Biserica dintre Brazi din Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Biserica dintre Brazi)
Salt la: Navigare, căutare
Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel
Biserica Petru si Pavel din Sibiu.jpg
Poziționare
Coordonate 45°48′00″N 24°08′28″E / 45.7999161°N 24.141233°E / 45.7999161; 24.141233
Localitate Sibiu
Țara România
Adresa str. Reconstrucției nr. 17
Edificare
baroc
Data începerii construcției 1778
Data finalizării 1788
Biserică protopopială Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Clasificare
LMI SB-II-a-A-12167

Biserica dintre Brazi din Sibiu, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, situată în strada Reconstrucției nr. 17, este cel mai vechi lăcaș de cult construit de Biserica Română Unită cu Roma în Sibiu. Edificiul a fost ridicat între anii 1778-1788 în stil baroc, pe un teren donat în acest scop de împărăteasa Maria Terezia, la cererea episcopului Grigore Maior. Finanțarea construcției a fost făcută tot de episcopul Grigore Maior.

Cimitirul bisericii[modificare | modificare sursă]

În jurul lăcașului se află mormintele unor apărători și binefăcători ai Bisericii Române Unite cu Roma, personalități de seamă ale culturii române transilvănene (George Bariț, Alexandru Papiu-Ilarian, David Urs de Margina, Iosif Sterca-Șuluțiu, Ioan Rațiu, Alexandru Vaida-Voevod ș.a.).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Episcopul Inocențiu Micu-Klein a obținut în data de 3 aprilie 1734 de la baroana Anna Maria de Hochberg, moștenitoarea lui Wilhelm Krall, un teren pe strada Înfrățirii (Freundschaftsgasse), în apropierea actualei biserici. Primarul și sfatul orășenesc al Sibiului s-au opus acordării autorizației de construcție pentru o biserică română unită, au prețuit terenul la 40 de florini, după care i-au propus episcopului Micu-Klein răscumpărarea terenului contra sumei de 100 florini.[1] Curtea de la Viena a solicitat prin decretul imperial din 3 august 1734 o informare din partea primarului orașului Sibiu cu privire la această chestiune. Consiliul local a stabilit în data de 7 martie 1735 că nu ar exista nevoia unei biserici române unite în Măierimea Sibiului. Împotriva acestei decizii iezuiții din Sibiu au efectuat o adresă către guvern, la care sfatul orășenesc a răspuns argumentând că românii din Maierii Sibiului nu s-ar afla cu domiciliul acolo, ci ar fi „vagi” (călători). În anul 1737 episcopul Micu-Klein s-a declarat gata să renunțe la acest teren, dacă „orașul îi va da în schimb alt loc pentru un oratoriu [biserică], pentru locuința unui preot și pentru cimitir”, ofertă refuzată de primar și de sfatul orășenesc.[2]

În anul 1773 a fost desființat ordinul iezuiților. Între proprietățile acestui ordin se afla și o grădină care servea drept „loc de recreațiune părinților iezuiți”.[3] În această grădină, care constituie terenul de astăzi al Bisericii dintre Brazi, se făcuse în anul 1733 recepția festivă a călugărițelor ursuline, când acestea s-au așezat la Sibiu în vederea deschiderii Școlii Ursulinelor.[4]

În anul 1774 episcopul Grigore Maior a reluat procedura de obținere a autorizației de construcție pentru biserică, autorizație pe care a primit-o cu ajutorul autorităților imperiale.

Iconostasul bisericii a fost pictat de Joseph Neuhäuser în anul 1795.

Între preoții protopopi ai bisericii s-au numărat istoricii Ioan V. Rusu (1821-1905) și Nicolae Togan (1859-1935).

În anul 1930 comunitatea română unită cu Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra 3.685 de persoane.[5] Pe lângă Biserica dintre Brazi, folosită ca biserică protopopială, sibienii greco-catolici mai aveau în oraș alte două lăcașe de cult (o biserică și o capelă). Conform datelor recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din Sibiu număra 2.260 de persoane și până în acel moment nu recuperase nici unul din lăcașele ei de cult.

Din anul 1948 Biserica dintre Brazi și casa parohială aferentă sunt folosite de Biserica Ortodoxă Română, care refuză restituirea lor. În anul 2002 Primăria Sibiu a emis pentru acest lăcaș certificatul de urbanism nr. 1810 în favoarea Parohiei Române Unite cu Roma (Greco-Catolice) din Sibiu.[6] În data de 11 decembrie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul Parohiei Greco-Catolice Sibiu-Cibin în procesul pentru restituirea bisericii. ÎCCJ a respins în data de 3 iulie 2009 în mod irevocabil recursul Parohiei Ortodoxe Cibin și a retrimis cauza la Tribunalul Sibiu.[7] După un nou ciclu procesual, ÎCCJ a respins în data 16 mai 2012 recursurile declarate de reclamanții Protopopiatul Bisericii Române Unite cu Roma și Parohia Greco-Catolică Cibin și de pârâta Parohia Ortodoxă Română Cibin împotriva deciziei nr. 113 din 15 aprilie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia.[8]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica dintre Brazi din Sibiu

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nicolae Togan, Episcopul Ioan Inocențiu Klein și sașii din Sibiiu, pag. 267.
  2. ^ Togan, pag. 269.
  3. ^ Nicolae Togan, Istoria Protopopiatului greco-catolic al Sibiului, ediție îngrijită de Bianca Magdău, Petru Magdău, Presa Universitară Clujeană, 2010, pag. 39.
  4. ^ Idem, pag. 40.
  5. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 726
  6. ^ Primaria Sibiu - Site-ul oficial
  7. ^ ÎCCJ, dec. 7224 din 3 iunie 2009
  8. ^ ÎCCJ, dos. civ. 3702/85/2009