Riff (formație românească)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Riff
Florin Grigoras Riff.jpg
Florin Grigoraș, fondatorul și liderul formației Riff
Date personale
Origine Flag of Romania.svg Sibiu, România
Gen muzical Hard rock, blues rock, rock and roll, heavy metal
Ani de activitate 1970 - prezent
Case de discuri Electrecord, RIFF Show-Service, Zoom Studio
Membri
Florin Grigoraș - bas, vocal (1970-prezent)
Florin Demea - chitară (1999-prezent)
Mihaela Grigoraș - claviaturi, voce (1995-prezent)
Laur Făgădar - baterie (2013-prezent)
Prezență online

Riff (până în 1980, cu titulatura Sonic) este o formație românească din Sibiu de muzică hard rock și blues rock, cu o activitate de peste patru decenii, fondată în anul 1970 de liderul Florin Grigoraș. Este al doilea grup rock ca longevitate din România, după Phoenix.

Activitate muzicală[modificare | modificare sursă]

Grupul a fost înființat în 1970 la Sibiu de către Florin Grigoraș și în primii ani de activitate s-a numit Sonic. Sub acest nume au fost efectuate primele înregistrări la Radio și primele apariții la TVR în cadrul emisiunilor Club T. Componența inițială Sonic era: Florin Grigoraș - chitară bas și voce, Gabriel Tudor - chitară, Radu Voicu - baterie și Ninei Popșa - solist vocal.[1] În anul 1980 membrii grupului decid schimbarea numelui în titulatura actuală Riff, deoarece direcția muzicală a trupei începe să se îndrepte din ce în ce mai mult către hard rock. Începe o perioadă de lungi turnee în țară, ajungându-se astăzi la peste 3000 de concerte.[2]

În toți acești ani formația a participat la numeroase festivaluri și gale, obținând mai multe premii sau susținând recitaluri: Festivalul „Rock, Folk, Jazz” - Craiova, „Constelații Rock” - Râmnicu Vâlcea, Festivalul „Top T” - Buzău, Galele Rock de la Costinești și de la București, „Trofeul Top ’86” - București, „Tim Rock” - Timișoara, „Rock ’92” - București, „Gala S.O.S. Castelul” - Hunedoara, „Posada Rock” - Câmpulung, „Septembrie Rock” - Iași, „Rock Um Knuedler” - Luxemburg, „Sommerfest” - Nürnberg și multe altele.[3]

De asemenea, în anii ’80, formația a efectuat numeroase înregistrări audio în studiourile centrale de Radio din București, piese apreciate de public: „Ochii tăi”, „Când sunt cu tine”, „Ploaia”, „Aurora”, „Cercul vieții”, „Generația nouă”, „Povestea lor”, „În loc de bun rămas” și altele.[2] Tot în anii ’80, Riff susține mai multe turnee naționale împreună cu celebrul grup rock Semnal M din Cluj-Napoca, dar și cu Laura Stoica, necunoscută pe atunci publicului larg.

Riff debutează discografic abia în primăvara lui 1989, la 19 ani de la debutul ca formație, cu discul de vinil Primii pași. Albumul conține 8 piese de factură hard rock și este editat de Electrecord, fiind singurul material discografic lansat de grupul sibian în timpul regimului comunist. Inițial, discul trebuia să includă și piesa „Povestea lor”, însă acest cântec a fost interzis de cenzura comunistă din epocă, deoarece primul vers conținea un presupus mesaj subversiv.[4] Componența trupei care se regăsește pe acest prim material discografic este: Florin Grigoraș - bas și voce, Gabriel Orban - solist vocal, Lucian Fabro - baterie, Mircea Bunea și Marius Dobra - chitare.[5] Maestru de sunet este regretatul Theodor Negrescu, cel care și-a adus contribuția la înregistrarea celor mai importante albume românești de rock și jazz apărute în anii ’70 și ’80.

Coperta albumului Primii pași (1989)

În toamna lui 1989, Riff susține turneul național de promovare a albumului Primii pași, împreună cu grupul Compact, care lansase cu un an înainte albumul Cântec pentru prieteni. Acesta este cel mai de succes turneu al formației Riff, iar piesa „În loc de bun rămas”, cântată în premieră în concerte, a devenit cel mai mare hit al trupei.[6]

După Revoluție, în 1990, formația lansează, tot la Electrecord, caseta audio Riff, care conține 14 piese, dintre care primele 8 sunt reluate de pe Primii pași. Solist vocal la piesele noi este Toni Neamțu, iar la chitare evoluează Gabriel Nacu, Adi Corlaciu și Emil Ignat.[5] În același an, apare primul videoclip al formației, la piesa „Zori de zi”, al cărei nume și text sunt inspirate de speranțele legate de noua societate democratică din România post-revoluționară. Videoclipul este realizat de TVR, fiind regizat de Anghel Mora (pseudonimul cântărețului de folk Mihai Diaconescu).

