TAROM

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Tarom)
Jump to navigation Jump to search

Lumea ar fi un loc mai bun dacă oamenii ar vedea viața ca pe o sumă a călătoriilor pe care le facem.

TAROM - Transporturile Aeriene Române
TAROM logo new.svg
TAROM YR-ASC 3.jpeg
IATA
RO
ICAO
ROT
Callsign
TAROM
Înființare1930LARES[1]
1945 – devenită TARS[2]
1954 – reînființată ca TAROM[3]
SediuOtopeni, Romania[4]
Baza OperativăAeroportul Internațional Henri Coandă
Hub-uri
Formă de OrganizareSocietate pe acțiuni
ConducereWerner Wilhelm Wolff, Director general- CEO
Numărul de angajați1.776 (2017)
Cifra de afaceri221 milioane EUR (2017)
Profit net-37,7 milioane EUR (2017)
SloganUniți, oriunde am fi.
AlianțăSkyTeam
Frequent-FlyerFlying Blue
Lounge-uriTAROM Business Lounge
Flotă25 Avioane
Destinații50[5] (Naționale și internaționale)

S.C. Transporturile Aeriene Române S.A. (TAROM) , este transportatorul de pavilion și cea mai veche companie aeriană din România cu sediul în Otopeni, în apropiere de București. Sediul central și centrul său principal sunt la Aeroportul Internațional Henri Coandă. În prezent, este cea de-a doua companie de transport aerian din România, bazată pe destinații internaționale, zboruri internaționale și cea de-a treia cea mai mare, măsurată prin dimensiunea flotei și transportate de pasageri.

Este membru al alianței Skyteam, din Iunie 2010, dupa finalizarea a unui program de integrare care a durat 2 ani .

Compania avea o cotă de piață de 34% în anul 2007 și aproximativ 30% în anul 2008[6].În 2015 Tarom a transportat 2,39 de milioane de pasageri și mai beneficia de o cotă de piață de 22% [7]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Începuturile[modificare | modificare sursă]

Istoricul Companiei Naționale de Transport Aerian din România poate fi urmărit din 1920, când a fost înființată CFRNA (Compania Franceză și Română de Navigație Aeriană). Compania aeriană a folosit aeronave Potez 15 construite în Franța pentru serviciul său de pasageri / e-mail între Paris și București prin mai multe orașe din Europa Centrală. În 1925, orașul Galați a devenit prima destinație în România, deservită de zboruri regulate urmate, începând cu 24 iunie 1926, de un serviciu extins la Iași și Chișinău. Ten de Havilland DH.9 și cinci Ansaldo A.300, pe lângă avionul Potez, au operat serviciul.

În 1928, compania aeriană și-a schimbat numele în SNNA (Serviciul Național de Navigație Aeriană, Serviciul Național de Navigație Aeriană). În 1930, compania a adoptat numele LARES (Liniile Aeriene Române Exploatează de Stat, Linii aeriene operate de stat), iar în 1937 fuziunea LARES cu competitorul SARTA (Societatea Anonimă Română de Transporturi Aeriene)

Al doilea război mondial[modificare | modificare sursă]

Imediat după al doilea război mondial, în 1945, când Uniunea Sovietică și-a extins influența în Europa de Est, o nouă reorganizare a înlocuit LARES cu TARS (Transporturi Aeriene Româno-Sovietice) , deținute în comun de guvernele României și Uniunii Sovietice . Operațiunile interne au fost inițiate de la București (Aeroportul Băneasa) la 1 februarie 1946, când TARS a preluat toate serviciile aeriene și aeronavele de la LARES .

În decursul următorului deceniu, cota sovietică a companiei a fost achiziționată de guvernul român și, la 18 septembrie 1954, compania aeriană a preluat denumirea TAROM (Transporturi Aeriene Române). Până în 1960, TAROM zbura spre o duzină de orașe din Europa. 1966 a văzut funcționarea primului său zbor transatlantic. La 14 mai 1974, a lansat un serviciu regulat la New York City (Aeroportul Internațional John F. Kennedy).

Participarea la grupul regional de companii aeriene din statele blocului estic a însemnat că, pentru o mare parte a istoriei sale, TAROM a operat aeronave de tip sovietic. Printre acestea s-au numărat turbopropulsoarele cu jet de mare viteză Ilyushin Li-2, Ilyushin Il-14, Ilyushin Il-18 cu rază lungă de acțiune, Ilyushin Il-62 cu jet de mare viteză, Turbopropulsoarea regională Antonov An-24 și grupul tri- avion. La fel ca și în cazul altor națiuni, Il-62 a fost primul avion cu rază lungă de acțiune care a fost pus în funcțiune de România în 1973. Cinci exemple (trei Il-62 și două versiuni ulterioare Il-62M) au fost deținută de TAROM, care a închiriat aeronava și altor operatori.

