Vilnius
| Vilnius | |||
| — Capitala Lituaniei — | |||
 Vedere a orașului VIlnius | |||
| |||
| Poreclă: "Ierusalimul Nordului" | |||
| Motto: Unitas, Justitia, Spes (Limba latină: Unitate, Dreptate, Speranță) | |||
  Vilnius Vilnius (Lituania) | |||
| Coordonate: 54°41′N 25°17′E54°41′N 25°17′E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Lituania | ||
| Regiune | Vilnius | ||
| Atestare | secolul al XIII-lea  | ||
| Numit după | Râul Vilnia | ||
| Subdiviziuni | 21 cartiere | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Remigijus Šimašius[*][1] (Liberal Movement[*], ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 401 km² | ||
| Altitudine | 112 m.d.m. | ||
| Populație (2008) | |||
| - Total | 544206 locuitori | ||
| - Densitate | 1.357 loc./km² | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | 01001 | ||
| Prefix telefonic | 5 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 49 orașe înfrățite | listă | ||
| Prezență online | |||
| Site oficial GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Vilnius (în germană Wilna, în poloneză Wilno, în belarusă Vilnia) este capitala Lituaniei și a județului Vilnius cu 541.600 locuitori (2003) și este situat la granița cu Belarus.
Centrul vechi istoric din Vilnius a fost înscris în anul 1994 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
În Vilnius își are sediul o arhiepiscopie catolică. Aici se află și o universitate, întemeiată în anul 1579 de Stefan Bathory.
Geografie și populație[modificare | modificare sursă]
Vilnius este situat în sud-estul Lituaniei (54°41′ N 25°17′ E), la confluența râulurilor Vilnia și Neris. Această locație necentrală poate fi atribuită faptului că granițele Lituaniei s-au schimbat significant în istorie: orașul era în ultimele secole nu doar centrul cultural al țării dar și cel geografic.
Distanța de la Vilnius la principalul port lituanian, Klaipėda, este de 312 km. Deasemenea, orașul este la o distanță de 102 km de la Kaunas, 214 km de la Šiauliai și 135 km de la Panevėžys, aceste fiind toate orașe principale ale țării.
Suprafața municipiului Vilnius este de 402 km². 20,2% din această suprafată este ocupată de blocuri și alte construcții, 43,9% este zonă verde și 2,1% este apă.
Bazat pe statisticile recensământului din 2002, Vilnius are o populație de 542.287 de locuitori. Din aceștia, 57,8% sunt de etnic-lituanieni, 18,7% polonezi, 13,9% ruși și 4,0% belaruși.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Vilnius a fost fondat în timpul domniei lui Gediminas, principe din 1316, cu ajutorul coloniștilor germani, și este din 1323 capitala Lituaniei.
În timpul uniunii polonezo-lituaniene (1385-1569), Vilnius a cunoscut o influență poloneză. În același timp, acesta era cel mai important centru al culturii iudaice din Europa de Nord. În al doilea Război Nordic Vilnius a fost avariat de trupele suedeze.
În 1920, orașul a fost anexat de Polonia ca urmare a războiului polono-lituanian, dar lituanienii încă priveau orașul ca o capitală a lor. În septembrie 1939 a fost ocupat de trupele sovietice. Între 1940 și 1990 a fost capitală a Republicii Sovietice Lituane, iar din 1990 a Republicii Lituania.
Până la cel de Al Doilea Război Mondial, în Vilnius locuiau mulți polonezi.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Michał Andriolli (1836-1893), pictor
- Teodor Bujnicki (1907–1944), poet
- Jan Karol Chodkiewicz (1560-1621), politician polonez
- Icchak Cukierman (1915-1981) - one of the leaders of Warsaw Ghetto Uprising
- Elijah ben Solomon Gaon mi Vilna (1720-1797), kabbalist evreu
- Antoni Gorecki (1787-1861), scriitor
- Stanisław Jasiukiewicz (1921-1973), actor
- Mieczysław Karłowicz (1876-1909), compozitor polonez
- Kazimierz Kontrym (1776-1836), scriitor și politician
- Czesław Miłosz (1911-2004), poet, laureat Nobel în literatură
- Maurycy Orgelbrand (1826-1904) și Samuel Orgelbrand (1810-1868)
- Bohdan Paczyński (1940-), astronom
- Jerzy Passendorfer (1923-2003), director de filme
- Artūras Paulauskas (b. 1953), președintele parlamentului lituanian (Seimas)
- Emilia Plater (1806-1831), revoluționară
- Kazimierz Plater (1915-2004), jucător de șah
- Ada Rusowicz (1944-1991), cântăreață
- Bolesław Bohusz-Siestrzeńcewicz (1869-1940), general
- Piotr Skarga (1536-1612), scriitor, primul rector a Academiei Wilno
- Irena Sławińska (1913-2004), istoriană
- Jędrzej Śniadecki (1768-1838), biolog și filozof
- Józef Świętorzecki (1876-1936), general
- Władysław Syrokomla (1823-1862), poet, scriitor și traducător
- Zygmunt Vogel (1764-1826), pictor
- Antoni Wiwulski (1877-1919), sculptor și arhitect
- Tomasz Zan (1796–1855), poet
Transport[modificare | modificare sursă]
Vilnius este un centru important de transport în zona baltică. Este începutul autostrăzilor Vilnius-Kaunas-Klaipėda și Vilnius-Panevėžys. Deși este navigabil, râul Neris nu este folosit pentru transport maritim. În oraș este situat Aeroportul Internațional Vilnius, cel mai mare din țară. Gara Vilnius este deasmenea un centru important feroviar.
Rețeaua de transport în comun din Vilnius este compusă doar din troleibuze. În planificare este un sistem de tren suburban, similar cu un metrou.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Vilnius - "Web Journal on Cultural Patrimony"
- Bisericile cosmopolitului Vilnius, 13 decembrie 2010, Victoria Anghelescu, Cotidianul
| |||||||||||
| |||||
- ^ https://en.delfi.lt/archive/lithuania-makes-its-choice-odd-unions-raise-some-side-line-others.d?id=80648545 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)
