Klaus Iohannis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Klaus Iohannis
DOORSTEP 2016-09-16 BRATISLAVA SUMMIT (29088586014).jpg
Klaus Iohannis la Summitul informal de la Bratislava (16 septembrie 2016)
Date personale
Nume la naștere Klaus Werner Iohannis
Născut 13 iunie 1959
Sibiu
Părinți Gustav Heinz Iohannis
Susanne Iohannis
Căsătorit cu Carmen Iohannis (c. 1989)
Copii Niciunul
Naționalitate Român
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Etnie Sas
Religie Evanghelic luteran
Ocupație om politic Modificați la Wikidata
Coat of arms of Romania Eagle.svg
Al cincilea Președinte al României
Deținător actual
Funcție asumată
21 decembrie 2014[1]
Prim-ministru Sorin Grindeanu (2017–prezent)
Dacian Cioloș (2015–2017)
Victor Ponta (2014–2015)
Precedat de Traian Băsescu
Primar al Municipiului Sibiu
În funcție
30 iunie 2000 – 2 decembrie 2014
Precedat de Dan Condurat
Succedat de Astrid Fodor
Președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România
În funcție
2002[2] – 5 martie 2013[3]
Precedat de Wolfgang Wittstock
Succedat de Paul-Jürgen Porr
Președinte al Partidului Național Liberal
În funcție
28 iunie 2014[4] – 18 decembrie 2014[5]
Precedat de Crin Antonescu
Succedat de Alina Gorghiu

Premii Ordinul național „Steaua României”
Ordinul național „Pentru Merit”
Crucea Federală de Merit
Ordinul „Steaua Solidarității Italiene”
Ordinul „Leul de Aur al Casei de Nassau”
Ordinul de Merit al Marelui Ducat de Luxemburg
Marele Ordin pentru Merite aduse Republicii Austria
Ordinul Coroanei Belgiei
Ordinul Stara Planina
Ordinul Vulturul Alb
Partid politic Independent (2014–prezent; suspendat din PNL pe perioada președinției)[6]
PNL (2013–2014)
FDGR (1990–2013)
Alte afilieri Alianța Creștin Liberală
Rezidență Palatul Cotroceni
Alma mater Universitatea Babeș-Bolyai
Profesie Profesor de fizică
Prezență online

Klaus Werner Iohannis (ortografiat în germană Johannis,[7] n. 13 iunie 1959, Sibiu) este din 21 decembrie 2014 președintele României.

Iohannis a fost profesor de fizică și inspector școlar înainte de a deveni primar al municipiului Sibiu în anul 2000, funcție în care a fost reales în 2004, 2008 și 2012, de fiecare dată din partea Forumului Democrat al Germanilor din România. În 2007 Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, lui Iohannis fiindu-i atribuit meritul de fi modernizat infrastructura și pus în valoare potențialul economic și turistic al orașului.

În 2009, după căderea primului guvern Emil Boc, Iohannis a fost propus de către Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) pentru funcția de premier, însă președintele Traian Băsescu a refuzat să-l nominalizeze.

În 2013 Iohannis a devenit membru al PNL, dobândind funcția de prim-vicepreședinte, iar pe 28 iunie 2014 a devenit președintele partidului. În scurtul său mandat de președinte al partidului, a format o alianță cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și a pus bazele unei viitoare fuziuni între cele două partide. Alianța, denumită Alianța Creștin Liberală (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile prezidențiale din 2014, pe care le-a câștigat în al doilea tur de scrutin, în care a obținut 54,43% din voturi, învingându-l pe candidatul PSD, prim-ministrul în funcție Victor Ponta.

Familia și studiile

Părinții săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni. Aceștia au emigrat în 1992, ca pensionari, din Sibiu în Germania, unde s-au stabilit la Würzburg, în Bavaria.[8] Klaus Iohannis a declarat într-un interviu că familia Iohannis este atestată în Cisnădie din secolul al XVI-lea.[9] Tot el a declarat că, atunci când tatăl său l-a înregistrat ca nou-născut, funcționarul de la primărie a refuzat să-i scrie numele cu „J”, așa cum a fost scris în familia sa de cinci sute și ceva de ani.[10]

Klaus Iohannis a absolvit în anul 1983 studiile de fizică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. După terminarea facultății a fost mai întâi profesor de fizică la Agnita, apoi la unele școli din Sibiu, iar din 1989 la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”. În anul 1997 a devenit inspector școlar general adjunct, iar între 1999 și 2000 a fost inspector școlar general al județului Sibiu.

Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis (n. 2 noiembrie 1960), profesoară de limba engleză la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu.[11] Carmen Iohannis, născută Lăzurcă, este descendenta unei familii române unite (greco-catolice) din satul Sântu, aflat în apropiere de Reghin.[12] În perioada de interzicere a Bisericii Române Unite de către autoritățile comuniste, Carmen Iohannis participa la slujbele clandestine oficiate de protopopul Pompeiu Onofreiu în locuința sa din strada Șelarilor, slujbe la care a fost prezent și Klaus Iohannis.[13]

Cariera politică

Forumul Democrat al Germanilor din România

În anul 1990 s-a înscris în Forumul Democrat al Germanilor din România, al cărui președinte a devenit 12 ani mai târziu.

Primar al Sibiului

Klaus Iohannis în mai 2005, ca primar al municipiului Sibiu

În anul 2000 FDGR a decis să participe cu un candidat propriu la alegerile de primar al municipiului Sibiu și l-a desemnat în această poziție pe Klaus Iohannis. Pe 18 iunie 2000 Klaus Iohannis a fost ales primar, obținând 69,18% din voturile valabil exprimate. Contracandidatul său în al doilea scrutin a fost Ioan Cindrea (PSD).[14] Klaus Iohannis este primul etnic german în funcția de primar al Sibiului, după Albert Dörr, care a condus orașul în perioada 1940–1945.[15][16] În timpul primului mandat de primar, între 2000–2004, a lucrat în consiliul municipal cu o majoritate constituită de Partidul Social Democrat.

În anul 2004 a fost reales primar cu 88,7% din voturi, obținând unul dintre cele mai mari scoruri din țară. La alegerile locale din 2008 a obținut un nou mandat de primar, întrunind 83,26% din voturi,[17] iar la alegerile locale din 2012 a fost ales din nou primar cu 77,89% din voturi.[18]

A inițiat numeroase contracte cu investitori străini și a primit multiple sponsorizări pentru proiectele sale de la Uniunea Europeană. În timpul celui de-al doilea mandat de primar, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii (împreună cu orașul Luxemburg).[19] La 28 decembrie 2007 președintele Traian Băsescu i-a conferit lui Iohannis Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler, cea mai înaltă distincție oferită de statul român.[20]

Candidat pentru funcția de premier

În data de 13 octombrie 2009 Klaus Iohannis a fost propus de PNL pentru funcția de prim-ministru al României după ce guvernul Boc a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură în ziua precedentă. Această propunere a fost susținută și de PSD, PC și UDMR, dar nu și de PDL. Pe data de 14 octombrie, Iohannis a acceptat candidatura, dar a doua zi, președintele Traian Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru pentru funcția de prim-ministru al țării. Traian Băsescu a declarat că nu a refuzat candidatura lui Iohannis, dar este nevoit să numească un prim-ministru din cel mai mare partid din Parlament (PDL la acea vreme).[21]

Opoziția a criticat decizia președintelui țării de a nu-l numi pe Iohannis prim-ministru. Liderul social democrat, Mircea Geoană, l-a acuzat pe Traian Băsescu că încearcă să influențeze alegerile prezidențiale din acel an, avându-le organizate de un guvern care îl susține drept candidat. Liderul național liberal, Crin Antonescu, a declarat că partidul său va refuza orice candidatură în afară de Klaus Iohannis. După nominalizarea lui Lucian Croitoru, Antonescu, el însuși fiind un candidat pentru alegerile prezidențiale, a declarat că îl va numi pe Iohannis prim-ministru dacă ajunge președinte.

