Biserica dintre Brazi din Sibiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica Sf. Apostoli Petru și Pavel
Biserica Petru si Pavel din Sibiu.jpg
Poziționare
Coordonate45°48′00″N 24°08′28″E / 45.799916°N 24.141233°E / 45.799916; 24.141233
LocalitateSibiu
JudețSibiu
ȚaraRomânia
Adresastr. Reconstrucției nr. 17
Edificare
neo-baroc cu elemente rococo
Data începerii construcției1778
Data finalizării1788
Biserică protopopialăBiserica Română Unită cu Roma
Clasificare
LMISB-II-a-A-12167

Biserica dintre Brazi din Sibiu, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, situată în strada Reconstrucției nr. 17, este cel mai vechi lăcaș de cult construit de Biserica Română Unită cu Roma în Sibiu. Edificiul a fost ridicat între anii 1778-1788 în stil baroc, pe un teren donat în acest scop de împărăteasa Maria Terezia, la cererea episcopului Grigore Maior. Finanțarea construcției a fost făcută tot de episcopul Grigore Maior.

Cimitirul bisericii[modificare | modificare sursă]

În jurul lăcașului se află mormintele unor apărători și binefăcători ai Bisericii Române Unite cu Roma, personalități de seamă ale culturii române transilvănene (George Bariț, Alexandru Papiu-Ilarian, David Urs de Margina, Iosif Sterca-Șuluțiu, Ioan Rațiu, Alexandru Vaida-Voevod ș.a.).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Episcopul Inocențiu Micu-Klein a obținut în data de 3 aprilie 1734 de la baroana Anna Maria de Hochberg, moștenitoarea lui Wilhelm Krall, un teren pe strada Înfrățirii (Freundschaftsgasse), în apropierea actualei biserici. Primarul și sfatul orășenesc al Sibiului s-au opus acordării autorizației de construcție pentru o biserică română unită, au prețuit terenul la 40 de florini, după care i-au propus episcopului Micu-Klein răscumpărarea terenului contra sumei de 100 florini.[1] Curtea de la Viena a solicitat prin decretul imperial din 3 august 1734 o informare din partea primarului orașului Sibiu cu privire la această chestiune. Consiliul local a stabilit în data de 7 martie 1735 că nu ar exista nevoia unei biserici române unite în Măierimea Sibiului. Împotriva acestei decizii iezuiții din Sibiu au efectuat o adresă către guvern, la care sfatul orășenesc a răspuns argumentând că românii din Maierii Sibiului nu s-ar afla cu domiciliul acolo, ci ar fi „vagi” (călători). În anul 1737 episcopul Micu-Klein s-a declarat gata să renunțe la acest teren, dacă „orașul îi va da în schimb alt loc pentru un oratoriu [biserică], pentru locuința unui preot și pentru cimitir”, ofertă refuzată de primar și de sfatul orășenesc.[2]

În anul 1773 a fost desființat ordinul iezuiților. Între proprietățile acestui ordin se afla și o grădină care servea drept „loc de recreațiune părinților iezuiți”.[3] În această grădină, care constituie terenul de astăzi al Bisericii dintre Brazi, se făcuse în anul 1733 recepția festivă a călugărițelor ursuline, când acestea s-au așezat la Sibiu în vederea deschiderii Școlii Ursulinelor.[4]

În anul 1774 episcopul Grigore Maior a reluat procedura de obținere a autorizației de construcție pentru biserică, autorizație pe care a primit-o cu ajutorul autorităților imperiale.

Iconostasul bisericii a fost pictat de Joseph Neuhauser în anul 1795. Acesta a fost înlocuit în anul 1992 cu un alt iconostas, pictat de Elena Roșca din București.[5]

Între preoții protopopi ai bisericii s-au numărat istoricii Ioan Rusu (1821-1905) și Nicolae Togan (1859-1935).

În anul 1930 comunitatea română unită cu Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra 3.685 de persoane.[6] Pe lângă Biserica dintre Brazi, folosită ca biserică protopopială, sibienii greco-catolici mai aveau în oraș alte două lăcașe de cult (o biserică și o capelă). Conform datelor recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din Sibiu număra 2.260 de persoane și până în acel moment nu recuperase nici unul din lăcașele ei de cult.

Din anul 1948 Biserica dintre Brazi și casa parohială aferentă sunt folosite de Biserica Ortodoxă Română, care refuză restituirea lor. În anul 2002 Primăria Sibiu a emis pentru acest lăcaș certificatul de urbanism nr. 1810 în favoarea Parohiei Române Unite cu Roma (Greco-Catolice) din Sibiu.[7] În data de 11 decembrie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul Parohiei Greco-Catolice Sibiu-Cibin în procesul pentru restituirea bisericii. ÎCCJ a respins în data de 3 iulie 2009 în mod irevocabil recursul Parohiei Ortodoxe Cibin și a retrimis cauza la Tribunalul Sibiu.[8] După un nou ciclu procesual, ÎCCJ a respins în data 16 mai 2012 recursurile declarate de reclamanții Protopopiatul Bisericii Române Unite cu Roma și Parohia Greco-Catolică Cibin și de pârâta Parohia Ortodoxă Română Cibin împotriva deciziei nr. 113 din 15 aprilie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia.[9]

Conform deciziei ÎCCJ nr. 3365/2012[10] Biserica dintre Brazi nu a putut fi retrocedată Bisericii Române Unite, deoarece puterea legislativă nu a adoptat legea specială de retrocedare a lăcașurilor de cult naționalizate în 1948. În schimb terenul pe care este construită biserica, precum și terenurile adiacente (cimitir și curte), au fost restituite Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică).[11] Pe terenul respectiv Mitropolia de la Blaj a ridicat un monument pentru premierul Alexandru Vaida-Voevod, care a fost dezvelit în data de 28 noiembrie 2018.[12]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica dintre Brazi din Sibiu

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nicolae Togan, Episcopul Ioan Inocențiu Klein și sașii din Sibiiu, pag. 267.
  2. ^ Togan, pag. 269.
  3. ^ Nicolae Togan, Istoria Protopopiatului greco-catolic al Sibiului, ediție îngrijită de Bianca Magdău, Petru Magdău, Presa Universitară Clujeană, 2010, pag. 39.
  4. ^ Idem, pag. 40.
  5. ^ Biserica dintre Brazi, Tribuna, 6 februarie 2008. Accesat 23 martie 2018.
  6. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 726
  7. ^ Primaria Sibiu - Site-ul oficial
  8. ^ ÎCCJ, dec. 7224 din 3 iunie 2009
  9. ^ ÎCCJ, dos. civ. 3702/85/2009
  10. ^ „ICCJ. Decizia nr. 3365/2012”. 
  11. ^ Bustul lui Vaida-Voevod la Biserica dintre Brazi mai are nevoie de avizări, tribuna.ro, 18 octombrie 2018.
  12. ^ Bustul lui Vaida-Voevod a fost dezvelit la Biserica dintre Brazi, sibiu100.ro, 28 noiembrie 2018.