O excepție de la aeronava construită în Soviet a fost făcută în 1968, când TAROM a cumpărat BAC One Elevens pentru destinațiile din Europa și Orientul Mijlociu, iar în 1974, când a achiziționat avioane Boeing 707 pentru a-și împărți operațiunile de lungă durată cu Il-62. S-au făcut planuri și pentru achiziționarea avioanelor Vickers VC10, dar, în cele din urmă, sovieticii nu l-au permis și le-au făcut să cumpere modelul Il-62. Cu 59 de aeronave în funcțiune, la sfârșitul anilor '70, TAROM avea cea mai mare flotă din Blocul de Est, după Aeroflot.

În 1978, a fost semnat un contract cu Marea Britanie care permite Rombac să producă BAC One Eleven la Romaero, lângă București. Între timp, avioanele cu rază lungă de acțiune 707 și Il-62 au operat New York (prin Amsterdam, mai târziu Londra și, în final, Viena), Abu-Dhabi-Bangkok-Singapore și Karachi-Beijing. TAROM a fost singura companie aeriană din Eastern Bloc care a operat zboruri spre Tel Aviv, Israel.

Airbus A318 al TAROM
Airbus A318 „Smaranda Brăescu” aparținând companiei TAROM
TAROM Boeing 737

Anii 1990[modificare | modificare sursă]

Cabina pasagerilor TAROM Boeing 737-700 „Craiova”

După prăbușirea regimului comunist în 1989, compania aeriană, care operează o flotă de 65 de aeronave de șase tipuri de bază, a reușit să achiziționeze mai multe jeturi construite de Vest. Până în 1993, TAROM a introdus zboruri pe distanțe lungi spre Montreal și Bangkok, folosind avioane Ilyushin Il-62 și Airbus A310.

În anii '90, TAROM a înlocuit flota Boeing 707 și IL-62 cu Airbus A310 (ultima Il-62 fiind vândută în 1999). În 2001, compania aeriană și-a anulat serviciile Bangkok și Montreal pentru serviciile de transport pe distanțe lungi și a terminat serviciile către destinațiile intercontinentale rămase din Beijing în 2003, Chicago în 2002 și New York în 2003.

TAROM a întrerupt serviciile interne cu pierderi la Craiova, Tulcea, Caransebeș și Constanța și și-a concentrat activitatea asupra serviciilor către destinații cheie din Europa și Orientul Mijlociu. 2004 a fost primul an profitabil din ultimul deceniu.

Începând cu anul 2000[modificare | modificare sursă]

TAROM se recuperează dintr-o perioadă dificilă care a început în anii 1990, când au fost înregistrate pierderi de până la 68 milioane USD pe an, cauzate de rute neprofitabile. La începutul noului mileniu, compania aeriană a inițiat un program care vizează restabilirea profitabilității. Acest lucru s-a realizat prin eliminarea serviciilor intercontinentale care duc la pierderi. TAROM a decis să își concentreze operațiunile pe Aeroportul Internațional Henri Coandă (OTP) și Aeroportul Internațional Cluj-Napoca (CLJ) și a inițiat zboruri internaționale directe de pe Aeroportul Internațional Sibiu.

Un program de modernizare a flotei a început în 2006, odată cu achiziționarea a patru Airbus A318, trei Boeing 737-800 și două ATR 72-500, ceea ce a dus la o creștere a flotelor la 26 în 2009.

Airbus-ul A318 al TAROM-ului la Aeroportul Frankfurt am Main, Germania - iunie 2012

Compania aeriană a avut un program frecvent de zbor "Smart Miles", care a fost transformat în Flying Blue la 5 iunie 2010. Acordurile Codeshare cu companiile aeriene partenere străine sunt în vigoare pentru mai multe rute internaționale. La 25 iunie 2010, TAROM sa alăturat SkyTeam ca al treisprezecelea membru al alianței.

Începând cu luna noiembrie 2012, în conformitate cu legislația românească privind statutul societății, TAROM a fost condus de un manager privat, creatorul belgian Heinzmann ocupând funcțiile de CEO și manager responsabil până în martie 2016. În timpul conducerii lui Heinzmann, compania și-a redus pierderile financiare mai mult de 75%, a crescut numărul de pasageri anual la un record de 2,4 milioane și a stabilizat factorul de încărcare în jur de 70%. Cu toate acestea, reformele ample, cum ar fi reînnoirea și armonizarea flotei, precum și crearea unor centre de profit, cum ar fi serviciile de întreținere TAROM și serviciile Cartei TAROM, nu au fost realizate din cauza lipsei constante a deciziei din partea administratorilor societății .

La 29 octombrie 2016, TAROM a retras ultimele două Airbus A310-300 după un ultim zbor de la Madrid la București. A310-urile vor fi înlocuite cu noi aeronave mai mici. În mai 2017, TAROM a primit primul său avion din cele două Boeing 737-800 închiriate .

Logo și însemne[modificare | modificare sursă]

Tarom Logo

Logo-ul TAROM, reprezentând o rândunică în zbor, a fost folosit pe toate avioanele TAROM încă din 1954. Este uneori confundat cu logo-ul similar al LOT Polish Airlines, care are o barză în zbor. În anii '70, logo-ul pe coadă a fost vopsit în roșu, cu o cheatline roșie. Literele introduse la începutul anilor 1990 (pe avionul Airbus A310) reprezintă o schemă generală albă, cu titlurile și coada fină, vopsită în albastru închis. Schema de culori actuală (introdusă în 2006 pe modelul A318) este o versiune ușor modificată a versiunii anterioare, cu o siglă de dimensiuni mari pe coadă, iar păturile de motor au fost de asemenea vopsite în albastru închis.