În data de 21 octombrie 2009 Parlamentul a adoptat cu peste 252 de voturi o declarație prin care cerea retragerea candidaturii lui Croitoru și suport pentru Iohannis. Pierzând suportul în Parlament pentru Croitoru, președintele Traian Băsescu l-a numit pe Liviu Negoiță prim-ministru, dar acesta nu a reușit să primească votul de încredere al Parlamentului. În urma acestui vot, guvernul Boc a asigurat interimatul până la alegerile prezidențiale din decembrie.

În turul doi al alegerilor prezidențiale au candidat fostul președinte, Traian Băsescu, și liderul social democrat, Mircea Geoană. PNL și PSD au semnat o înțelegere politică prin care susțineau candidatura lui Iohannis la funcția de prim-ministru al țării în cazul în care Mircea Geoană este ales președinte. Alegerile din 6 decembrie sunt însă câștigate de Traian Băsescu. Pe 7 decembrie, Klaus Iohannis a declarat că parcursul său de posibil premier s-a încheiat. Ulterior, Emil Boc a fost din nou desemnat candidat la funcția de prim-ministru și reînvestit în funcție pe 23 decembrie, cu 275 de voturi pentru și 135 împotrivă.

Partidul Național Liberal

La data de 20 februarie 2013 Klaus Iohannis s-a înscris în PNL la invitația lui Crin Antonescu.[22] O zi mai târziu, noii colegi de partid au votat în unanimitate o derogare de vechime, care să-i permită să candideze la o funcție în conducerea partidului.[23] La congresul extraordinar al PNL din data de 23 februarie 2013, Iohannis a candidat pe lista lui Crin Antonescu și a fost ales prim-vicepreședinte al PNL.

Candidat pentru funcția de vicepremier

În februarie 2011 PNL, PSD și PC au constituit Uniunea Social-Liberală (USL). În luna mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de USL, Victor Ponta, liderul PSD, este numit în funcția de prim-ministru al României și pus în fruntea guvernului. În august 2012, UNPR s-a alăturat de asemenea USL.[24]

Până la începutul anului 2014 în USL au izbucnit multiple scandaluri și neînțelegeri atât pe plan local, cât și la nivel județean și național. De asemenea, național-liberalii îi suspectau pe social-democrați că ar încerca să atragă unii miniștri PNL de partea PSD și să își construiască o majoritate în Parlament fără ei. Astfel, PNL a hotărât schimbarea unor miniștri liberali ai guvernului USL, dar și numirea lui Iohannis ca ministru de Interne și vicepremier.[25] Liderul PNL și președintele Senatului României, Crin Antonescu, a declarat „este timpul să intrăm la guvernare”, sugerând că, în cei doi ani de guvernare de până atunci, partidul său a avut o influență limitată asupra guvernării.[26] Premierul Victor Ponta nu a fost de acord cu numirea lui Iohannis ca vicepremier.[27] A urmat o serie de neînțelegeri între cele patru partide ale uniunii,[28][29] neînțelegeri ce au început procesul de disoluție al alianței,[30] deși la început premierul Victor Ponta s-a arătat foarte încrezător că USL va rezista.[31] În ciuda declarației premierului, PSD și PNL au continuat să se acuze reciproc pentru ruptura care s-a creat în USL, iar alianța nu mai funcționa nici în Parlament.[32]

Pe 25 februarie 2014 USL s-a rupt oficial. Delegația Permanentă a PNL a votat cu o majoritate covârșitoare retragerea de la guvernare și a cerut demisia premierului Ponta.[33][34] Premierul a refuzat să-și dea demisia și a susținut că se va prezenta cu un nou guvern, fără miniștrii PNL, în fața Parlamentului.[35] Pe data de 4 martie 2014, liderul PNL, Crin Antonescu, și-a dat demisia din funcția de președinte al Senatului și a cerut încă o dată demisia premierului Ponta, dar acesta a refuzat din nou.[36] Astfel drumul lui Klaus Iohannis spre funcția de vice-prim-ministru ia sfârșit.

Președinte al partidului

După eșecul în alegerile din 26 mai 2014 pentru Parlamentul European în care PNL a obținut doar șase mandate de europarlamentar, Crin Antonescu, Klaus Iohannis și restul conducerii PNL și-au anunțat demisia din fruntea partidului.[37] În urma demisiei președintelui partidului, Biroul Politic Național al PNL a decis conform statutului ca Iohannis, ca fost prim-vicepreședinte, să asigure interimatul funcției eliberate de Antonescu până la alegerea unui nou președinte.[38]

Pe data de 28 iunie 2014 Iohannis a fost ales președinte al PNL. Iohannis a obținut 95% din voturile delegaților la congres (1.334 de voturi), iar contracandidatul său, Ioan Ghișe – 144 de voturi.[39]

Iohannis a fost ales candidat al PNL pentru funcția de președinte a țării în alegerile din noiembrie 2014, după ce s-a confruntat în această cursă cu fostul președinte PNL, Crin Antonescu.

Alianța Creștin Liberală

PNL nu a fost singurul partid care a înregistrat un eșec în alegerile din 26 mai 2014 pentru Parlamentul European. PDL a obținut doar cinci mandate de europarlamentar, iar Forța Civică (FC) nici unul. PNL și PDL au hotărât să înceapă un proiect de unificare a dreptei și să se alieze. Klaus Iohannis a condus negocierile cu liderul democrat liberal, Vasile Blaga, în privința unei alianțe politice, iar apoi chiar a unei fuziuni între cele două partide.[40] La negocieri a participat și Mihai Răzvan Ungureanu, președintele FC. În urma negocierilor s-a decis că:

  1. FC va fuziona prin absorbție cu PDL;
  2. PNL și PDL vor participa la alegerile prezidențiale din 2014 sub numele de „Alianța Creștin Liberală” cu un singur candidat care se va alege ulterior de congresul reunit al celor două partide;
  3. PNL și PDL se vor uni prin fuziune în anul următor, cele două partide fiind desființate și creându-se un nou partid cu numele „Partidul Național Liberal”.

Pentru candidatul ACL la prezidențiale, PNL l-a susținut pe Klaus Iohannis, iar PDL pe Cătălin Predoiu.[41] Ambele partide au făcut sondaje de opinie, din fiecare rezultând că Iohannis este candidatul cu cele mai bune șanse. Pe 11 august, la congresul reunit al celor două partide, Iohannis a fost desemnat candidatul ACL pentru alegerile prezidențiale din 2014, iar Cătălin Predoiu candidatul pentru funcția de prim-ministru după alegerile parlamentare din 2016. Vasile Blaga a fost numit șef de campanie pentru candidatura lui Iohannis, el fiind și șeful de campanie al președintelui în exercițiu, Traian Băsescu, la alegerile din 2004 și 2009, pe care acesta le-a câștigat.

