Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu
 | Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. |
| Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu | |
 | |
| Locația | Calea Rășinari f. n., Dumbrava Sibiului |
|---|---|
| Prezență online | |
| site web oficial | |
Modifică date / text  | |
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din România. Situat imediat la sud de Sibiu, muzeul conține creații ale civilizației populare tradiționale, pre-industriale românești. Casele, atelierele și complexele de clădiri sunt presărate în jurul unui lac, printre copacii Dumbrăvii Sibiului.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este situat într-un cadru natural caracterizat prin păduri, poieni și cursuri de apă, având în centru un lac cu o suprafață de aproximativ 6 hectare. În zonă sunt expuse mori de apă și de vânt, poduri plutitoare și construcții tradiționale ale pescarilor din Delta Dunării, unele dintre acestea fiind accesibile cu ambarcațiuni specifice, precum lotcile pescărești.
Muzeul este considerat cel mai mare muzeu în aer liber din România din punctul de vedere al suprafeței și al patrimoniului și se numără printre instituțiile reprezentative de acest tip din Europa. Se întinde pe o suprafață de aproximativ 96 de hectare, fiind traversat de circa 10 kilometri de alei și având amenajate numeroase spații de popas. În cadrul muzeului sunt organizate două expoziții permanente, distincte din punct de vedere spațial și tematic. Prima este muzeul etnografic în aer liber, care ocupă aproximativ 42 de hectare și prezintă aspecte ale satului tradițional românesc. Cea de-a doua este o expoziție de sculptură modernă în lemn, desfășurată pe o suprafață de aproximativ 3 hectare, care reunește lucrări realizate de artiști români și străini, inspirate din universul satului tradițional. Inventarul pieselor cuprinse în muzeu se ridică la 16.000 (multe expuse în interiorul clădirilor). Muzeul este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Sibiu cu codul SB-II-a-A-12012.
Acces și locație
[modificare | modificare sursă]Muzeul tehnicii Populare se găsește în pădurea Dumbrava Sibiului din partea de sud a orașului Sibiu, pe șoseaua de legătură între Sibiu și Rășinari, la 3 km de oraș. Se poate ajunge cu mașina, autobuzul și tramvaiul. Coordonate geografice 45°45′14.8″N 25°6′46.5″E / 45.754111°N 25.112917°E
Istoric
[modificare | modificare sursă]Muzeul etnografic în aer liber a fost înființat în anul 1963, de către o echipă condusă de Cornel Irimie, sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare, având ca scop prezentarea creației tehnice tradiționale din România. Proiectul inițial urmărea ilustrarea sistemului ocupațional tradițional în ansamblul său. La început, muzeul a fost organizat în patru sectoare tematice: producerea și prelucrarea produselor agroalimentare; extragerea și prelucrarea materiilor prime organice și anorganice; prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile; precum și transporturile tradiționale. Această structură permitea prezentarea principalelor ocupații tradiționale, de la activități gospodărești și meșteșuguri sătești până la formele tradiționale de transport terestru și fluvial.
În perioada 1963–1989, Muzeul Tehnicii Populare a constituit cea mai amplă colecție de monumente de arhitectură și tehnică populară din România, fiind însoțită de o importantă arhivă documentară și științifică, alcătuită din materiale grafice, fotografice și filmografice privind creația tehnică țărănească preindustrială.
Începând cu anul 1990, celor patru sectoare tematice inițiale li s-a adăugat un nou sector, dedicat monumentelor de utilitate publică. În cadrul acestuia au fost transferate și puse în funcțiune construcții reprezentative pentru viața comunitară rurală, precum biserici, o școală, hanuri, o cârciumă, pavilioane de joc, un loc de popas, o popicărie, remize de pompieri, un scrânciob și alte edificii cu funcții sociale sau recreative. Unele monumente se aflau, la momentul respectiv, în curs de achiziție sau urmau să fie transferate și reconstruite.