Logo

Toate avioanele din flota TAROM primesc un "nume" care este un toponim românesc. De exemplu, numele avionului ATR din flotă sunt legate de râurile României, numele aeronavelor Boeing poartă numele orașelor românești, avioanele Airbus de mare distanță poartă numele provinciei istorice românești, în timp ce Airbus A318 poartă numele aviației românești pionieri.

În 2009, marcând aniversarea a 55 de ani, un Boeing 737-700 (YR-BGG "Craiova") a fost pictat într-o schemă de culori retro jet, reprezentând prima literă a companiei aeriene folosită în anii 50 pe avionul Lisunov Li-2.

Direcția Tehnică TAROM[modificare | modificare sursă]

Divizia Tehnică TAROM oferă servicii de întreținere a aeronavelor pentru întreaga flotă a companiei și pentru flota altor companii naționale și internaționale. Obiectivul departamentului tehnic al TAROM este cel mai bun și cel mai eficient din punct de vedere al costurilor, furnizor de servicii de întreținere pentru aeronavele Boeing 737, ATR 42 și ATR 72 din Europa Centrală și de Est. Serviciile furnizate de departamentul tehnic al TAROM includ lucrări de întreținere neprogramate, lucrări de întreținere programate și lucrări de reparații pentru piese de schimb.

Logo vechi Tarom asupra avionului Boeing 707.

Activitatea majoră de întreținere este efectuată în hangarul departamentului tehnic, construit între 1969 și 1972, cu o suprafață de 6.000 m2 și restaurat în 2000 pentru a se conforma în totalitate EASA (Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației) și standardelor FAA (Federal Aviation Administration). Hangarul este echipat pentru a efectua toate tipurile de inspecții pentru flota TAROM, iar personalul este calificat și autorizat pentru toate tipurile de aeronave din flotă. Activitățile de întreținere pentru 3 până la 6 aeronave, în funcție de dimensiune, pot fi efectuate simultan în hangar. Hangarul este echipat cu sistem MERO complet pentru andocare B737.

Cele mai importante capacități de întreținere ale departamentului tehnic TAROM includ servicii complete de întreținere pentru aeronavele Boeing 737 și ATR42 / 72, capacitatea de inspecție tip C pentru aeronavele Airbus A310 și A318, vopsirea totală, curățarea interioară, modificări.

De asemenea, departamentul tehnic oferă spații de depozitare sigure pentru piese de schimb și materiale necesare activității de întreținere, spații dedicate pentru produse chimice, spații dedicate pentru unelte speciale și echipamente de testare, spații de carantină. Departamentul Tehnic TAROM oferă, de asemenea, servicii de transport (ambalare, pregătire de documente, vamă) și servicii de recepție (vamă, dezasamblare și inspecție recepție) pentru diferite substanțe și echipamente.

SkyTeam[modificare | modificare sursă]

Încă înainte de aderarea României la UE, pentru TAROM s-a pus problema aderării la o alianță, pentru a-și putea minimiza costurile. Având în vedere contactele cu Alitalia (din 1997) și CSA, iar din 2003 și cu Air France,[8] TAROM s-a orientat inițial spre alianța globală Skyteam, din care fac parte prestigioase companii precum Air France sau Delta Airlines. În această situație sponsorul Tarom în cadrul Sky Team urma să fie operatorul italian Alitalia.[8] Alternativa era ca TAROM să adere la Star Alliance,[9] în fiecare din variante existând o serie de avantaje și dezavantaje.[10] Între timp, slăbiciunea Alitalia s-a confirmat.[11]

Din 2008 este posibil să devină membru asociat al Skyteam. Un motiv care împiedică participarea în alianță este parteneriatul cu Austrian Airlines, la care TAROM nu dorește să renunțe, dar care face parte din alianța opusă (Star Alliance). Un alt motiv este slăbiciunea extremă a liniei aeriene Alitalia, care a propus TAROM în Skyteam și, în cazul dispariției Alitalia, intrarea TAROM în Skyteam ar putea avea influențe negative.

Pe data de 7 mai 2008 compania Tarom a anunțat semnarea înțelegerii în urma căreia compania urma să devină membru asociat al SkyTeam, urmând ca procesul să se încheie peste 18 luni de la data semnării.[12] Aderarea TAROM în cadrul alianței SkyTeam a avut loc pe 25 iunie 2010, compania devenind membru cu drepturi depline în urma schimbării sistemului de asociere al alianței.