Candidat la președinția României

Rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale din 2014

La data de 27 septembrie 2014, Klaus Iohannis și-a lansat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Această lansare a avut loc printr-un miting în fața Palatului Victoria (sediul Guvernului României), sub sloganul „România lucrului bine făcut”.[42]

În primul tur de scrutin, pe 2 noiembrie, Klaus Iohannis a strâns un număr de 2.881.406 voturi, reprezentând 30,37% din totalul voturilor exprimate, prezența la vot fiind de 9.723.232 persoane (53.17% din populația cu drept de vot) și existând 14 candidați înscriși în cursă. Astfel, primarul Sibiului s-a clasat pe locul doi, după prim-ministrul Victor Ponta, care a strâns 3.836.093 de voturi, reprezentând 40,44% din totalul voturilor exprimate.[43]

În campania pentru al doilea tur de scrutin, Iohannis a decis să nu negocieze susținere condiționată cu niciunul dintre candidații eliminați în primul tur, deoarece „nu concep[e] să fie tranzacționate voturile românilor ca o marfă”.[44] Cu toate acestea, când Monica Macovei i-a cerut să semneze un document prin care se angaja să protejeze statul de drept, el l-a semnat, afirmând că programul său conține deja tot ce conține și documentul. După ce Iohannis a semnat, Macovei a declarat că ea personal îl va vota în turul al doilea,[45] sugerând că nu are căderea să indice votanților ei dacă și cu cine să voteze în turul al doilea. În campania pentru turul al doilea, pe lângă sloganul „România lucrului bine făcut”, a apărut în spațiul on-line, pe rețelele sociale, o mișcare de campanie negativă la adresa lui Victor Ponta, contracandidatul lui Iohannis, coagulată în jurul sloganului „Puie Monta”, motivată în special de obstrucționarea de către guvern a exprimării votului în diaspora.[46] Iohannis l-a atacat și el pe Ponta pe aceeași temă, cerând suplimentarea și mărirea secțiilor de votare din diaspora, precum și prelungirea orarului de vot.[47][48] Veștile venite de la rudele și prietenii din străinătate, despre problemele de la vot, au influențat prezența la urne și opțiunea de vot și a alegătorilor din țară,[49] Iohannis beneficiind astfel în turul al doilea atât de voturile persoanelor care în primul tur au votat candidați eliminați, cât și de cel al multor alegători care nu au votat.

Al doilea tur de scrutin s-a desfășurat în data de 16 noiembrie 2014. Deși sondajele de opinie efectuate la ieșirea de la urne indicau un scor strâns,[50] Iohannis a câștigat detașat, obținând 54,43% din voturi.[51]

Președinte al României

La alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta (PSD), premierul în funcție la acea vreme. Pe 21 noiembrie 2014 Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale.[52] La ceremonia solemnă de validare a participat și președintele în funcție, Traian Băsescu, al cărui mandat s-a încheiat pe 21 decembrie 2014. Rezultatul a fost schimbat de scandalul legat de modul în care premierul Ponta a gestionat votul românilor din străinătate, după ce mii de oameni nu au reușit să voteze.[53][54] Klaus Iohannis este al cincilea președinte al României. Este al patrulea președinte de origine germană din Europa de Est, în perioada post-comunistă, după Rudolf Schuster (Slovacia) și Pál Schmitt și Ferenc Mádl (Ungaria).

Klaus Iohannis în Senatul Poloniei (martie 2015)

Iohannis și-a început mandatul cu o consultare rapidă a partidelor politice în urma căreia s-a și născut un pact național pentru susținerea financiară a Armatei.[55] O a doua realizare ce poate fi pusă cumva pe seama lui Iohannis, dar nu numai a lui, a fost respingerea legilor amnistiei,[56][57] idee preluată de învinsul Victor Ponta în alegeri și trecută imediat după aceea prin Parlament. În aprilie, Iohannis a invitat partidele la consultări referitoare la stadiul legislației electorale și procedurile parlamentare de încuviințare a cererilor justiției. După consultări, șeful statului a anunțat că există un acord pe legislația privind alegerile locale, finanțarea partidelor, alegerile parlamentare și pe votul din diaspora.[58] În mai, președintele Iohannis a promulgat pachetul de legi privind finanțarea activității partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor politice și cea pentru alegerea autorităților administrației publice locale, deși a afirmat că acestea nu sunt perfecte, însă a admis că reprezintă un câștig.[58] Legea votului prin corespondență, care vizează însă doar alegerile parlamentare,[59] a fost adoptată abia în octombrie și a fost promulgată în noiembrie de șeful statului,[60] după ce CCR a respins sesizarea ALDE și UDMR pe acest proiect de lege. În mai, președintele a discutat cu partidele și formațiunile parlamentare despre cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Liderii partidelor politice au semnat, în urma acestor discuții, o inițiativă legislativă de modificare și completare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.[58]

În prima parte a mandatului, șeful statului și-a exprimat dorința pentru un alt guvern,[61] dar a anunțat că va colabora „instituțional” cu premierul Victor Ponta.[62] În această perioadă, relația dintre cei doi a fost una rece. Ruptura dintre președinte și premier părea definitivă abia în luna iunie, când DNA a început urmărirea penală a lui Victor Ponta, pentru fapte pe care le-ar fi săvârșit pe vremea când era avocat.[63] Șeful statului nu avea însă pârghii pentru a-l înlătura din funcție pe șeful Guvernului.[63] Constituția prevede posibilitatea suspendării unui membru al Guvernului de către președinte doar dacă este urmărit penal pentru fapte comise în timpul mandatului. În aceste condiții, PNL, partidul care l-a sprijinit pe Iohannis în alegeri, a depus două moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Ponta, ambele eșuate (în 5 iunie[64] și 21 septembrie).[65] Liberalii nu au reușit să atragă de partea lor UNPR, partid de care depindea schimbarea majorității. Deși a purtat negocieri cu președintele Iohannis, și l-a sprijinit punctual în câteva cazuri, cum ar fi instalarea șefilor serviciilor secrete, Oprea a blocat dărâmarea Guvernului Ponta în Parlament.[63] Demisia lui Victor Ponta a venit abia la începutul lunii noiembrie,[66] după ce a fost cerută de zeci de mii de români ieșiți în stradă în urma tragediei de la clubul Colectiv.[67] Manifestațiile de stradă au schimbat și agenda președintelui. Consultările de la Cotroceni, pentru formarea unui nou Executiv, au inclus în premieră și discuții cu reprezentanții societății civile, pe lângă cele cu partidele politice.[68] Chiar dacă a afirmat, pe parcursul lui 2015, că vrea un guvern PNL, condus de Cătălin Predoiu, Iohannis a nominalizat un tehnocrat, pe Dacian Cioloș.[69]

Președintele și Parlamentul au avut puncte de vedere diferite asupra anumitor proiecte, fie că a fost vorba de pensiile speciale, de modificările aduse Codului fiscal sau votul prin corespondență.[58] Klaus Iohannis nu a ezitat să retrimită Parlamentului sau să conteste la Curtea Constituțională proiecte de acte normative sau hotărâri asupra cărora viziunea sa era alta decât a Legislativului sau a Executivului.[58]

În timpul protestelor din iarna lui 2017, Iohannis a coborât în mijlocul protestatarilor, arătându-și susținerea față de cauza lor.[70][71] Acesta a fost un opozant vocal al controversatei Ordonanțe 13 care prevedea dezincriminarea unor acte de corupție.[72] De asemenea, este promotorul unui referendum național privind continuarea luptei anti-corupție,[73] temă activ dezbătută și în timpul campaniei prezidențiale din 2014.

Politica externă

Klaus Iohannis și președintele israelian Reuven Rivlin pe 7 martie 2016
Donald Tusk, Klaus Iohannis, Robert Fico și Jean-Claude Juncker la Summitul de la Bratislava (16 septembrie 2016)

Primul an de mandat a fost marcat de un adevărat turneu internațional al președintelui, care a vizitat aproximativ 15 state, precum și SUA.[74] Ritmul nu a fost continuat și în 2016, Iohannis preferând să se concentreze pe câteva țări din UE.[74]

Prima criză majoră a fost cea a migrației și introducerea cotelor obligatorii de imigranți, unde președintele a fost criticat pentru că nu a avut o reacție promptă, apoi pentru că s-a aflat într-o „contra-poziție” față de Comisia Europeană.[74] Inițial, România a respins ideea cotelor obligatorii, alăturându-se unui grup de state care nu a avut însă câștig de cauză.[75] Ulterior, România a precizat că aceste cote pot fi atinse și acceptate, în pofida faptului că numărul avansat de Comisia Europeană a tot crescut.[76]

Al doilea an de mandat a marcat și momentul schimbării de atitudine, odată cu venirea la Palatul Cotroceni și a noului consilier prezidențial pe politică externă, Bogdan Aurescu,[77] cel care l-a înlocuit pe Lazăr Comănescu, devenit ministru. Noul scop declarat al României a fost ca țara să devină un pol regional, atât politic, cât și în domeniul securității.