Ca urmare a extinderii patrimoniului, muzeul a ajuns să cuprindă 149 de monumente, însumând 346 de construcții și peste 20.000 de obiecte de inventar cu caracter funcțional. În urma reorganizării tematice, muzeul și-a extins aria de reprezentare, fiind conceput ca un muzeu dedicat civilizației populare tradiționale din România. Denumirea „ASTRA” reflectă continuitatea patrimoniului, activităților expoziționale și programelor educaționale ale primului muzeu etnografic al românilor din Transilvania, fondat la Sibiu în anul 1905. Patrimoniul acestuia, transferat în anul 1950 la Muzeul Brukenthal, a fost integrat în cadrul Complexului Național Muzeal „ASTRA” începând cu anul 1990.
În prezent, acest fond patrimonial numără peste 35.000 de obiecte și constituie baza viitorului Muzeu al Civilizației Transilvane „ASTRA”, conceput într-o abordare interdisciplinară contemporană.
Colecții
[modificare | modificare sursă]Colecțiile muzeului includ un sistem amplu de unelte manuale, caracterizat printr-o mare diversitate tipologică. Unele tipuri de instrumente prezintă analogii cu forme utilizate în Antichitate, inclusiv în perioadele daco-romană, geto-dacică și neolitică, precum și în epocile medievală și modernă, ilustrând continuitatea practicilor tehnice tradiționale în această regiune.
Acest patrimoniu acoperă majoritatea ocupațiilor tradiționale, precum vânătoarea și pescuitul (în special în Delta Dunării), agricultura de șes, de deal și de munte, păstoritul, pomicultura, viticultura și prelucrarea semințelor oleaginoase. De asemenea, sunt reprezentate numeroase meșteșuguri sătești, între care țesutul și împletitul fibrelor vegetale și animale, cojocăritul și pielăritul, olăritul, prelucrarea pietrei, mineritul aurifer, fierăritul și clopotăritul, precum și diverse specializări ale prelucrării lemnului, inclusiv dulgheria, tâmplăria, rotăritul și dogăritul.
Expoziția cuprinde și instalații pentru prelucrarea cerii și a stufului, precum și ateliere pentru confecționarea instrumentelor muzicale tradiționale. Categoria monumentelor de tehnică populară este reprezentată printr-o varietate de instalații de industrie populară, precum mori de cereale, teascuri, cuptoare, vâltori, pive de postav, dârste, șteampuri și fierăstraie hidraulice.
La finalul traseului expozițional sunt prezentate cinci complexe de industrii țărănești provenite din regiuni istorice precum Oltenia, Muntenia, Transilvania și Maramureș. Ansamblul colecțiilor oferă o imagine sintetică asupra tehnicilor tradiționale românești și a diversității lor regionale.
Colecția mulinologică a muzeului cuprinde 33 de mori de cereale, reprezentând aproape toate tipurile energetice cunoscute în spațiul euroasiatic, cu excepția morilor mareice. Sunt incluse mori de mână, mori acționate de animale, mori de apă (cu una sau mai multe instalații) și mori de vânt. De asemenea, sunt ilustrate numeroase tipuri constructive, atât cu construcții fixe, amplasate pe sol, cât și plutitoare, cu transmisie directă sau prin angrenaje, cu roți orizontale sau verticale și cu diferite sisteme de aducțiune a apei. Morile de vânt prezintă variante cu aripi din scândură sau pânză, precum și tipuri cu corpul sau cupola mobile. Această diversitate evidențiază importanța agriculturii în cadrul civilizației tradiționale românești și capacitatea comunităților rurale de a adapta soluții tehnice provenite din spații culturale diferite la condițiile locale.
Monumentele de arhitectură populară ilustrează, în special prin locuințele tradiționale, varietatea tipurilor regionale, reflectată în planimetrie, elevație, tehnici de construcție, sisteme decorative, instalații de încălzire, organizarea spațiului interior și mobilier. Aceste elemente evidențiază adaptarea construcțiilor la resursele locale și la nevoile funcționale ale comunităților rurale, precum și evoluția formelor arhitecturale sub influența factorilor locali, regionali și mai largi. Arta populară este reprezentată atât în decorarea interioarelor locuințelor, cât și în atelierele meșteșugărești, prin piese textile, ceramice, din lemn, metal, sticlă sau alte materiale. De asemenea, sunt expuse obiecte de uz funcțional și piese cu caracter religios, precum icoane, candele și cruci.