Capitalul Social[modificare | modificare sursă]

Capitalul societății TAROM, este împărțit la sfârșitul lunii februarie dupa cum urmeaza:

Denumire Cota-Parte
Statul Român, reprezentat prin Ministerul Transporturilor 97.17%
Compania Nationala "Aeroporturi Bucuresti" S.A; 1.48%
Regia Autonoma "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA R.A, 1.26%
Societatea de Investitii Financiare "Muntenia" S.A 0.09%
Total 100.00%

Date financiare[modificare | modificare sursă]

TAROM 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de afaceri (milioane EUR) 220 234 261[6] 257[6] 193[13] 218[14] 279 220 247 258 256 239 221
Profitul net (milioane EUR) 1,1 12,3 21,8 −1,7[6] −55[13] −79 −58[8] −54 −29,5 −26[15] −6,3[15] −10.5[16] −37.7[17]
Numărul de angajați 2.289 2.333 2.338 2.471 2.517[18] 2.353[18] 2.200 2.070 2.006 1.969[15] 1.880[15] 1.841[16] 1.776
Numărul de pasageri (milioane) 1,40 1,45 1,89 1,98[19] 1,72[13][18] 2,20[20] 2,19[21] 2,19[21] 2,10 2,33 2,39[22] 2,33 2,34
Gradul de încărcare (%)[23] 61,0 62,3 67,2 61,9 55,6 60,9 60,6[21] 66,0[21] 65,9 66,0 70,0 68,1 71,6
Numărul de aeronave 18 20 22 24 26 26 26 24 24 23 23 21 23

Rute[modificare | modificare sursă]

TAROM operează în prezent curse regulate spre 39 de destinații din Europa și Asia[5].

Mai jos sunt prezentate principalele rute si principalele aeroporturi operationale pentru Tarom in Feb. 2018.

De pe Aeroportul Internațional Henri Coandă[modificare | modificare sursă]

Tara Aeroport
ASIA
Georgia Tbilisi - Aeroportul Tbilisi (din 31 octombrie 2018)
Israel Tel Aviv - Aeroportul Internațional Ben Gurion
Iordan Amman - Queen Alia International Airport
Liban Beirut - Beirut Rafic Hariri International Airport
Emiratele Arabe Unite Dubai - Aeroportul Internațional Dubai
Europa
Austria Viena - Aeroportul Internațional Viena
Belgia Bruxelles - Aeroportul Bruxelles
Bulgaria Sofia - Aeroportul Sofia
Cipru Larnaca - Aeroportul Internațional Larnaca
Croația Dubrovnik - Aeroportul Dubrovnik - Sezonier
Cehia Praga - Aeroportul Praga Václav Havel
Franța Nisa - Aeroportul Nice-Côte d'Azur
Lyon - Aeroportul Lyon–Saint-Exupéry
Paris - Aeroportul Internațional Charles de Gaulle
Germania Frankfurt - Aeroportul Internațional Frankfurt
München - Aeroportul München Franz Josef Strauß
Hamburg - Aeroportul internațional Hamburg
Grecia Atena - Aeroportul Internațional Atena-Eleftherios Venizelos
Salonic - Aeroportul Internațional Salonic-Macedonia
Italia Roma - Roma - Aeroportul Roma-Fiumicino
Moldova Chișinău - Aeroportul Internațional Chișinău
Olanda Amsterdam - Aeroportul Amsterdam-Schiphol
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Londra - Aeroportul Londra Heathrow
România Baia Mare - Aeroportul Internațional Baia Mare
Cluj - Aeroportul Internațional Cluj
Iași - Aeroportul Internațional Iași
Oradea - Aeroportul Internațional Oradea
Satu Mare - Aeroportul Internațional Satu Mare
Sibiu - Aeroportul Internațional Sibiu
Suceava - Aeroportul Internațional Suceava
Timișoara - Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara
Serbia Belgrad - Aeroportul Belgrad-Nikola Tesla
Spania BarcelonaAeroportul Barcelona
MadridAeroportul Madrid-Barajas
Valencia - Aeroportul Valencia
Alicante - Aeroportul Alicante - Sezonier
Suedia Stockholm - Aeroportul Stockholm-Arlanda
Turcia Istanbul - Aeroportul Internațional Istanbul-Atatürk
Ucraina Odesa - Aeroportul Odesa (din 31 octombrie 2018)
Ungaria Budapesta - Aeroportul Budapesta-Ferihegy

De pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj[modificare | modificare sursă]

Tara Aeroport
Europa
Franța Paris - Aeroportul Internațional Charles de Gaulle (sezoniera)
România Bucuresti - Aeroportul Internațional Henri Coandă
Iași - Aeroportul Internațional Iași

De pe Aeroportul Internațional Iași[modificare | modificare sursă]

Tara Aeroport
Asia
Israel Tel Aviv - Aeroportul Internațional Ben Gurion
Europa
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Aeroportul Londra Luton
România Bucuresti - Aeroportul Internațional Henri Coandă
Cluj-Napoca - Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj
Timișoara - Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara

De pe Aeroportul Internațional Satu Mare[modificare | modificare sursă]

Tara Aeroport
Europa
România București - Aeroportul Internațional Henri Coandă
Constanța - Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța

De pe Aeroportul Internațional Sibiu[modificare | modificare sursă]