Nu au lipsit însă controversele, cum a fost în cazul propunerii României de a înființa un grup naval NATO la Marea Neagră pentru exerciții.[78] El trebuia parafat odată cu vizita președintelui în Bulgaria, însă vecinii de la sud s-au retras chiar cu o zi înainte ca documentele să fie semnate.[79] Mai mult succes a avut însă Brigada multinațională, care va avea sediul la Craiova, și la care și-au anunțat deja participarea mai multe state.[80][81] Scopul este ca România să devină principalul partener NATO și SUA în zona Flancului estic, amenințată acum de o atitudine expansionistă a Rusiei.[74]

În privința Republicii Moldova, principala modificare de politică externă a fost schimbarea de atitudine, Iohannis anunțând că România nu va mai susține persoane anume din rândul politicienilor moldoveni, asa cum s-a întâmplat până acum, ci va susține instituțiile statului, pentru ca ele să devină mai puternice. La acest comportament a contribuit și instituirea unei liste de obligații pe care autoritățile de la Chișinău trebuie să le îndeplinească pentru a putea accesa în continuare banii veniți din partea României ca ajutor.[74]

În ceea ce privește Brexit, odată cu referendumul din Marea Britanie, România a încercat să transmită ideea că rezultatul nu este o „tragedie”, ci este un eveniment care poate oferi țării diferite oportunități, pentru a-și întări rolul în Uniunea Europeană.[74]

Poziții politice

Lupta anticorupție

„În calitate de președinte îmi iau angajamentul să garantez justiția independentă și statul de drept, asta înseamnă că nu voi accepta sub nicio formă ca politicienii să-și subordoneze justiția în orice formă. De asemenea, pot să afirm foarte clar că pe timpul mandatului meu nu voi grația niciun politician condamnat pentru acte de corupție.”

– Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis este un susținător declarat al luptei împotriva corupției în România. De la venirea la putere în noiembrie 2014, a transmis mai multe mesaje de susținere pentru activitatea DNA,[82] organismul care se ocupă de lupta anticorupție în țară, și a declarat în nenumărate rânduri că nu își dorește să lucreze cu un premier acuzat de fapte de corupție.[83]

În 2016, președintele Klaus Iohannis a fost distins de Fundația germană „Hermann Ehlers” cu un premiu pentru sprijinirea statului de drept și a luptei împotriva corupției.

Pe 13 februarie 2017, Parlamentul a adoptat, cu unanimitate de voturi, aviz favorabil pentru referendumul anticorupție cerut de președintele Iohannis.[84]

Unirea României cu Republica Moldova

În timpul campaniei prezidențiale, unirea României cu Republica Moldova a fost o temă intens dezbătută. La acel moment, Klaus Iohannis era de părere că „unirea este un lucru pe care doar Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte”, reiterând că statul român are obligația istorică de a sprijini parcursul european al Republicii Moldova.[85] Poziția acestuia s-a nuanțat între timp. În noiembrie 2016, Iohannis a declarat că o unire cu Republica Moldova este posibilă, dar nu în viitorul apropiat.[86] Totodată el a afirmat că mișcările unioniste au îndepărtat moldovenii de România.[87]

Drepturile LGBT

În timpul campaniei prezidențiale din 2014, Klaus Iohannis a declarat:[88]

„E o temă prea sensibilă pentru o campanie electorală. Eu sunt căsătorit într-o familie clasică și ăsta e modelul meu. Reprezint o minoritate etnică, dar văd că în secolul XXI minoritățile de alt fel sunt mai interesante. Trebuie să plecăm de la premisa că nimeni nu trebuie persecutat pentru că aparține unui alt grup și nu trebuie repudiați doar pentru că sunt altfel. Doar o societate puternică poate să îi accepte pe toți. Societatea românească nu e pregătită pentru un răspuns tranșant. Nu dau un răspuns, dar ca președinte sunt dispus să deschid problema. Trebuie să acceptăm că orice minoritate are drepturi și o majoritate e puternică atunci când protejează o minoritate.”

În octombrie 2016, președintele Klaus Iohannis s-a declarat împotriva fanatismului religios, în chestiunea interzicerii căsătoriei între persoane de același sex.[89][90] De asemenea, Iohannis a făcut o pledoarie la toleranță și acceptarea tuturor minorităților.[91] Pentru prima dată un președinte în funcție al României lasă să se înțeleagă că minoritățile sexuale n-ar trebui să fie discriminate.[91] Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a declarat că a fost foarte impresionat de declarația președintelui Iohannis privind căsătoria persoanelor de același sex,[92] în timp ce publicații străine precum Deutsche Welle, The Washington Post[93] și The New York Times[94] au lăudat „curajul remarcabil de a opta pentru modernitate” într-o țară „încă grav înapoiată”.[95]

Controverse

În iunie 2014, Klaus Iohannis a fost acuzat de ziarul Evenimentul zilei că s-ar fi îmbogățit folosindu-se de falși moștenitori și de acte fabricate în timp ce era primar al Sibiului.[96][97]

În octombrie 2014, întrebat ce gândește un profesor când aude că un alt cadru didactic a putut cumpăra din salariu șase case, Iohannis, a răspuns „ghinion”. Și a completat ulterior: „ghinion pentru mine”.[98][99]

În noiembrie 2015, Klaus Iohannis a pierdut în instanță o casă în centrul Sibiului.[100]

Conflicte

În ianuarie 2015, Klaus Iohannis, a câștigat procesul cu Agenția Națională de Integritate, care l-a acuzat că a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acționarilor de la societățile Apă Canal și Piețe.[101] Dosarul se afla pe rol în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014.[102]

