci, își desfășura activitatea la Școala Chiojdeanca. În prezent conacul găzduiește dispensarul comunal.
Cel mai vechi monument din comună, a fost ridicată în jurul anului 1719. Este situată la 200 de metri nord de Primărie și prezintă înscrisuri pe toate laturile, inclusiv brațele transversale. Marchează locul unei gropi comune unde au fost înmormântați cei răpuși de ciumă. Din păcate autoritățile abilitate nu au cuprins-o în lista monumentelor naționale, ca de altfel nici pe cea ridicată în prima jumătate a secolului al XIX-lea și aflată în grădina casei parohiale.
Populație [modificare]
Conform recensamântului din 18 martie 2002, populația comunei era de 1803 persoane. Populația comunei Chiojdeanca prezintă următoarea evoluție în timp: 
Statistici [modificare]
Numărul total de locuitori din comună, la nivelul anului 2002, era de 1803.
Naționalitate: 100% români
Confesiuni: 100% ortodocși
Numărul de gospodării din comună: 614
| Denumire sat | Categorii de vârstă | Total populație |
| Chiojdeanca | 0-14 | 83 |
|---|---|---|
| 15-59 | 439 | |
| 60+ | 182 | |
| Total | 704 | |
| Nucet | 0-14 | 53 |
| 15-59 | 245 | |
| 60+ | 124 | |
| Total | 422 | |
| Trenu | 0-14 | 116 |
| 15-59 | 388 | |
| 60+ | 173 | |
| Total | 677 |
Cultură și educație [modificare]
Date sintetice despre cultură (2003) [modificare]
- Biblioteci - 3
- Biblioteci publice - 1
- Abonamente la radio - 441
- Abonamente la televiziune - 432
Date sintetice despre educație [modificare]
- Unități de învătământ - 5
- Copii înscriși în grădinițe - 58
- Elevi înscriși în învățământul primar - 89
- Elevi înscriși în învățământul gimnazial - 73
- Cadre didactice - 25 (calificați, din care 20 sunt din localitate)
Personalități locale [modificare]
- Andrei Rădulescu, președinte al Academiei Române între 1946–1948,
- Eugen Simion, președinte al Academiei Române între 1998–2006,
- Ștefan Ionescu, general de divizie în Armata Statului Major din timpul regelui Carol al II-lea și Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române în perioada 01.11.1937-01.02.1939;
- Romulus Cioflec, scriitor și învățător în comuna Chiojdeanca între anii 1905–1906 și autor al romanului Boierul, inspirat din realitățile comunei;
Note [modificare]
- ^ „Rezultatele preliminare ale recensământului din 2011”. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS2.pdf.
- ^ Lahovari, George Ioan (1899). „Chiojdeanca, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 373. http://ia700400.us.archive.org/21/items/mareledictionar00lahogoog/mareledictionar00lahogoog.pdf.
- ^ „Comuna Chiojdeanca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=574. Accesat la 18 februarie 2013.
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 302. 15 iulie 1931.
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 18 februarie 2013.
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 18 februarie 2013.
Legături externe [modificare]
|
|||||||||||||