Începând cu 1992, trupa își lansează materialele discografice sub egida propriei case de discuri, RIFF Show-Service. Joc perfid este unul dintre cele mai cunoscute albume Riff și al treilea din istoria grupului. Discul este înregistrat în aprilie 1992 la studiourile lui Adrian Ordean – Migas Real Compact, în componența următoare: Florin Grigoraș - bas și chitară, Cristi Pivniceru - solist vocal, Ilie „Manole” Vlad - chitară, Ciprian Oancea - clape, Viorel „Pincky” Lăcătuș - tobe. Pe acest material figurează și piesa „Mr. Jimi”, o compoziție blues rock dedicată renumitului chitarist Jimi Hendrix, care a influențat inclusiv formația Riff.[5]

Cristi Pivniceru părăsește trupa și este înlocuit cu solistul vocal Adrian Igrișan din Arad. Riff participă la Festivalul Internațional „Rock ’92” de la Arenele Romane din București, alături de toate marile nume din rock-ul românesc, Ian Gillan și Uriah Heep (11 septembrie 1992).

În 1994, apare albumul Doi străini, cu Adrian Igrișan la voce. Discul include 12 piese între care și „Plouă la Woodstock”, cântec prin care Florin Grigoraș aduce un omagiu Festivalului de la Woodstock și muzicii care s-a cântat acolo și care i-a influențat întreaga carieră artistică.[5] În anul 1995, Adi Igrișan părăsește formația Riff și se alătură grupului rock timișorean Cargo, pentru a-l suplini pe solistul vocal Ovidiu Ioncu „Kempes”, care suferise un grav accident de motocicletă. Din 2003, Adrian Igrișan devine solistul principal al grupului Cargo, după plecarea lui „Kempes” în Australia.[7]

În 1995 este cooptată Mihaela Grigoraș (claviaturi și voce adițională), soția lui Florin Grigoraș și singura prezență feminină din trupă. Urmează noi albume: Acul de siguranță (1997) și 1998 Riff (1998), al doilea reprezentând primul material discografic lansat pe suport CD.[5] Toboșar este Sorin Scorvelciu, iar partitura vocală este preluată de liderul și compozitorul Florin Grigoraș.

După o pauză discografică de trei ani, trupa revine în 2001 cu Riff 2001, lansat după împlinirea a 30 de ani de activitate, marcată de un turneu. Discul conține 6 piese mai vechi din repertoriul Riff, reorchestrate și interpretate în noua componență, cu Florin Demea la chitară solo (cooptat în grup în 1999) și cu „Pincky” Lăcătuș, revenit la tobe. Albumul este promovat printr-un nou turneu, în marile orașe din Transilvania, în octombrie 2001.[1]

În 2003, este editat discul Să nu-mi furi visul, album multimedia ce conține: două piese noi („Ești femeie și-mi...”, „Nu-mi pasă de tine”), șase piese mai vechi reochestrate și două videoclipuri („În loc de bun rămas” și „Regele șoselei”). Componența grupului este: Florin Grigoraș - solist vocal și bas, Florin Demea - chitară solo, Mihaela Grigoraș - claviaturi și voce, Lucian Fabro - tobe (reîntors la Riff, după ce activase în formație între anii 1975-1990).[5]

În aprilie 2005, Riff primește premiul „35 de ani pe scena rock”, acordat de revista Actualitatea Muzicală.[3] În luna octombrie a aceluiași an, este lansat un „best of” intitulat Pantofii lustruiți 1., cu 12 melodii. Piesele sunt înregistrări originale de pe albumele Primii pași, Joc perfid, Doi străini și Acul de siguranță, dar și câteva imprimări Radio din anii ’80, needitate până la acest moment pe vreun disc oficial. Această compilație era programată inițial să fie prima dintr-o serie de trei, care să includă o selecție a celor mai bune creații ale formației.[8]

Al zecelea album semnat Riff, Ambuscada, apare în 2008 și este promovat printr-un turneu național. Din păcate, acest material discografic trece aproape neobservat, fiind considerat, de unii specialiști, anacronic și monoton.[9][10]

După o perioadă în care Florin Grigoraș a interpretat singur părțile vocale, în 2009 i se alătură Cosmin Cruțiu, solist recrutat din cluburile de muzică live ale Sibiului, unde cânta cu formația Imperium. Motivul principal al cooptării lui Cruțiu în Riff este dorința lui Grigoraș de a reveni la stilul hard rock din anii ’80.[11] Tot în 2009 sunt remasterizate și editate în premieră pe suport CD albumele Primii pași, Joc perfid și Doi străini.