Publicații

Distincții

Note

  1. ^ Iohannis a depus jurământul în Parlament: "Voi fi președintele tuturor românilor. Nu există altă cale pentru România decât aceea a unei țări eliberate de corupție". Iohannis a primit Colanul de aur al Ordinului”. Mediafax. 21 decembrie 2014. http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-depus-juramantul-parlament-presedintele-tuturor-romanilor-exista-cale-romania-aceea-unei-tari-eliberate-coruptie-iohannis-primit-colanul-aur-ordinului-13733073. 
  2. ^ FDGR pe scurt”. Forumul Democrat al Germanilor din România. http://www.fdgr.ro/index2.php/ro/despre_noi_detail/233. 
  3. ^ Adrian Popescu (5 martie 2013). „Doctorul Paul Jurgen Porr, succesorul lui Klaus Iohannis la conducerea Forumului Democrat al Germanilor din România”. Gândul. http://www.gandul.info/politica/doctorul-paul-jurgen-porr-succesorul-lui-klaus-iohannis-la-conducerea-forumului-democrat-al-germanilor-din-romania-10639664. 
  4. ^ Andi Manciu (28 iunie 2014). „Klaus Iohannis, noul PREȘEDINTE al PNL: "Invit în partid pe cei care au crezut că le va fi mai bine afară"”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/politic/klaus-iohannis-noul-presedinte-al-pnl-invit-in-partid-pe-cei-care-au-crezut-ca-le-va-fi-mai-bine-afara-12850769. 
  5. ^ Raluca Pantazi (18 decembrie 2014). „Cine este Alina Gorghiu, noul președinte al Partidului Național Liberal”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18865592-cine-este-alina-gorghiu-nou-presedinte-partidului-national-liberal.htm. 
  6. ^ Andi Manciu (18 decembrie 2014). „Iohannis: Mi-am anunțat demisia din PNL. Mulțumesc pentru că am avut onoarea să fiu președintele PNL”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-a-anuntat-in-bpn-depunerea-mandatului-si-demisia-din-partid-orban-si-gorghiu-si-au-prezentat-candidaturile-pentru-presedintia-pnl-13728170. 
  7. ^ de Norbert Mappes-Niediek (14 august 2014), „Präsidentenwahl Rumänien: „Guter Rumäne“ gegen „echter Rumäne“”, Frankfurter Rundschau, http://www.fr-online.de/politik/praesidentenwahl-rumaenien--guter-rumaene--gegen--echter-rumaene-,1472596,28123924.html, accesat la 14 octombrie 2014 
  8. ^ Die Lokomotive von Hermannstadt, interviu cu Gustav Heinz Johannis, în: Monatsgruß (revistă lunară a Decanatului Evanghelic-Luteran din Würzburg), octombrie 2007, pag. 5.
  9. ^ Rădăcinile străine ale candidaților la Președinție, Adevărul, 6 august 2014.
  10. ^ Secretul numelui președintelui ales! Iohannis sau Johannis?
  11. ^ Carmen Iohannis rămâne profesoară, Sibiul.ro, 22 ianuarie 2009.
  12. ^ Acasă la Sântu, la verișorii doamnei Iohannis, Zi de Zi Mureș, 28 august 2014.
  13. ^ Cine este Klaus Iohannis, Adevărul, 17 noiembrie 2014.
  14. ^ Rezultatele finale ale alegerilor locale - turul 2, 18 iunie 2000 - pentru funcția de primar”. Primăria Sibiu. http://www.sibiu.ro/ro2/alegeri/2000/rez_primar2/. 
  15. ^ de Klaus Johannis”. Siebenbürgische Zeitung. 1 noiembrie 2003. https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/interviews/6403-klaus-johannis.html. 
  16. ^ Minoritatea germană 2000”. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. http://www.ispmn.gov.ro/node/minoritatea-german-2000. 
  17. ^ REZULTATE FINALE – Johannis – 83,2 la sută!”. Tribuna. 2 iunie 2008. http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/rezultate-finale-johannis-832-la-suta-21630.html. 
  18. ^ Ramona Găină (24 septembrie 2014). „Klaus Iohannis. Secretele neamțului care vrea să fie președintele României”. Adevărul. http://adevarul.ro/locale/sibiu/exclusiv-klaus-iohannis-secretele-neamtului-vrea-presedintele-romaniei-1_542239690d133766a861b4fd/index.html. 
  19. ^ en History”. UNeECC. http://uneecc.org/european-capitals-of-culture/history/. 
  20. ^ Primarul Sibiului a fost decorat cu Ordinul Național "Steaua României"”. Antena 3. 28 decembrie 2007. https://www.antena3.ro/timp-liber/cultura/primarul-sibiului-a-fost-decorat-cu-ordinul-national-steaua-romaniei-43721.html. 
  21. ^ Lucian Croitoru, premierul desemnat de Traian Băsescu”. România liberă. 15 octombrie 2009. http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/lucian-croitoru--premierul-desemnat-de-traian-basescu-167522. 
  22. ^ Sebastian Zachmann (20 februarie 2013). „Klaus Iohannis: „Am venit în PNL pentru o funcție de conducere“”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/politica/klaus-iohannis-amvenit-pnl-functie-conducere-1_5125262100f5182b8583bee9/index.html. 
  23. ^ Andi Manciu (21 februarie 2013). „Antonescu: Iohannis a primit în unanimitate derogare de vechime pentru a candida la congresul PNL”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/politic/antonescu-iohannis-a-primit-in-unanimitate-derogare-de-vechime-pentru-a-candida-la-congresul-pnl-10581979. 
  24. ^ Sorina Ionașc (31 august 2012). „UNPR intră sub umbrela USL. Progresiștii și PSD formează Alianța de Centru Stânga”. Gândul. http://www.gandul.info/politica/unpr-intra-sub-umbrela-usl-progresistii-si-psd-formeaza-alianta-de-centru-stanga-10004069. 
  25. ^ I. R. (7 februarie 2014). „Ce au decis liberalii în ședința BPN: Klaus Iohannis - ministru de interne și vicepremier; Eugen Nicolăescu - ministru de Finanțe; Cristian Bușoi - ministrul Sănătății/ Iohannis a acceptat nominalizarea”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-16562977-decis-liberalii-sedinta-central-klaus-iohannis-ministru-interne-vicepremier-eugen-nicolaescu-ministru-finante-cristian-busoi-ministrul-sanatatii.htm. 
  26. ^ Cristian Andrei (7 februarie 2014). „Klaus Iohannis, omul de încredere al lui Antonescu, devine vicepremier și ministru de Interne în Guvernul Ponta. Nicolăescu, Atanasiu și Bușoi - noii miniștri liberali”. Gândul. http://www.gandul.info/politica/klaus-iohannis-omul-de-incredere-al-lui-antonescu-devine-vicepremier-si-ministru-de-interne-in-guvernul-ponta-nicolaescu-atanasiu-si-busoi-noii-ministri-liberali-12037951. 
  27. ^ Iulia Marin (10 februarie 2014). „Ponta: Nici vorbă să-l retragem pe Oprea! Iohannis poate fi vicepremier cu atribuții în zona economică”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/politica/ponta-vorba-sa-l-retragem-oprea-iohannis-vicepremier-atributii-zona-economica-1_52f8c8f6c7b855ff5639a713/index.html. 
  28. ^ Iulia Marin (11 februarie 2014). „Ședința USL s-a încheiat. Ponta: Am propus să avem patru vicepremieri. PNL nu este de acord”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/politica/surse-numirea-interne-amanata-luni-liderii-usl-nu-s-au-inteles-functiile-iohannis-1_52fa0b94c7b855ff56403e31/index.html. 
  29. ^ Sebastian Zachmann (12 februarie 2014). „Toată lumea se bate cu toată lumea”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/politica/toata-lumea-bate-lumea-1_52fbafd5c7b855ff56495a96/index.html. 