Activități
[modificare | modificare sursă]Muzeul ASTRA oferă publicului o gamă largă de servicii culturale, incluzând proiecții de filme și diapozitive în sala de la intrarea principală, expoziții tematice temporare în pavilionul expozițional, precum și spectacole folclorice desfășurate pe scena amplasată pe lac, cu amfiteatru în aer liber. Printre manifestările culturale organizate se numără Festivalul Național al Tradițiilor Populare, Zilele Academiei Artelor Tradiționale, Festivalul Internațional al Filmului Antropologic (bienal), Festivalul Internațional „Cântecele Munților”, Olimpiada Națională „Meșteșuguri Artistice Tradiționale”, Târgul Creatorilor Populari din România (15 august) și Târgul Internațional al Meșteșugarilor.
De asemenea, muzeul găzduiește colocvii și simpozioane naționale și internaționale pe teme precum filmul antropologic, coregrafia, arta populară, etnografia și studiile culturale, precum și tabere de vară destinate elevilor din liceele de arte și studenților la arte plastice și arhitectură. În bisericile de lemn din Bezded (județul Sălaj) și Dretea (județul Cluj) sunt oficiate slujbe religioase, atât duminicale, cât și cu ocazia sărbătorilor sau a unor evenimente familiale.
Muzeul pune la dispoziția vizitatorilor și activități de agrement, precum plimbări cu lotca pe lac sau cu trăsuri și sănii trase de cai pe aleile muzeului. Oferta este completată de servicii de alimentație publică cu specific tradițional, precum și de spații de cazare în incinta muzeului.
Accesul publicului este asigurat pe tot parcursul anului, iar vizitarea este facilitată prin servicii de ghidaj de specialitate, audio-ghidaje, sisteme de informare digitală, materiale tipărite și resurse multimedia.
Muzeul din Dumbrava Sibiului a fost menționat în mod favorabil în declarații publice ale unor reprezentanți internaționali, între care Karen Fogg, fost șef al Delegației Comisiei Europene în România.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Berariu, Aurelia. Dobrogenii în Muzeul Tehnicii Populare din Sibiu. Bacul cu zbat din Topalu, în: Litoral, 1983, 13, Nr. 1330.
- Bonfert, Gerhard: Ein Fishchergehöft im Jurgen Wald, in Die Woche 1979, Nr. 593.
- Bonfert, Gerhard: Für Zeit und Ewigkeil gemacht, în Die Woche, 1982, Nr. 593.
- Bucur, Corneliu. Activitatea de cercetare științifică și organizare expozițională la Muzeul tehnicii populare în perioada 1974-1977. În Cibinium, 1974-78 ( 1979), p. 399-414.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Bunuri mobile din domeniul etnografie clasate în patrimoniul cultural național al României se află în mare parte în cadrul muzeului
- Muzeul Țăranului Român din București
- Muzeul satului din București
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu la Wikimedia Commons
- www.muzeulastra.ro - Pagina Oficială a Muzeului
- http://www.muzeulastra.com
- http://www.muzeulinaerliber.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- http://www.mjurnal.blogspot.com[nefuncțională – arhivă]
- Muzeul Astra Arhivat în , la Wayback Machine., museum.com
- Întoarcere la rădăcini, 8 aprilie 2011, Luminita Ciobanu, Jurnalul Național
- Muzeul din Dumbrava Sibiului aniversează 50 de ani Arhivat în , la Wayback Machine., 27 iulie 2013, Ștefan Mărculeț, Ziarul Lumina
Reportaje
- Țara din Dumbrava Sibiului, 27 decembrie 2012, Descoperă
Multimedia
- Fotografii din Muzeul Satului Sibiu
- Poze din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului
- Tur virtual în muzeul
- Galerie Foto Muzeul Tehnicii Populare Arhivat în , la Wayback Machine.