Vilnius

— Capitala Lituaniei —

Vedere a orașului VIlnius

Stemă

Motto: Unitas, Justitia, Spes
(Limba latină: Unitate, Dreptate, Speranță)

Vilnius

Poziția geografică

Coordonate: Coordonate: 54°41′N 25°17′E / 54.683°N 25.283°E54°41′N 25°17′E / 54.683°N 25.283°E

Țară

Lituania

Regiune

Vilnius

Subdiviziuni

21 cartiere

Suprafață

- Total

401 km²

Populație (2008)

- Total

544.206 locuitori

- Densitate

1,357 loc./km²

Fus orar

EET (UTC+2)

- Ora de vară (DST)

EEST (UTC+3)

Site: Site oficial

Vilnius (în germană Wilna, în poloneză Wilno, în belarusă Vilnia) este capitala Lituaniei și a județului Vilnius cu 541.600 locuitori (2003) și este situat la granița cu Belarus.

Centrul vechi istoric din Vilnius a fost înscris în anul 1994 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

În Vilnius își are sediul o arhiepiscopie catolică. Aici se află și o universitate, întemeiată în anul 1579.

Geografie și populație[modificare | modificare sursă]

Vilnius este situat în sud-estul Lituaniei (54°41′ N 25°17′ E), la confluența râulurilor Vilnia și Neris. Această locație necentrală poate fi atribuită la faptul că granițele Lituaniei s-au schimbat significant în istorie: orașul era în ultimele secole nu doar centrul cultural al țării dar și cel geografic.

Vilnius

Distanța de la Vilnius la principalul port lituanian, Klaipėda, este de 312 km. Deasemenea, orașul este la o distanță de 102 km de la Kaunas, 214 km de la Šiauliai și 135 km de la Panevėžys, aceste fiind toate orașe principale ale țării.

Suprafața municipiului Vilnius este de 402 km². 20,2% din această suprafată este ocupată de blocuri și alte construcții, 43,9% este zonă verde și 2,1% este apă.

Bazat pe statisticile recensământului din 2002, Vilnius are o populație de 542.287 de locuitori. Din aceștia, 57,8% sunt de etnic-lituanieni, 18,7% polonezi, 13,9% ruși și 4,0% belaruși.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Vilnius a fost fondat în timpul domniei lui Gediminas, principe din 1316, cu ajutorul coloniștilor germani, și este din 1323 capitala Lituaniei.

În timpul uniunii polonezo-lituaniene (1385-1569), Vilnius a cunoscut o influență poloneză. În același timp, acesta era cel mai important centru al culturii iudaice din Europa de Nord. În al doilea Război Nordic Vilnius a fost avariat de trupele suedeze.

În 1920, orașul a fost anexat de Polonia ca urmare a războiului polono-lituanian, dar lituanienii încă priveau orașul ca o capitală a lor. În septembrie 1939 a fost ocupat de trupele sovietice. Între 1940 și 1990 a fost capitală a Republicii Sovietice Lituane, iar din 1990 a Republicii Lituania.

Până la cel de Al Doilea Război Mondial, în Vilnius locuiau mulți polonezi.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Michał Andriolli (1836-1893), pictor
Teodor Bujnicki (1907–1944), poet
Jan Karol Chodkiewicz (1560-1621), politician polonez
Icchak Cukierman (1915-1981) - one of the leaders of Warsaw Ghetto Uprising
Elijah ben Solomon Gaon mi Vilna (1720-1797), kabbalist evreu
Antoni Gorecki (1787-1861), scriitor
Stanisław Jasiukiewicz (1921-1973), actor
Mieczysław Karłowicz (1876-1909), compozitor polonez
Kazimierz Kontrym (1776-1836), scriitor și politician
Czesław Miłosz (1911-2004), poet, laureat Nobel în literatură
Maurycy Orgelbrand (1826-1904) și Samuel Orgelbrand (1810-1868)
Bohdan Paczyński (1940-), astronom
Jerzy Passendorfer (1923-2003), director de filme
Artūras Paulauskas (b. 1953), președintele parlamentului lituanian (Seimas)
Emilia Plater (1806-1831), revoluționară
Kazimierz Plater (1915-2004), jucător de șah
Ada Rusowicz (1944-1991), cântăreață
Bolesław Bohusz-Siestrzeńcewicz (1869-1940), general
Piotr Skarga (1536-1612), scriitor, primul rector a Academiei Wilno
Irena Sławińska (1913-2004), istoriană
Jędrzej Śniadecki (1768-1838), biologist și filozof
Józef Świętorzecki (1876-1936), general
Władysław Syrokomla (1823-1862), poet, scriitor și traducător
Zygmunt Vogel (1764-1826), pictor
Antoni Wiwulski (1877-1919), sculptor și arhitect
Tomasz Zan (1796–1855), poet

Transport[modificare | modificare sursă]

Vilnius este un centru important de transport în zona baltică. Este începutul autostrăzilor Vilnius-Kaunas-Klaipėda și Vilnius-Panevėžys. Deși este navigabil, râul Neris nu este folosit pentru transport maritim. În oraș este situat Aeroportul Internațional Vilnius, cel mai mare din țară. Gara Vilnius este deasmenea un centru important feroviar.

Rețeaua de transport în comun din Vilnius este compusă doar din troleibuze. În planificare este un sistem de tren suburban, similar cu un metrou.