Riff cântă în deschiderea concertelor susținute la București de Chris Norman, fostul solist vocal din Smokie (Sala Polivalentă, 15 noiembrie 2009) și de Ten Years After (Sala Palatului, 22 februarie 2010).

Riff este cea mai longevivă formație românească după Phoenix. Cei 40 de ani de activitate sunt marcați în 2010, printr-un turneu național intitulat „Nerostitele cuvinte - Riff 40th Anniversary Tour”, la ultimele spectacole ale turneului participând și Phoenix. În 2011, bateristul grupului se schimbă, Lucian Fabro fiind înlocuit de Cosmin Herac. În perioada 23-26 octombrie 2011, legendarul grup Ten Years After revine în România și susține o serie de patru concerte (București, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca), iar Riff cântă în deschiderea recitalurilor cunoscutei formații britanice.[12]

În anul 2013, Adrian Corlaciu revine în formație pe post de vocalist, iar la baterie Cosmin Herac este înlocuit de către Laur Făgădar.

In actuala componenta, formatia inregistreaza in perioada ianuarie 2015 – iulie 2016 cel de-al 11–lea material discografic RIFF – "Pe drum...", continand 10 piese mai noi si mai vechi. Albumul este editat pe CD audio digipack si este disponibil, pentru moment, doar pe site-ul oficial al formatiei.

În ciuda schimbărilor de componență pe parcursul anilor, grupul rămâne consecvent stilului hard rock cu nuanțe de blues și, de asemenea, rămâne un „grup de concert”. Plăcerea de a cânta pe scenă este aceeași, formația participând anual la numeroase festivaluri și concerte în țară.

De-a lungul celor peste 45 de ani de activitate, în trupă au cântat mulți muzicieni valoroși: vocaliștii Gabriel Orban, Cristi Pivniceru și Adrian Igrișan, chitariștii Mircea Bunea, Dan Alex Sârbu (ulterior la Iris), Ilie „Manole” Vlad (ulterior la Antract), Gabriel Nacu (Harap-Alb, Voltaj, Roșu și Negru, Vali Sterian și Compania de Sunet, Compact), Adrian Ordean (Stereo, Grup ’74, Roșu și Negru, Compact, Schimbul 3, Pact). Melodiile și textele scrise de Florin Grigoraș reflectă maturitatea artistică și profesionalismul unui grup ce a depășit curentele modelor trecătoare și se bucură de succes la publicul din mai multe categorii de vârstă.[2]

Discografie[modificare | modificare sursă]

  • 1989 – Primii pași (disc vinil, Electrecord)
  • 1990 – Riff (casetă audio, Electrecord)
  • 1992 – Joc perfid (casetă audio, Riff Show-Service)
  • 1994 – Doi străini (casetă audio, Riff Show-Service)
  • 1997 – Acul de siguranță (casetă audio, Riff Show-Service)
  • 1998 – 1998 Riff (CD + casetă audio, Riff Show-Service)
  • 2001 – Riff 2001 (CD audio, Riff Show-Service)
  • 2003 – Să nu-mi furi visul (CD multimedia, Riff Show-Service & Zoom Studio)
  • 2005 – Pantofii lustruiți 1. (CD multimedia, Riff Show-Service & Zoom Studio)
  • 2008 – Ambuscada (CD audio, Riff Show-Service & Zoom Studio)
  • 2016 – Pe Drum ... (CD audio, Riff Show-Service)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Daniela Caraman Fotea, Cristian Nicolau - Dicționar rock, pop, folk... remix, Ed. Humanitas Educațional, 2003 - „Riff” (pag. 483)
  2. ^ a b c Site oficial Riff - Biografia formației
  3. ^ a b Site oficial Riff - Festivaluri și gale
  4. ^ Arta Sunetelor, Radu Lupașcu, 26 ianuarie 2009 - Interviu cu Florin Grigoraș
  5. ^ a b c d e f Site oficial Riff - Discografia formației
  6. ^ ClickZoomBytes, RiCo, 6 iulie 2012 - Zoom. Artiști. Riff
  7. ^ Rockmania, Ana Călin - Biografie a formației Cargo
  8. ^ Text de prezentare, coperta interioară a CD-ului Pantofii lustruiți 1. (Riff Show-Service & Zoom Studio, 2005)
  9. ^ Muzici și faze, 5 ianuarie 2009 - Topul muzicii românești pe anul 2008
  10. ^ ClickZoomBytes, RiCo, 5 martie 2012 - Recenzie album Ambuscada (2008)
  11. ^ Doru Ionescu, Sala Palatului, București, 22 februarie 2010 - Interviu cu Florin Grigoraș
  12. ^ ClickZoomBytes, RiCo, 14 decembrie 2011 - Zoom. Interviuri. Florin Grigoraș

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]