Sibiel, Sibiu

Coordonate: 45°45′58″N 23°54′29″E ({{PAGENAME}}) / 45.76611°N 23.90806°E45.76611; 23.90806
Sibiel
— *localitate componentă[]** —

Sibiel Sibiel (România) Localizarea satului pe harta României
Sibiel Sibiel (Județul Sibiu) Localizarea satului pe harta județului Sibiu

Țară	România
Județ	Sibiu
Oraș	Săliște

SIRUTA	145587
Prima atestare	1311

Populație (2021)
- Total	427 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	557234

Prezență online
GeoNames

Amplasare zonală Amplasare zonală
Modifică date / text

Sibiel (în germană Budenbach, Biddenbach, în maghiară Szibiel) este o localitate componentă a orașului Săliște din județul Sibiu, Transilvania, România. Începând cu data de 16 iulie 1973.^[1] satul Sibiel, alături de alte 13 localități, se declara, experimental, sat de interes turistic denumit "sat turistic"^[2].

Turism

În anul 2006, satul avea în medie 500 de turiști pe an.^[3]

A câștigat cea mai importantă distincție ce se acordă în turismul mondial (Golden Apple)^[4].

Obiective turistice și monumente istorice

Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea - cuprinde cea mai mare colecție de icoane pe sticlă din Ardeal (sec. XVIII-XIX).
Biserica "Sfânta Treime” (sec.XVIII), cu un valoros decor pictat, posedă o importantă colectie de icoane pe sticlă și lemn.
Aici a existat o Mănăstire (azi rezervatie arheologică), datând din sec.XIV, distrusă în 1786.
Monumentul Eroilor Români.Relicvă a spiritului de jertfă, crucea din lemn cu incizii ornamentale ridicată în amintirea eroilor căzuți în războiul de independență, este situată în curtea bisericii din sat. A fost dezvelită în anul 1877 și restaurată în anul 1960. Cu o înălțime de 2 m, monumentul a străjuit în fața vechii clădiri cu numele „Pomana“, situată în nordul bisericii din localitate. Clădirea nu mai există în prezent.

Personalități

Andrei Oțetea, istoric, academician.
Moise Măcinic, unul din preoții contestatari ai unirii Mitropoliei Bălgradului (Albei Iulii) cu Biserica Română Unită cu Roma la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Nicolae Petra, scriitor
Gheorghe Hența (1873 - 1951), delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918

Note

^ Ordinul ministrului turismului nr 744/1973
^ Puiu Nistoreanu, Turismul rural, pag. 23-24
^ Descoperirea Romaniei: turismul rural s-a nascut la Sibiel, 21 iulie 2006, Iulia Barbu, Diana Rucinschi, Jurnalul Național, accesat la 25 iulie 2016
^ https://info.transylvania-lands.ro/layout/golden-apple-fijet/

Legături externe

Informații despre fortificația din localitate Arhivat în 20 decembrie 2010, la Wayback Machine.
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea - site oficial
Descoperirea Romaniei: turismul rural s-a nascut la Sibiel, 21 iulie 2006, Iulia Barbu, Diana Rucinschi, Jurnalul Național
Exclusiv: Nunta românească, produs turistic, 12 octombrie 2008, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
Materiale media legate de Sibiel la Wikimedia Commons

Vezi și

Imagini

Sibiel în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
1826 - Danga pentru vitele din Sibiel(vechi)
1826 - Danga pentru vitele din Sibiel(nou)
Sibiel
Intrarea în localitate
Biserica Sfânta Treime
Biserica Sfânta Treime
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea
Situl rural Sibiel (monument istoric)
Troiţă din Sibiel (monument istoric)
A doua troiţă din Sibiel, monument istoric, lângă casa cu nr.166
Căminul cultural
Casa în care a locuit istoricul Andrei Oțetea
Casă de lemn (monument istoric)
Școala
Casă de lemn, nr.151, pe valea Sibielului (monument istoric)
Casă, nr.152, pe valea Sibielului (monument istoric)
Râul Sibiel
Râul Sibiel

[1] Ordinul ministrului turismului nr 744/1973

[2] Puiu Nistoreanu, Turismul rural, pag. 23-24

[3] Descoperirea Romaniei: turismul rural s-a nascut la Sibiel, 21 iulie 2006, Iulia Barbu, Diana Rucinschi, Jurnalul Național, accesat la 25 iulie 2016

[4] ttps://info.transylvania-lands.ro/layout/golden-apple-fijet/

[1]

[2]

[3]

[4]

v d m Localități care fac parte din Mărginimea Sibiului
Orașe	Săliște · Tălmaciu
Sate și comune	Boița · Fântânele · Galeș · Gura Râului · Jina · Orlat · Poiana Sibiului · Poplaca · Rășinari · Râu Sadului · Rod · Sadu · Sibiel · Tălmăcel · Tilișca · Vale

v d m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”
Localități principale	Amnaș • Avrig • Bradu • Bungard • Cașolț • Cisnădie • Cristian • Daia • Gura Râului • Gușterița • Hamba • Mohu • Nou • Poplaca • Rășinari • Râu Sadului • Roșia • Rusciori • Săcădate • Sadu • Sibiu • Slimnic • Șelimbăr • Șura Mare • Șura Mică • Turnișor • Veștem • Vurpăr
Scaunul filial al Tălmaciului	Boița • Racovița • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Tălmaciu • Tălmăcel • Turnu Roșu/Porcești • Plopi (localitate dispărută)
Scaunul filial al Săliștei	Cacova Sibiului • Galeș • Săliște • Sibiel • Tilișca • Vale
Alte domenii	Apoș • Bălcaciu • Cârța • Cisnădioara • Cloașterf • Colun • Cornățel • Criț • Feldioara • Jidvei • Meșendorf • Orlat • Rucăr • Ruși • Săcel/Cernovoda • Târnava/Proștea Mare • Târnăvioara/Proștea Mică
Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări. Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller. Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.