Tara Aeroport
Europa
Germania München - Aeroportul München Franz Josef Strauß
Stuttgart - Aeroportul Stuttgart
România București - Aeroportul Internațional Henri Coandă

De pe Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara[modificare | modificare sursă]

Tara Aeroport
Europa
Franța Paris - Aeroportul Internațional Charles de Gaulle
Germania Stuttgart - Aeroportul Stuttgart
Republica Moldova Chișinău - Aeroportul Internațional Chișinău
România Bucuresti - Aeroportul Internațional Henri Coandă
Iași - Aeroportul Internațional Iași

Destinații Tarom suspendate[modificare | modificare sursă]

Oras Tara Aeroport Referinta
Arad Romania Arad International Airport Suspendat in 2005.
Bangkok Thailand Don Mueang International Airport Suspendat in 2002.
Beijing People's Republic of China Beijing Capital International Airport Suspendat in 2003.
Caransebeș Romania Caransebeș Airport Suspendat in 1994.
Constanta Romania Mihail Kogalniceanu Airport Suspendat in 2010.
Craiova Romania Craiova Airport N/A
Chicago United States Chicago O'Hare International Airport Suspendat in 2002.
Dublin Ireland Dublin Airport Suspendat in 2014.
Dubrovnik Croatia Dubrovnik Airport Suspendat in 2013
Karachi[24] Pakistan Jinnah International Airport Suspendat in 90`s.
London United Kingdom London Gatwick International Airport Suspendat in 2009.
Lyon France Lyon-Saint Exupéry Airport Suspendat in 2013.
Luxembourg City Luxembourg Luxembourg Findel International Airport Suspendat in 1990/91 si in 2002.
Milan Italy Milan Malpensa International Airport Suspendat in 2010.
Montreal Canada Montréal-Pierre Elliott Trudeau International Airport Suspendat in 2002.
New York City United States John F. Kennedy International Airport Suspendat in 2003.
Riga Latvia Riga International Airport Suspendat in 2011.
Salzburg Austria Salzburg Airport Suspendat in 2011.
Strasbourg France Strasbourg Airport N/A
Taba Egypt Taba International Airport
Toronto Canada Toronto Pearson International Airport Suspendat in 2002.
Tulcea Romania Tulcea Airport Suspendat in 2008.
Tunis Tunisia Tunis-Carthage International Airport Suspendat in 2013.
Venice Italy Venice Marco Polo Airport Suspendat in 2010.
Warsaw Poland Warsaw Frédéric Chopin International Airport Suspendat in 2003.

TAROM încearcă să-și dezvolte rutele de zbor, orientându-se asupra aeroporturilor din București (OTP), Timișoara (TSR), Cluj (CLJ) și Iași (IAS).

Zboruri catre SUA[modificare | modificare sursă]

TAROM Boeing 737-700 în SkyTeam livery aterizând pe Aeroportul Bruxelles

Intenția Tarom de a zbura din nou peste ocean naște însă câteva semne de întrebare. Anunțul postat pe situl companiei menționează dorința de a închiria aeronave cu o autonomie de 2.500 mile marine, ori distanța până în Statele Unite este mult mai mare. Aceasta înseamnă că Tarom urmează să aibă escale pe aeroporturi din vestul Europei, cum ar fi Paris sau Amsterdam, huburi importante pentru liniile partenere din SkyTeam, AirFrance și KLM.

In al doilea rând pentru a fi rentabil un zbor transatlantic acesta trebuie să aibă un grad de ocupare spre 90%, în condițiile în care compania are unul din cele mai mici grade de ocupare din Europa, sub 70%.

Gradul mare de ocupare cerut de zborurile transatlantice este cerut de costuri suplimentare ridicate, precum cele privind cazarea echipajului la destinație, tarifele practicate care nu cresc proporțional cu numărul de kilometri ai zborului.[25]

Flota[modificare | modificare sursă]

În 1992 TAROM a demarat un proces intensiv de modernizare a flotei.

Două aeronave Airbus A310 au fost achiziționate în 1992, două aeronave Boeing 737 în 1993, iar alte trei în 1994.

Boeing 737-800 NG

Începând cu anul 1998, flota TAROM s-a îmbogățit cu șapte aeronave ATR 42-500 pentru curse interne și regionale, precum și cu alte 4 aeronave Boeing 737.

Finanțarea acestui ambițios program strategic nu a fost o sarcină ușoară: din 1992 TAROM a investit mai mult de 350 de milioane USD în achiziționarea de noi aeronave și echipamente. TAROM intenționează să continue acest proces de modernizare prin achiziția de noi aeronave performante.[26]

TAROM operează în prezent pe zborurile externe și interne cu o flotă compusă din 25 aeronave:

Lista avioanelor TAROM ordonate alfabetic după tip
Avioane În serviciu Comenzi Nr. pasageri Nr. înmatriculare Nume Primul zbor Observații
C Y Total
Airbus A318-111 4 0 14 99 113 YR-ASA Aurel Vlaicu 11/2006
14 99 113 YR-ASB Traian Vuia 12/2006
14 99 113 YR-ASC Henri Coandă 12/2007
14 99 113 YR-ASD Smaranda Brăescu 12/2007
ATR 42-500 7 0 0 48 48 YR-ATA Dunărea 06/1998
0 48 48 YR-ATB Bistrița 06/1998
0 48 48 YR-ATC Mureș 03/1999 YR-ATC vopsit în schema Sky Team
0 48 48 YR-ATD Criș 03/1999
0 48 48 YR-ATE Olt 03/1999
0 48 48 YR-ATF Argeș 03/1999
0 48 48 YR-ATG Dâmbovița 02/2000
ATR 72-500 2 0 0 68 68 YR-ATH Someș 05/2009
0 68 68 YR-ATI Ialomița 06/2009
Boeing 737-300 4 0 8 126 134 YR-BGA Alba-Iulia 10/1993
8 126 134 YR-BGB București 10/1993
8 126 134 YR-BGD Deva 11/1994
8 126 134 YR-BGE Timișoara 11/1994
Boeing 737-700 4 14 102 116 YR-BGF Brăila 03/2001 vopsit în schema Sky Team
14 102 116 YR-BGG Craiova 04/2001 vopsit în schema retro "Aniversarea 60 de ani"
14 102 116 YR-BGH Hunedoara 11/2003
14 102 116 YR-BGI Iași 12/2003
Boeing 737-800 4 0 0 189 189 YR-BGJ „Sarmizegetusa” 05/2017
0 189 189 YR-BGK „Marea Unire” 05/2017
16 144 160 YR-BGL „Alexandru Ioan Cuza” 06/2018
16 144 160 YR-BGM „Mihai Viteazul” 06/2018
Boeing 737 MAX 8 5 Livrările vor fi făcute începând cu 2023
TOTAL 25 5

Flotă viitoare[modificare | modificare sursă]

Pe actualul program de guvernare, este în plan să fie achiziționate 27 de aeronave în leasing, până în 2020. Nouă au fost achiziționate, dintre care 4 în dry-lease.

Informațiile din partea unor surse s-au adeverit, astfel încat pe 16 iulie 2018, TAROM a semnat un acord de achiziționare a 5 aeronave Boeing 737 MAX 8 și, în leasing, a doua aeronave Boeing 737-800NG în cadrul Farnborough Air Show 2018.

Directorul TAROM, a anunțat în iulie 2018 că aeronavele ATR și Boeing-urile 737-300 vor fi retrase cât de curând și vor fi înlocuite de alte aeronave mai noi.

În august 2017, producătorii de aeronave au putut depune la Ministerul Transporturilor ofertele pentru aeronavele de lung-curier ce urmează să fie achiziționate pentru a relua rutele spre Statele Unite ale Americii și China.

Compania de stat dorește să închirieze patru aeronave (Airbus A320 sau Boeing 737-800) în leasing operațional.

Flota scoasă din funcțiune[27][28][modificare | modificare sursă]

Avioane Înmatriculare Introducere Retragere Observații
Airbus A310 YR-LCA[29]

YR-LCB[30]

1993 2016 Scoase din uz pentru a doua oară (inițial retrase la începutul aniilor 2000, reintroduse în flotă din 2007, retrase pentru a doua oară în septembrie, respectiv octombrie 2016.

Vândute cu 5,5 milioane de dolari în mai 2018 către Armenya Airways

Antonov An-24 - 1962 -
Lisuniv Li-2 YR-TAT anii `60 -
ATR 42-300 YR-ATX 1997 2003
ATR 42-300 YR-ATY 1997 1999 Sub închiriere de la Trans World Express
BAC One-Eleven -- 1968 1994 Prin Aero Asia
Boeing 707 -- 1957 1979
Boeing 737-500 YR-BGT 2000 ?
Boeing 737-500 YR-BGZ 1999 ?
DC-10 OO-JOT 15 mai 1995 31 octombrie 1995 Închiriat pentru 4 de luni.
Ilyushin II-14 ? ? ? Prin anii '70, datele fiind incerte.
Ilyushin II-18 YR-IMM

YR-IMZ

după anii '90 ? Au facut parte din flota prezidentiala
Ilyushin II-62 ? ? ?
ROMBAC 1-11 9 aeronave 1983 ? Fabricate în România. Inițial programate 80 de avioane - din păcate, doar 9 fabricate. Astăzi stau pe Aeroportul Băneasa.
Tupolev Tu-154 12 aeronave aprilie 1976 septembrie 1996

Incidente și accidente[modificare | modificare sursă]

Pe 4 noiembrie 1957, un avion administrativ TAROM Ilyushin Il-14, înregistrat YR-PCC, care opera un zbor administrativ internațional de la București la Moscova, s-a prăbușit ]n apropierea pistei Aeroportului Vnukovo, iar patru din cele 16 persoane de la bord au decedat. Aeronava se apropia de Aeroportul Vnukovo, când pilotul a observat că avionul era prea jos, dar aeronava și-a continuat coborârea până când a lovit vârfurile copacilor și apoi s-a prăbușit. Aeronava transporta la Moscova, la cea de-a 40-a aniversare a Revoluției din Octombrie, pe conducătorii români Chivu Stoica, Grigore Preoteasa, Alexandru Moghioroș, Ștefan Voitec, Nicolae Ceaușescu, Leonte Răutu și Marin Năstase. Preoteasa, care aparent nu purta o centură de siguranță, și alti trei membri ai echipajului sovietic și-au pierdut viața.