  30. ^ Sebastian Zachmann (13 februarie 2014). „USL se pregătește să moară. USD se încălzește”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/politica/pnl-usd-plagiat-ieftin-dragnea-se-voi-1_52fd0000c7b855ff5650e2fb/index.html. 
  31. ^ Mădălina Mihalache (13 februarie 2014). „Ponta: Este o perioadă de criză, dar USL nu se rupe. Iohannis a candidat împotriva USL în 2010”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/politica/ponta-perioada-criza-usl-nu-rupe-iohannis-candidat-usl-2010-1_52fcf279c7b855ff565090e4/index.html. 
  32. ^ Sebastian Zachmann (25 februarie 2014). „USL s-a rupt în Parlament: PNL a votat împotriva PSD la Senat. La Cameră, USL le-a majorat leafa primarilor”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/politica/usl-s-a-rupt-parlament-pnl-votat-psd-senat-usd-raspuns-comisie-ancheta-asf-1_530c7cc9c7b855ff56a58075/index.html. 
  33. ^ Cristian Andrei, Sorina Ionașc (25 februarie 2014). „USL S-A RUPT. PNL a votat ieșirea de la guvernare. Antonescu: Mi s-a părut onest să nu prelungim un festival de ipocrizie și să avem curajul să constatăm că USL nu există”. Gândul. http://www.gandul.info/politica/usl-s-a-rupt-pnl-a-votat-iesirea-de-la-guvernare-antonescu-mi-s-a-parut-onest-sa-nu-prelungim-un-festival-de-ipocrizie-si-sa-avem-curajul-sa-constatam-ca-usl-nu-exista-ultima-ora-12147310. 
  34. ^ USL s-a rupt. Conducerea PNL a adoptat rezoluția privind ieșirea de la guvernare. Crin Antonescu: PNL își retrage miniștrii din Guvern și cere demisia lui Victor Ponta din funcția de premier”. HotNews.ro. 25 februarie 2014. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-16684288-USL-sa-rupt-delegatia-permanenta-pnl-discuta-rezolutie-pentru-iesirea-din-guvern-cere-demisia-lui-ponta-surse.htm. 
  35. ^ Guvernul Ponta 3. Ponta: Săptămâna viitoare prezint Parlamentului noul Guvern. Lista noilor miniștri”. Adevărul. 26 februarie 2014. http://adevarul.ro/news/politica/udmr-1_530d9cedc7b855ff56ac4476/index.html. 
  36. ^ Iulia Marin (5 martie 2014). „De ce a demisionat Crin Antonescu din funcția de președinte al Senatului: „Nu a fost din orgoliu, nici la nervi“”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/politica/de-ademisionat-crin-antonescu-functia-presedinte-senatului-nu-fostdin-orgoliu-nervi-1_53172e500d133766a8a18188/index.html. 
  37. ^ Crin Antonescu a demisionat de la șefia PNL. Conducerea partidului a decis și parteneriatul cu Traian Băsescu”. Jurnalul Național. 26 mai 2014. http://jurnalul.ro/stiri/politica/crin-antonescu-a-demisionat-de-la-sefia-pnl-conducerea-partidului-a-decis-si-parteneriatul-cu-traian-basescu-669030.html. 
  38. ^ Oficial: Klaus Iohannis este președinte interimar al PNL până la congresul extraordinar”. HotNews.ro. 2 iunie 2014. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17406450-surse-klaus-iohannis-este-presedinte-interimar-pnl-pana-congresul-extraordinar.htm. 
  39. ^ T. D. (28 iunie 2014). „Congresul PNL. Quintus: Declar ALES CA PREȘEDINTE al PNL pe domnul Klaus Iohannis. Iohannis: Vom reuși să schimbăm România în bine”. Revista 22. http://www.revista22.ro/congresul-pnl-quintus-declar-ales-ca-presedinte-al-pnl-pe-domnul-klaus-iohannis-iohannis-vom-reusi-sa-schimbam-romania-in-bine-44396.html. 
  40. ^ Klaus Iohannis negociază dur fuziunea cu PDL
  41. ^ Iohannis, candidatul ACL
  42. ^ Klaus Iohannis și-a lansat candidatura la Președinție
  43. ^ Proces-Verbal privind centralizarea voturilor la alegerile pentru Președintele României - 2 noiembrie 2014”. Biroul Electoral Central. http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/proces_verbal_PR.pdf. Accesat la 3 iunie 2015. 
  44. ^ Andi Manciu (4 noiembrie 2014), „Iohannis: Eu nu negociez, nu tranzacționez voturile românilor să promit premier "de rezervă"”, Mediafax, http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-eu-nu-negociez-nu-tranzactionez-voturile-romanilor-sa-promit-premier-de-rezerva-13490831, accesat la 3 iunie 2015 
  45. ^ I. R. (6 noiembrie 2014), „Klaus Iohannis, despre sustinerea conditionata a Monicai Macovei: Sunt bucuros sa reafirm ca toate acele lucruri se gasesc in programul meu, pot sa confirm si intr-un document semnat/ Macovei: Il votez pe domnul Iohannis - Politic”, HotNews.ro, http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18479652-klaus-iohannis-despre-sustinerea-conditionata-monicai-macovei-sunt-bucuros-reafirm-toate-acele-lucruri-gasesc-programul-meu-pot-confirm-intr-document-semnat.htm, accesat la 3 iunie 2015 
  46. ^ Grațian Mihăilescu (18 noiembrie 2014), „„Puie Monta” a bătut Antena 3 și l-a pus pe Iohannis Președinte”, Adevărul, http://adevarul.ro/news/societate/puie-monta-batut-antena-3-l-a-pus-iohannis-presedinte-1_546b5baa0d133766a801bf18/index.html, accesat la 3 iunie 2015 
  47. ^ Paul Filimon (2 noiembrie 2014, ora 21:52), „Klaus Iohannis a denunțat PROASTA ORGANIZARE a alegerilor în țară și diaspora. A cerut BEC prelungirea votării”, România liberă, http://www.romanialibera.ro/politica/politica-alegeri-prezidentiale/iohannis-a-denuntat-proasta-organizare-a-alegerilor-in-tara-si-diaspora--a-cerut-bec-prelungirea-votarii-355748, accesat la 3 iunie 2015 
  48. ^ Valentina Postelnicu (11 noiembrie 2014), „Iohannis: Guvernul nu dorește ca diaspora să voteze. Nu domnul Corlățean trebuia să demisioneze, Ponta trebuia să plece”, Mediafax, http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-guvernul-nu-doreste-ca-diaspora-sa-voteze-nu-domnul-corlatean-trebuia-sa-demisioneze-ponta-trebuia-sa-plece-13529980, accesat la 3 iunie 2015 
  49. ^ INSCOP: Problemele de la secțiile din diaspora au influențat prezența și opțiunea de vot”. Romania TV. 8 decembrie 2014. http://www.romaniatv.net/inscop-problemele-de-la-sectiile-din-diaspora-au-influentat-prezenta-si-optiunea-de-vot_188449.html. 
  50. ^ Exit-poll la ieșirea de la urne: Scor strâns Ponta - Iohannis”, Informatia-zilei.ro, http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/exit-poll-sociopol-la-iesirea-de-la-urne-ponta-509-iohannis-491-ires-ponta-491-iohannis-509, accesat la 3 iunie 2015 
  51. ^ Rezultate parțiale comunicate de Biroul Electoral Central, agerpres, 17 noiembrie 2014.
  52. ^ Klaus Iohannis, la CCR: Voi fi președintele care respectă Constituția în litera și spiritul ei”. Știrile TVR. 21 noiembrie 2014. http://stiri.tvr.ro/klaus-iohannis--la-ccr--voi-fi-presedintele-care-respecta-constitutia-in-litera-si-spiritul-ei_52990.html. 
  53. ^ en Romania election surprise as Klaus Iohannis wins presidency”. BBC News. 17 noiembrie 2014. http://www.bbc.com/news/world-europe-30076716. 
  54. ^ en Ria Ivandic (24 noiembrie 2014). „Romanian presidential election: does Klaus Iohannis's victory prove social media can win an election?”. The Telegraph. http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/romania/11249449/Romanian-presidential-election-does-Klaus-Iohanniss-victory-prove-social-media-can-win-an-election.html. 
