Genova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Genova
—  Oraș  —
Drapel
Drapel
Stema Genova
Stemă
Genova se află în Italia
{{{alt}}}
Genova
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°24′40″N 08°55′58″E / 44.41111°N 8.93278°E / 44.41111; 8.9327844°24′40″N 08°55′58″E / 44.41111°N 8.93278°E / 44.41111; 8.93278

Țară Italia Italia
Regiune Liguria Liguria
Provincie Stemma di Genova.svg Genova

Guvernare
 - Primar Marta Vincenzi din 28/05/2007

Suprafață
 - Total 243,56  km²
Altitudine 19 m.d.m.

Populație (31-05-2011)
 - Total 608,676 locuitori
 - Densitate 2.499,08 loc./km² 

Fus orar CET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) CEST (UTC)
Cod poștal 16100
Prefix telefonic 010
Denumirea localnicilor genovezi
Patron sfântul Ioan Botezătorul
 - Ziua 24 iunie

Site: Sit Oficial

Poziția localității Genova
Monumentul lui Cristofor Columb în Genova
"Imperiile" comerciale și maritime ale Veneției (galben) și Genovei (roșu).
Contoarele comerciale și teritoriile Genovei în Mediterana și Marea Neagră.

Genova (Genova în italiană, Zena în genoveză) este un oraș și un port maritim în Italia de nord, capitală a Liguriei și pricipal port de deservire al insulelor Corsica și Sardinia. Are o populație de cca. 700.000 locuitori și este capitala culturală europeană în 2004.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Genova se întinde din est în vest pe o distanță de mai bine de 15 km, dar din nord (contraforții munților Apenini Ligurici) spre sud (Marea Mediterană) pe mai puțin de 3 km, conform topografiei locului, între munte și mare. Orașul s-a dezvoltat în jurul Portului Vechi (Porto Antico), un fost golf semi-circular, care adăpostește astăzi un muzeu al marinei și un mare acvariu public, cel mai mare din Italia și al doilea din Europa.

„Strada Nuova” (în prezent via Garibaldi) și „Palazzo dei Rolli” din Genova au fost înscrise în anul 2006 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Ambroise Louis Garneray : Vedere cu Genova (circa 1810) arătând orașul vechi, azi centrul.

Pentru aproximativ opt secole Genova a fost capitala Republicei Genova, care cuprindea majoritatea Liguriei, Corsica (dată Franței in 1768), o parte din Piemont (partea numită oltregiogo) și insula Capraia.

Cele mai vechi dovezi găsite in zona orașului sunt un așezământ din Neolitic (în zona Brignole) din mileniul V sau IV î.Hr. și locuințe din Epoca Bronzului (un perete aproape de râul Bisagno).[1]

Orașul a avut originea lânga fortificația (oppidum) de pe colina "di Castello"(Castelului), aproape de portul antic, intemeiată la începutul secolului V î.Hr.[2].

În antichitate, Genua era un orășel al Ligurilor. Aliat credincios al Romei, spre deosebire de alte popoare ligure și celtice din Italia de nord (care se alăturaseră cartaginezilor în Al Doilea Război Punic), Genova și-a pierdut din importanță ca oraș-port după ascensiunea noului port Vada Sabatia, lângă Savona.

Timp de cinci secole în fiecare parte a Mării Mediterane s-au dezvoltat numeroase colonii genoveze, acestea fiind ori emporii, ori colonii propriu-zise, în strânsă legătură cu Republica, cu Banco di San Giorgio (Banca Sfântului Gheorghe) sau cu cetățenii privați.

În anul 411 este asediată, cucerită și prădată de Vizigoți, iar în 493 ajunge, odată cu toată Italia, în mâinile Ostrogoților. Romanii (de Răsărit), conduși de generalul Velisarie, o recuceresc în anul 536 și se mențin până în 650 când orașul este cucerit de Lombarzi. În 774, intră în componența imperiului Francilor, apoi în cea a ducatului Lombardiei, el însuși parte a imperiului "Roman" Germanic.

Republica Genova[modificare | modificare sursă]

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Iar are acorduri de colaborare cu:

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dovezile, găsite în timpul lucrărilor pentru metrou au fost prezentate la expoziția Archeologia Metropolitana. Piazza Brignole e Acquasola, la Museo di archeologia ligure (30 noiembrie 2009 - 14 februarie 2010): Stirea despre expozitie pe site-ul Muzeelor din Genova(Musei di Genova).
  2. ^ Marco Milanese, Scavi nell'oppidum preromano di Genova, L'Erma di Bretschneider, Roma 1987 textul on-line pe GoogleBooks; Piera Melli , Una città portuale del Mediterraneo tra il VII e il III secolo a.C.", Genova, Fratelli Frilli ed., 2007.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Genova