Depresiunea Sibiului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Depresiunea Sibiului sau Depresiunea Sibiu-Săliște este regiunea intramontană în care se situează orașul Sibiu și zonele limitrofe, cunoscute sub denumirea generică de "Mărginimea Sibiului".

Limitele[modificare | modificare sursă]

Are două componente: Depresiunea Sibiului și Depresiunea Săliștei. Are o deschidere largă spre N, spre V depresiunea Apoldului.

Geneza[modificare | modificare sursă]

S-a format în urma adâncirii rețelei hidrografice în formațiunile miocene ale sinclinalului rezultat în urma fazei stirice.

Relieful[modificare | modificare sursă]

Depresiunea are un caracter suspendat. Se evidențiază trei trepte de relief:

-treapta colinară: este foarte asemănătoare cu relieful colinar din depresiunea Făgărașului. E constituită din câmpii piemontane fragmentate grefate pe depozite miocene.
-treapta câmpiei piemontane: e situat în prelungirea celei precedente. Este alcătuită dintr-o succesiune de conuri piemontane pleistocene în care au fost sculpatet terasele din dreapta văilor Săliștii și Cibinului. Formațiunile sunt cuaternare.
-treapta de luncă: este situat în lungul văilor Săliște și Cibin și prezintă câteva caractere importante: are caracter de maturitate, cun lunci largi și având tendințade înmlăștinire, lunca Cibinului e dezvoltată aproape în totalitate pe partea dreaptă

Clima[modificare | modificare sursă]

Este temperată cu medii anuale mai scăzute (6°C), și precipitații medii anuale de 600-700 mm.

Vegetația[modificare | modificare sursă]

A fost îndepărtată în proporție de 70%. Este răspândită în funcție de treapta colinară (fag, gorun soluri brune luvice), treapta câmpiei piemontane (pajiști secundare, pâlcuri de pădure de stejar și carpen  sol cernoziom levigat), treapta vegetaței de luncă (soluri aluviale, gleice).

Așezări[modificare | modificare sursă]

Sunt sate din categoria celor mari și foarte mari (Săliște, Orlat, Gura Râului) înființate de populația română. Orașele au fost înființate de sași: Sibiu, Cisnădie, Tălmaciu.

Așezările rurale mari și foarte mari se află în zona Sibiului, și au funcții industriale.

Transporturile[modificare | modificare sursă]

Se remarcă magistrala feroviară 2, din care se desprind legături spre valea Oltului și valea Streiului.

Căile rutiere care le travesrsează: E60 și E81

Turism:[modificare | modificare sursă]

Este concentrat în special de către orașul Sibiu (cetatea, muzeul Brukenthal și Astra). Zona e importantă turismului prinpotențialul antropic al Mărginimii Sibiului, prin ocupațiile tradiționale și gastronomia specifică.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Geografia României, I, Geografia fizică (1983) (tratat)
Geografia României, II, Geografie umană și economică (1984) (tratat)
Florina Grecu, Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Robert Dobre, Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008.