  55. ^ Pactul pentru Apărare a fost semnat. Președintele: Este un acord implicit pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare”. Digi24. 13 ianuarie 2015. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/pactul-pentru-aparare-a-fost-semnat-presedintele-este-un-acord-implicit-pentru-dezvoltarea-industriei-nationale-de-aparare-346358. 
  56. ^ Sorina Ionașc (18 noiembrie 2014). „Legea amnistiei și grațierii a fost RESPINSĂ DEFINITIV”. Gândul. http://www.gandul.info/politica/legea-amnistiei-si-gratierii-a-fost-respinsa-definitiv-13586659. 
  57. ^ A. M. P. (18 noiembrie 2014). „Legea amnistiei și grațierii, RESPINSĂ definitiv în plenul Camerei Deputaților”. Antena 3. https://www.antena3.ro/actualitate/legea-amnistiei-si-gratierii-respinsa-definitiv-in-plenul-camerei-deputatilor-274101.html. 
  58. ^ a b c d e Denisa Miron (1 ianuarie 2016). „Un an cu Klaus Iohannis - Care au fost momentele cheie”. Știri pe surse. http://www.stiripesurse.ro/un-an-cu-klaus-iohannis-care-au-fost-momentele-cheie_976858.html. 
  59. ^ LEGE privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente”. Camera Deputaților. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2015/pr712_15.pdf. 
  60. ^ Legea votului prin corespondență a fost PROMULGATĂ de președintele Klaus Iohannis”. Mediafax. 19 noiembrie 2015. http://www.mediafax.ro/politic/legea-votului-prin-corespondenta-a-fost-promulgata-de-presedintele-klaus-iohannis-14893089. 
  61. ^ G. S. (21 ianuarie 2015). „Subiectiv. Președintele Klaus Iohannis vrea un alt guvern”. Antena 3. https://www.antena3.ro/politica/subiectiv-presedintele-klaus-iohannis-vrea-un-alt-guvern-280612.html. 
  62. ^ Klaus Iohannis: Voi colabora instituțional cu Victor Ponta”. Digi24. 13 iulie 2015. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/klaus-iohannis-voi-colabora-institutional-cu-victor-ponta-415220. 
  63. ^ a b c Romulus Georgescu (17 decembrie 2015). „Un an cu Klaus Iohannis președinte. Cum arată „România lucrului bine făcut“”. România liberă. http://www.romanialibera.ro/politica/institutii/un-an-cu-klaus-iohannis-presedinte--cum-arata-%E2%80%9Eromania-lucrului-bine-facut%E2%80%9C-402325. 
  64. ^ Iulia Roșca (5 iunie 2015). „PNL a depus la parlament moțiunea de cenzură la adresa Guvernului: "Victor Ponta – demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!"”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20212362-document-pnl-depus-parlament-motiunea-cenzura-adresa-guvernului-victor-ponta-demis-pentru-exces-putere-prin-blocarea-alegerilor-dreptul-vot-nu-lozinca.htm. 
  65. ^ PNL a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta. Când va fi dezbătut documentul”. Pro TV. 21 septembrie 2015. http://stirileprotv.ro/stiri/politic/pnl-depune-astazi-o-motiune-de-cenzura-la-adresa-guvernului-ponta-este-increzator-bineinteles-ca-unpr-sustine-executivul.html. 
  66. ^ en Romania PM Ponta resigns over Bucharest nightclub fire”. BBC News. 4 noiembrie 2015. http://www.bbc.com/news/world-europe-34720183. 
  67. ^ en Mark Tran (4 noiembrie 2015). „Bucharest nightclub fire: PM and government resign after protests”. The Guardian. https://www.theguardian.com/world/2015/nov/04/romanian-government-resigns-nightclub-fire-victor-ponta. 
  68. ^ Andreea Udrea, Larisa Bernaschi, Mircea Marian (6 noiembrie 2015). „CONSULTĂRI la Cotroceni. Președintele a terminat discuțiile cu partidele și SOCIETATEA CIVILĂ. Iohannis VA MERGE ÎN PIAȚA UNIVERSITĂȚII”. Evenimentul Zilei. http://www.evz.ro/consultari-la-cotroceni-iohannis-se-intalneste-cu-unpr-si-alde-dar-si-cu-societatea-civila.html. 
  69. ^ Camelia Badea (11 noiembrie 2015). „Iohannis l-a nominalizat pe Cioloș premier și pleacă la un summit în Malta”. Ziare.com. http://www.ziare.com/klaus-johannis/presedinte/iohannis-l-a-nominalizat-pe-ciolos-premier-si-pleaca-la-un-summit-in-malta-1392895. 
  70. ^ Cristi Șelaru (22 ianuarie 2017). „Klaus Iohannis, mesaj dintre protestatari: 'E INADMISIBIL așa ceva'”. Știri pe surse. http://www.stiripesurse.ro/klaus-iohannis-mesaj-dintre-protestatari-e-inadmisibil-a-a-ceva_1175249.html. 
  71. ^ Răzvan Bucur, Gabriel Mihai (23 ianuarie 2017). „Legea grațierii, BLAMATĂ de ZECI DE MII de persoane, în toată țara. Mitingul din București s-a mutat la Guvern. Iohannis a fost la protest și a susținut cei 30.000 de oameni din stradă”. Evenimentul Zilei. http://www.evz.ro/klaus-iohannis-la-protestele-in-bucuresti-piata-universitatii.html. 
  72. ^ Gabriel Pecheanu (7 februarie 2017). „Iohannis, discurs în Parlament în absența PSD: "Retragerea ordonanței 13 și eventual demiterea chinuită a unui ministru este prea puțin. Alegeri anticipate sunt prea mult". Avertismentul dat PSD”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/politic/video-iohannis-discurs-in-parlament-in-absenta-psd-retragerea-ordonantei-13-si-eventual-demiterea-chinuita-a-unui-ministru-este-prea-putin-alegeri-anticipate-sunt-prea-mult-16152235. 
  73. ^ Ioana Radu (23 ianuarie 2017). „Iohannis anunță referendum pe tema grațierii”. Cotidianul. http://www.cotidianul.ro/iohannis-anunta-referendum-pe-tema-gratierii-295029/. 
  74. ^ a b c d e f Doi ani cu Iohannis președinte: Momentele cheie ale mandatului și deciziile dificile pe care le are în față”. Ziare.com. 16 noiembrie 2016. http://www.ziare.com/klaus-johannis/presedinte/doi-ani-cu-iohannis-presedinte-momentele-cheie-ale-mandatului-si-deciziile-dificile-pe-care-le-are-in-fata-1443450. 
  75. ^ en Romania says can take maximum 1,785 refugees, rejects EU quotas”. Reuters. 7 septembrie 2015. http://uk.reuters.com/article/uk-europe-migrants-romania-idUKKCN0R71ZT20150907. 
  76. ^ Iohannis s-a răzgândit în privința cotei de imigranți: "Numărul nu e atât de mare". Cum pot fi repartizați primii 2.475”. Pro TV. 23 septembrie 2015. http://stirileprotv.ro/stiri/criza-imigrantilor/presedintele-klaus-iohannis-participa-la-summitul-extraordinar-al-ue-pe-tema-migratiei.html. 
  77. ^ Bogdan Aurescu a fost numit consilier prezidențial (fișă biografică)”. Agerpres. 5 mai 2016. http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2016/05/05/bogdan-aurescu-a-fost-numit-consilier-prezidential-fisa-biografica--16-59-09. 
  78. ^ Mircea Oprea (8 iulie 2016). „Flota NATO, la Marea Neagră. SUA și Turcia susțin propunerea României”. RFI România. http://www.rfi.ro/politica-88231-flota-nato-la-marea-neagra-sua-si-turcia-sustin-propunerea-romaniei. 
  79. ^ Victor Bratu (16 iunie 2016). „Securitatea la Marea Neagră: Bulgaria refuză modul de organizare a forței navale comune propus de România. Administrația prezidențială speră în ”clarificarea problemelor” în vreme ce analiștii vorbesc de un eșec diplomatic”. Curs de guvernare. http://cursdeguvernare.ro/securitatea-la-marea-neagra-bulgaria-refuza-modul-de-organizare-al-fortei-navale-comune-propus-de-romania-administratia-prezidentiala-spera-in-clarificarea-problemelor-in-vreme-ce.html. 
