Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu

Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu este un monument de bronz închinat poetului și dramaturgului german Friedrich Schiller (1759-1805), care a fost realizat de sculptorul Thomas Khuen în anul 1905. În prezent, el se află amplasat într-o nișă situată în casa de la intersecția străzii Tipografilor cu Piața Schiller, în Piața Schiller nr. 1 din orașul Sibiu (România).

Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare SB-III-m-B-12597. [1]

Istoric[modificare | modificare sursă]

În Evul Mediu, actuala Piață Schiller era cunoscută sub denumirea de Piața Pajiștii (în germană Wiesenplatz). În anul 1563 s-au întocmit primele statute de vecinătate pentru locuitorii din jurul acestei piețe. [2] În 1659 s-au construit aici o moară și o fântână arteziană, care a funcționat până în 1854. [3] Pentru a înlesni accesul din Piața Pajiștii în Piața Mare a fost amenajat un gang de trecere pe sub casa „Generalului” din Piața Mare nr. 7, motiv pentru care acel gang a fost cunoscut și sub denumirea de „Generalloch”. Pasajul de legătură între cele două piețe a fost lărgit în anul 1775.[4]

În anul 1905, au fost organizate la Sibiu mai multe manifestații culturale dedicate marelui scriitor german Friedrich Schiller (1759-1805), cu ocazia centenarului morții sale.[5] După cum menționează Emil Sigerus, au avut loc festivități în sediul teatrului și în Piața Mare, piața centrală a orașului. Gustav Nussbächer, fabricant de mezeluri din Sibiu, a comandat realizarea unui bust de bronz al lui Schiller. Acesta a fost realizat de sculptorul Thomas Khuen și donat apoi de fabricant orașului Sibiu. [5] Bustul a fost amplasat la 12 august 1905 în parcul orașului, actualul Parc ASTRA.

În anul 1909, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Schiller, magistratul orașului a schimbat denumirea Pieței Pajiștii în Piața Schiller, după numele poetului.[6] Tot atunci, bustul lui Schiller a fost mutat într-o nișă din colțul clădirii aflate în Piața Schiller nr. 1. În această clădire a fost inaugurată în anul 1929 o casă de oaspeți a surorilor evanghelice de confesiune augustană.[7]

Descrierea bustului[modificare | modificare sursă]

Monumentul lui Friedrich Schiller din Sibiu este amplasat într-o nișă a casei din colțul Pieței Schiller. Nișa a fost amenajată sub un bovindou aflat la primul etaj al clădirii.

Bustul este realizat din bronz, având colțurile teșite. Pe o latură a bustului este incizată următoarea inscripție: "F(ecit) c(um) I(usso) Th. Khoen", a cărei traducere în limba română este: "A făcut cu poruncă Th. Khoen".

Bustul este așezat pe un soclu dreptunghiular de piatră, având în față două trepte de piatră ce se retrag succesiv. La baza superioară a soclului este andosată o abacă, realizată tot în două trepte. Pe soclu este amplasată o placă de marmură neagră încastrată într-o placă metalică aurie. Pe placa de marmură sunt inscripționate cu litere aurii următoarele: "Friedrich Schiller (1759-1805)".

Imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015
  2. ^ Emil Sigerus - "Cronica orașului Sibiu 1100-1929 dedicată orașului meu natal" (Sibiu, 1930), p. 19
  3. ^ Emil Sigerus - "Cronica orașului Sibiu 1100-1929 dedicată orașului meu natal" (Sibiu, 1930), p. 43
  4. ^ Alexandru Avram și Ioan Bucur - "Municipiul Sibiu. Centrul istoric" (Köln, 1999), p. 126
  5. ^ a b Alexandru Avram, Vasile Crișan - "Ghid de oraș. Sibiu" (Ed. Sport-Turism, București, 1983), p. 105
  6. ^ Emil Sigerus - "Cronica orașului Sibiu 1100-1929 dedicată orașului meu natal" (Sibiu, 1930), p. 63
  7. ^ Emil Sigerus - "Cronica orașului Sibiu 1100-1929 dedicată orașului meu natal" (Sibiu, 1930), p. 73

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Alexandru Avram, Vasile Crișan - "Ghid de oraș. Sibiu" (Ed. Sport-Turism, București, 1983), p. 105