Pe 24 februarie 1962, o aeronavă Ilyushin Il-18V înmatriculată YR-IMB, care opera un zbor internațional planificat de la Aeroportul Otopeni către Tel Aviv prin Nicosia, a pierdut funcționarea tuturor celor patru motoare și a aterizat forțat. În timp ce se deplasa la 7000 de metri peste Marea Mediterană și 43 de mile în larg, motorul numărul 3 a cedat, urmat de curând de numărul 1 și 2. Apoi, la 3000 de metri altitudine și 27 de mile de țărm, motorul 4 a cedat. Toți cei 100 de ocupanți au supraviețuit. Aeronava a fost transportată la Moscova pentru reparații, dar nu a reintrat niciodată în serviciu.

Pe 9 octombrie 1964, un Ilyushin Il-14, înregistrat YR-ILB, care opera un zbor intern programat din Timișoara spre București, s-a destrămat în aer și s-a prăbușit la 2 km sud de Cugir, toate cele 31 de persoane la bord murind. Aeronava a zburat într-un zăngănit puternic; pilotul a încercat să mențină altitudinea, dar acest lucru a făcut ca fuselajul să fie mult prea stresat și să se rupă.

Pe 4 februarie 1970, zborul TAROM 35, operat cu Antonov An-24 înmatriculat YR-AMT, operând un zbor intern zbor între București și Oradea, a lovit vârful Muntelui Vlădeasa, omorând 20 din 21 de persoane la bord. Aeronava a început să coboare într-o vizibilitate slabă până când a lovit vârfuri de copac pe o parte a muntelui, după care a lovit panta unui al doilea munte. Aeronava fusese închiriată de la Guvernul Român.

Pe 29 decembrie 1974, un avion Antonov An-24, înregistrat de YR-AMD, care opera pe un zbor intern programat de la București la Sibiu, s-a prăbușit în zona Munților Lotrului (la 22 km sud de Sibiu) la o altitudine de 1.700 m, când au murit toți cei 28 pasageri și 5 membri ai echipajului. Cauza a fost executarea greșită a procedurii de apropiere, care a condus la deplasarea spre sud a aeronavei cu 20 km față de cursul stabilit, în timp ce vântul genera turbulențe în creștere.

Pe data de 7 august 1980, un Tupolev Tu-154B-1 înregistrat YR-TPH, operând un zbor internațional planificat de la Aeroportul Otopeni către Aeroportul Nouadhibou, Mauritania, a căzut în apă, la 300 m de pista de pe Aeroportul Nouadhibou. Echipajul nu a putut vedea pista în timp ce cobora de la înălțimea de decizie de 90 m. O procedură de aterizare ratată a fost inițiată atunci când pilotul a simțit contactul cu ceea ce credea că a fost pista, dar care era de fapt apa. Toți cei 152 de pasageri și 16 membri ai echipajului au supraviețuit impactului, dar un pasager a suferit un atac de cord și a murit înainte de a putea fi salvat. Majoritatea pasagerilor erau marinari care urmau să înlocuiască echipajul a două nave românești situate pe coasta mauritană. Mulți pasageri au înotat până la mal, în timp ce rechinii au fost ținuți departe de vibrațiile unui motor care a continuat să funcționeze câteva ore după accident.

Pe 5 septembrie 1986, un Antonov An-24 înregistrat YR-AMF, care opera un zbor intern planificat de la Aeroportul București Băneasa a atins pista cu prima roată în timp ce aterizat pe aeroportul din Cluj-Napoca. Un incendiu a izbucnit, ucigând trei membri ai echipajului care au fost prinși în cabină. Ceilalți doi membri ai echipajului și toți cei 50 de pasageri au supraviețuit.

Pe 28 decembrie 1989, în timpul Revoluției din România, un Antonov An-24 care zbura de la București la Belgrad, avându-l ca pasager pe jurnalistul Ian Henry Perry, a fost doborât de o rachetă lansată de la Vișina, Dâmbovița. Toți oamenii de la bord (șase membri ai echipajului și pasagerul) au murit.

Pe 24 septembrie 1994, zborul TAROM 381, un avion Airbus A310 înregistrat YR-LCA, care opera zborul de la București către Paris Orly, a intrat într-o poziție verticală. Echipajul a încercat să contracareze sistemul de control de zbor al aeronavei, dar nu a reușit să readucă avionul la orizontală. Martorii au văzut că aeronava a urcat cu o atitudine extremă în față, apoi s-a lăsat brusc spre stânga, apoi dreapta, urmat de căderea abruptă. Doar atunci când căderea a produs viteză suplimentară, echipajul a fost capabil să recupereze zborul. O investigație a constatat că acțiunile căpitanului au provocat tranziția la schimbarea nivelului de zbor. Motoarele au accelerat puternic, iar atitudinea avionului a crescut. Încercarea echipajului de a redresa avionul nu a avut succes, iar căderea rezultată a adus aeronava de la o înălțime de 4.100 ft din timpul blocării la 800 ft, când echipajul a reușit să preia din nou controlul aparatului. Aeronava a aterizat în siguranță după o a doua încercare. La bord erau 186 de persoane.