  80. ^ Constantin Pescaru (29 septembrie 2016). „România va avea brigada multinațională NATO: De ce la Craiova?”. Ziare.com. http://www.ziare.com/stiri/armata/romania-va-avea-brigada-multinationala-nato-de-ce-la-craiova-1437980. 
  81. ^ SUA și Germania participă cu trupe la brigada multinațională din Craiova”. Digi24. 3 octombrie 2016. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/sua-si-germania-participa-cu-trupe-la-brigada-multinationala-din-craiova-579584. 
  82. ^ Florentina Peia (2 februarie 2017). „Iohannis către guvernanți: Jos mâinile de pe DNA!”. Agerpres. https://www.agerpres.ro/politica/2017/02/02/iohannis-catre-guvernanti-jos-mainile-de-pe-dna--11-25-13. 
  83. ^ Andrei Stanca (5 iunie 2015). „Klaus Iohannis: Sper să nu fiu în situația de a lucra cu un premier acuzat de corupție. Întotdeauna se găsesc soluții. Demisia este soluția optimală”. Evenimentul Zilei. http://www.evz.ro/live-text-klaus-iohannis.html. 
  84. ^ Parlamentul a dat aviz favorabil organizării referendumului anticorupție cerut de președintele Iohannis/ Turcan: PNL se va implica cu arme și bagaje”. Mediafax. 13 februarie 2017. http://www.mediafax.ro/politic/parlamentul-a-dat-aviz-favorabil-organizarii-referendumului-anticoruptie-cerut-de-presedintele-iohannis-turcan-pnl-se-va-implica-cu-arme-si-bagaje-16158823. 
  85. ^ Iohannis: Dacă moldovenii își doresc unirea cu România, atunci nimeni nu-i poate opri”. Unimedia. 7 noiembrie 2014. http://unimedia.info/stiri/video-iohannis-daca-moldovenii-isi-doresc-unirea-cu-romania--atunci-nimeni-nu-i-poate-opri-84157.html. 
  86. ^ Florentina Peia (9 noiembrie 2016). „Iohannis: O unire cu Basarabia este posibilă, dar nu în viitorul apropiat”. Agerpres. https://www.agerpres.ro/politica/2016/11/09/iohannis-o-unire-cu-basarabia-este-posibila-dar-nu-in-viitorul-apropiat-21-11-10. 
  87. ^ Bogdan Bolojan (9 noiembrie 2016). „Iohannis: Unirea cu Republica Moldova NU este posibilă în viitorul apropiat”. DC News. https://www.dcnews.ro/iohannis-unirea-cu-republica-moldova-nu-este-posibila-in-viitorul-apropiat_521866.html. 
  88. ^ Ce ne așteaptă cu Iohannis președinte?”. DarkQ. 30 noiembrie 2014. http://www.darkq.net/zi-de-zi/ce-ne-asteapta-cu-iohannis-presedinte/. 
  89. ^ Sînziana Ionescu (19 octombrie 2016). „Klaus Iohannis se declară împotriva fanatismului religios: „Societatea trebuie să revină la toleranță și la acceptarea celuilalt cu bune și rele“”. Adevărul. http://adevarul.ro/locale/constanta/klaus-iohannis-declara-fanatismului-religios-societatea-trebuie-revina-toleranta-acceptarea-celuilalt-bune-rele-1_58079ce85ab6550cb8b5bad1/index.html. 
  90. ^ Iohannis, apel la toleranță: Este greșit să mergem pe calea fanatismului religios”. EurActiv. 19 octombrie 2016. http://www.euractiv.ro/politic-intern/iohannis-apel-la-toleranta-este-gresit-sa-mergem-pe-calea-fanatismului-religios-5670. 
  91. ^ a b Sabina Fati (20 octombrie 2016). „Cioloș vs. Iohannis: despre drepturile homosexualilor, între tradiție și modernitate”. Radio Europa Liberă. http://www.europalibera.org/a/28065203.html. 
  92. ^ Disputa pe tema căsătoriilor gay. Iohannis este susținut de ambasadorul SUA iar Biserica - de liderul PSD”. Pro TV. 21 octombrie 2016. http://stirileprotv.ro/stiri/politic/presedintele-klaus-iohannis-continua-dezbaterea-despre-casatoriile-gay-doresc-o-discutie-calma-onesta.html. 
  93. ^ Roxana Petre (20 octombrie 2016). „Washington Post laudă apelul președintelui Iohannis la toleranță, în cazul căsătoriilor între persoane de același sex. Patriarhia și Coaliția pentru Familie, indignate”. România liberă. http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/washington-post-lauda-apelul-presedintelui-iohannis-la-toleranta-431048. 
  94. ^ Ștefan Morar (25 octombrie 2016). „Klaus Iohannis a luat o poziție occidentală într-o țară răsăriteană”. Digi24. http://www.digi24.ro/opinii/klaus-iohannis-a-luat-o-pozitie-occidentala-intr-o-tara-rasariteana-595183. 
  95. ^ Iohannis, în fine prezidențiabil”. Deutsche Welle via Adevărul. 20 octombrie 2016. http://adevarul.ro/news/politica/iohannis-fine-prezidentiabil-1_5808f6155ab6550cb8bea8ea/index.html. 
  96. ^ Dezvăluiri. Cum s-a îmbogățit Iohannis folosindu-se de falși moștenitori și de acte fabricate, 13 iunie 2014, Cătălin Antohe, Antoaneta Etves, Evenimentul zilei, accesat la 20 septembrie 2016
  97. ^ Klaus Iohannis, aroganță incredibilă: Cei care nu au putut să-și cumpere șase case AU AVUT GHINION!, 16 octombrie 2014, Mircea Marian, Evenimentul zilei, accesat la 20 septembrie 2016
  98. ^ ”Ghinion!” Klaus Iohannis, răspunzând la întrebarea dacă un profesor își permite să-și cumpere șase case, 15 octombrie 2014, Gândul, accesat la 20 septembrie 2016
  99. ^ Lezmajestatea Sa, Iohannis, 21 mai 2015, Cristian Tudor Popescu, Gândul, accesat la 20 septembrie 2016
  100. ^ Iohannis returnează „imediat“ banii din chirie încasați pe casa pierdută în instanță, 19 aprilie 2016, Sebastian Zachmann, Adevărul, accesat la 20 septembrie 2016
  101. ^ Klaus Iohannis NU A FOST ÎN INCOMPATIBILITATE. Președintele a câștigat definitiv procesul cu ANI, 21 ianuarie 2015, Catalin Lupasteanu, Mediafax, accesat la 20 septembrie 2016
  102. ^ Iohannis află dacă e incompatibil după alegeri. Primul termen în dosarul de la Curtea Supremă, fixat pe 18 noiembrie, 21 octombrie 2014, Otilia Ciocan, Gândul, accesat la 20 septembrie 2016
  103. ^ Un etnic german cu lipici la politica mare. Primarul 88%. Și-a cumpărat șase case. Citește aici CV-ul primarului din Sibiu. Cum vi se pare „premierul” Klaus Iohannis?”. Gândul. 14 octombrie 2009. http://www.gandul.info/politica/un-etnic-german-cu-lipici-la-politica-mare-primarul-88-si-a-cumparat-sase-case-citeste-aici-cv-ul-primarului-din-sibiu-cum-vi-se-pare-premierul-klaus-iohannis-4987290. 
  104. ^ Președintele Timofti l-a decorat pe președintele României cu Ordinul Republicii
  105. ^ Știrile TVR, Klaus Iohannis: Mă voi implica, împreună cu președintele Duda, în protejarea intereselor românilor și polonezilor din Marea Britanie

Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Klaus Iohannis


Funcții politice
Predecesor:
Traian Băsescu
Președinte al României
din 21 decembrie 2014
Succesor:
următorul președinte
Predecesor:
Dan Condurat
Primal al orașului Sibiu
2000–2014
Succesor:
Astrid Fodor
Predecesor:
Wolfgang Wittstock
Președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România
2002–2013
Succesor:
Paul-Jürgen Porr
Predecesor:
Crin Antonescu
Președinte al Partidului Național Liberal
2014
Succesor:
Alina Gorghiu