Johann Sachs von Harteneck

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Johann Sachs von Harteneck
Trachten-Kabinett von Siebenbürgen - Johann Sachs von Harteneck sau Johann Zabanius.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Prešov, Slovacia Modificați la Wikidata
Decedat (39 de ani) Modificați la Wikidata
Sibiu, Principatul Transilvaniei Modificați la Wikidata

Johann Sachs von Harteneck, nume la naștere Johann Zabanius (n. 1664, Eperjes, Ungaria, în prezent Prešov, Slovacia - d. 5 decembrie 1703, Sibiu), a fost un om politic din Transilvania, comite al sașilor în perioada 1691-1703.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Tatăl său, de confesiune luterană, a venit la Sibiu a în 1676, împreună cu familia sa. Johann și-a absolvit studiile la Universitatea din Tübingen. A fost, pe rând, primar al Sibiului, comite al sașilor și jude regal.[1] În perioada în care a fost primar, au fost realizate primele studii topografice și primele hărți ale Sibiului.

În anul 1698 a fost ridicat la rangul de cavaler de către împăratul Leopold I,[2] primind cu această ocazie și particula nobiliară Sachs von Harteneck, purtând astfel oficial numele de Johannes des Heiligen Römischen Reiches und Königreich Ungarn Ritter Czabanius Sachs von Harteneck (cavaler al Sfântului Imperiu Roman și al Regatului Ungariei).

Johann Sachs von Harteneck a cerut dreptate în perceperea dărilor, deoarece sașii, care reprezentau 10% din populație, plăteau 60% din taxele încasate în Transilvania.[3] Atunci când în 1702 a cerut ca și averile nobilimii să fie impozitate, și-a făcut mulți dușmani puternici și se pare că acest lucru i-a atras condamnarea la moarte.[4]

Primarul Harteneck a fost condamnat la moarte pe 3 decembrie 1703 și decapitat două zile mai târziu la Sibiu, în Piața Mare, în apropierea statuii lui Roland.

Mai târziu memoria sa a fost reabilitată, devenind una dintre cele mai importante personalități ale sașilor. Strada Cetății din Sibiu i-a purtat numele până la sfârșitul celui de al doilea război mondial.[5]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Dissertatio Academica De Ideis… Tübingae, 1688.
  • Die, denen schmerzlich leidtragenden Wittwen Cypressen … Hermanstadt, 1693.

Cultivarea memoriei[modificare | modificare sursă]

Sfârșitul lui tragic a inspirat mai multe opere literare, între care:

  • Daniel Roth: Johann Zabanius, Sachs von Harteneck, roman politic, 1847
  • Traugott Teutsch: Sachs von Harteneck. Ein Trauerspiel in 5 Aufzügen (Dramă în cinci acte), 1874
  • Michael Albert: Harteneck, dramă, 1886

În anul 2009, la aniversarea a 345 de ani de la nașterea lui Johann Sachs von Harteneck (1664-1703), cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Sibiu și al Consiliului Județean Sibiu, a fost editată o mapă cu 62 de planșe, cu reproduceri după documente și desene legate de viața acestuia.<ref>Mapa Johann Sachs von Harteneck</ref

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Karl Schuller, Zur Geschichte der Familie Zabanius Sachs von Harteneck (Asupra istoriei familiei Zabanius Sachs von Harteneck), Sibiu, 1864
  • Ferdinand von Zieglauer, Harteneck, Graf der sächsischen Nation, und die siebenbürgischen Parteikämpfe seiner Zeit, 1691–1703. Nach den Quellen des Archives der bestandenen–siebenbürgischen Hofkanzlei und des sächsischen National-Archives in Hermannstadt (Harteneck, comite al națiunii săsești, și conflictele dintre partidele din Transilvania din perioada sa, 1691-1703. Din sursele aflate la arhiva cancelariei Transilvaniei și arhiva națională săsească din Sibiu), Sibiu 1869, 470 p.
    • Ergänzungsheft (Supliment), Sibiu 1872, 8O p.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]