Pe 31 martie 1995, un avion TAROM Airbus A310, care funcționa ca zborul 371, s-a prăbușit lângă Balotești din cauza unei defecțiuni a drosselurilor și a lipsei de recuperare din partea echipajului de zbor. Toți cei 50 de pasageri și 10 membri ai echipajului au fost uciși.

Pe 30 decembrie 2007, zborul 3107 TAROM, operat cu Boeing 737-300 (YR-BGC "Constanța"), a lovit o mașină pe pistă la Aeroportul Internațional Henri Coandă, în timp ce decola spre Sharm el-Sheikh. Aeronava s-a oprit lângă pistă și a fost grav avariată. Niciunul dintre pasageri nu a fost rănit. Din cauza ceții, nici turnul, nici piloții nu au văzut mașina aparținând personalului care repara un far de pe pistă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Istoria Aviației Române, p. 240
  2. ^ Istoria Aviației Române, p. 439
  3. ^ Istoria Aviației Române, p. 440
  4. ^ "Compania TAROM." TAROM. "Sediul social în orașul Otopeni, Calea Bucureștilor Nr. 224 F, Județul Ilfov"
  5. ^ a b Destinațiile TAROM
  6. ^ a b c d UPDATE: Tarom decretează sfârșitul sticlelor de vin și intră în războiul low-cost, 11 Martie 2009, capital.ro, accesat la 7 noiembrie 2010
  7. ^ - Wizz Air a depășit TAROM: a atins în iunie o cotă de piață de aproape 31% în România 02 iunie 2016
  8. ^ a b c După profit operațional anul trecut, Tarom este cu jumătate de aripă în SkyTeam Ziarul Financiar 10 iun 2005
  9. ^ TAROM, cu o aripă în Sky Team și cealaltă în Star Alliance Săptămâna Financiară 30 ian 2006
  10. ^ Rocada Berceanu-Orban a blocat intrarea Tarom în SkyTeam Cotidianul, 13 aug 2007
  11. ^ Alitalia se vinde la un preț modest, BBC, 17 martie 2008
  12. ^ TAROM Signs an Agreement with SkyTeam to Join the Alliance as Associate Airline, SkyTeam, 7 mai 2008
  13. ^ a b c Pierderi la Tarom, 04 Ianuarie 2010, evz.ro, accesat la 4 ianuarie 2010
  14. ^ TAROM ends 4th consecutive year on loss, Ziarul Financiar, accesat la 25 ianuarie 2013
  15. ^ a b c d economica.net - Tarom a ratat ținta și a zburat pe pierdere și în 2015 02 iunie 2016
  16. ^ a b economica.net - Tarom a înregistrat pierderi de 47 milioane de lei în 2016, iar cifra de afaceri s-a redus cu 5,6% 07 iunie 2017
  17. ^ „Timișoreanul Werner-Wilhelm Wolff face deja minuni la TAROM”. Ziua de Vest. . Accesat în . 
  18. ^ a b c Bilantul pietei aviatice la 6 luni, 27 Iulie 2010 , wall-stret.ro, accesat la 21 august 2010
  19. ^ Tarom, 730.000 de pasageri în S1, standard.ro, accesat la 26 august 2009
  20. ^ Agerpres Press Release
  21. ^ a b c d TAROM anunță numărul de pasageri din 2012, accesat la 14 februarie 2013
  22. ^ - Heinzmann, CEO-ul privat revocat, a dat în judecată Tarom 02 iunie 2016
  23. ^ TAROM faces competition as liberalisation brings LCCs to Romania, anna.aero, accesat la 25 ianuarie 2013
  24. ^ Tarom 1977 route map showing non-communist routes served
  25. ^ „Tarom vrea să zboare din nou către SUA și China”. Digi24. . Accesat în . 
  26. ^ TAROM. „Flota”. Accesat în . 
  27. ^ TAROM historical fleet
  28. ^ Teodor Stefan. „Avioanele din flota istorica TAROM”. Accesat în 23.02.2018.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  29. ^ „Ultimul zbor A310 TAROM (YR-LCA): Adio, dar raman cu tine!”. aeronews.ro. . 
  30. ^ „Adio YR-LCB! Al doilea Airbus A310 din flota TAROM a fost „pensionat" astăzi”. aeronews.ro. . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Nicolae Balotescu, Dumitru Burlacu, Dumitru N. Crăciun, Jean Dăscălescu, Dumitru Dediu, Constantin Gheorghiu, Corneliu Ionescu, Vasile Mocanu, Constantin Nicolau, Ion Popescu-Rosetti, Dumitru Prunariu, Stelian Tudose, Constantin Ucrain, Gheorghe Zărnescu, Istoria Aviației Române, București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1984

Legături externe[modificare | modificare sursă]