Sari la conținut

Ion Besoiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ion Besoiu

Ion Besoiu
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Sibiu, România Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEmilia Dobrin Besoiu
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Română Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
actor de televiziune Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Premii Gopo
2011 – Gopo pentru întreaga operă
Alte premii
UNITER
2008 - Premiul pentru întreaga activitate
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ion Besoiu în 1983.

Ion Besoiu (n. , Sibiu, România – d. , București, România) a fost un actor de film, radio, teatru și televiziune român.[3] A absolvit Academia de Teatru și Muzică din Sibiu, a activat ca actor în multiple ocazii și a fost directorul teatrului Lucia Sturza Bulandra din București.

Carieră

[modificare | modificare sursă]

Concomitent cu liceul, a urmat Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „Timotei Popovici” din Sibiu, însă intenția nu era de a face teatru, ci pentru a-și corecta dicția. Deși tatăl îl dorea ofițer de geniu sau de artilerie, el visa să devină inginer chimist sau aviator sau ofițer de marină.[4] A debutat în 1957. În anii 1970 a jucat în serialul Toate pânzele sus, în regia lui Mircea Mureșan, în care i-a avut ca parteneri pe actorii Ilarion Ciobanu și Jean Constantin.

Timp de 16 ani a jucat pe scena Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu, după care s-a mutat la București, unde a jucat la Teatrul "Lucia Sturza Bulandra" și a fost, ulterior, timp de 12 ani directorul acestui teatru.

Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloșca, în Procesul lui Horia (1967), Serebreakov, în Unchiul Vanea (1983), Polonius, în Hamlet (1985), Oronte, în Mizantropul (1989), Corifeu, în Antigona (1993), Ferapont, în Trei surori (1995), Senecus, în Caligula (1996), și Muhoiarov Ivan Matveevici, în Oblomov (2003).

Câteva dintre filmele în care a jucat Ion Besoiu sunt: Furtuna, Neamul Șoimărestilor, Haiducii, Răscoala, Mihai Viteazul, Ciprian Porumbescu, Păcală, Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii, Ultima noapte de dragoste, Lumini și umbre.

În 2001 a fost declarat cetățean de onoare al orașului Sibiu, în care s-a născut. La 19 martie 2001, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, președintele Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler,[5] subliniind contribuția lui Besoiu la „dezvoltarea artei teatrale românești, prin prestigioasa și remarcabila sa activitate de actor, director de teatru și pedagog.” [6]

De Ziua Mondială a Teatrului, la 27 martie 2011, s-a aflat printre cei șapte actori aniversați sub egida „Seniori ai teatrului și filmului românesc”, alături de Florin Piersic, George Motoi, Violeta Andrei, Eugenia Maci, Tora Vasilescu și Radu Gheorghe, primind diploma „In honoris” din partea Primăriei Generale a Capitalei și a Teatrului Metropolis.

Ion Besoiu a fost președinte executiv al Fundației "Sibiul Vechi. Sibiu - Hermannstadt", asociație care îi ajută pe tinerii talentați și care oferă premii etnografilor.

A încetat din viață miercuri 18 ianuarie 2017, la Spitalul Fundeni din București.

Premii și Distincții

[modificare | modificare sursă]
  • Concursul tinerilor actori - Premiul de interpretare pentru rolul Jan din piesa Prima zi de libertate - 1962
  • Festivalul de la Mamaia - Premiul de interpretare pentru rolurile din peliculele Neamul Șoimăreștilor și Cartierul veseliei - 1965[7]
  • Premiul de excelență al Cinematografiei Române - 2002
  • Premiul pentru întreaga activitate - 2008[8]
  • Premiul pentru întreaga carieră acordat în cadrul Galei Premiile GOPO - 2011[9]
  • Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler - 19 martie 2001[5]

Legătura cu Securitatea

[modificare | modificare sursă]

În aprilie 2011 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a cerut Curții de Apel București să constate calitatea de colaborator al fostei Securități a lui Ion Besoiu.[10][11][12] Conform Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Ion Besoiu a colaborat cu Poliția Politică a regimului comunist (Securitatea) având numele conspirativ de „Bogdan”[11][12]. Ion Besoiu i-a denunțat la Securitate pe Ion Caramitru, Liviu Ciulei, Dinu Săraru, Gina Patrichi și Răzvan Theodorescu în perioada în care îndeplinea funcția de director al Teatrului Bulandra din București. Pentru informațiile pe care le dădea persoanei de legătură, Besoiu era recompensat cu câteva sute de lei.[13] Contactat de Realitatea TV, Ion Besoiu a declarat că vorbea cu un ofițer al Securității, dar că nu ar fi semnat niciodată vreun angajament cu acesta.

Prin decizia 3043 din 26 iunie 2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit faptul că Ion Besoiu nu a fost colaborator al fostei Securități. Toate acuzațiile aduse în dosar de către CNSAS nu au putut fi probate cu acte doveditoare.[14]

Filmografie

[modificare | modificare sursă]
Mircea Albulescu și Ion Besoiu.
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)

Teatrografie

[modificare | modificare sursă]
  • Cloșca - Procesul lui Horia de Alexandru Voitin, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, 1967
  • Corbea - Luceafărul de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Ion Cojar, Teatrul Bulandra, 1967
  • Iasa - Livada de vișini de A.P. Cehov, regia Lucian Pintilie, Teatrul Bulandra, 1967
  • Kurt - Dansul morții de August Strinberg, regia Iannis Veakis, Teatrul Bulandra, 1968
  • Tournel - Puricele de Georges Feydeau, regia Emil Mandric, Teatrul Bulandra, 1969
  • Valentine - Love for Love de William Congreve, regia Emil Mandric, Teatrul Bulandra, 1969
  • Dobrișor - Acești nebuni fățarnici de Teodor Mazilu, regia Emil Mandric, Teatrul Bulandra, 1970
  • Ofițerul - Patru oameni fără nume de Radu Badila, regia Petre Popescu, Teatrul Bulandra, 1971
  • Lorenzo - Anunțul la mica publicitate de Natalia Gingsburg, Teatrul Bulandra, 1973
  • Damian - Între noi n-a fost decât tăcere de Lia Crisan, regia Petre Popescu, Teatrul Bulandra, 1973
  • Trigorin - Pescărușul de A. P. Cehov, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, 1977
  • Gicu Crucescu - Alibi de Ion Băieșu, regia Cornel Todea, Teatrul Bulandra, 1978
  • Roman Romanovici - Infidelitate conjugală de Leonid Zorin, regia Petre Popescu, Teatrul Bulandra, 1979
  • Reporterul - Anchetă asupra unui tânar care nu a făcut nimic de Adrian Dohotaru, regia Petre Popescu, Teatrul Bulandra, 1980
  • Gines Pardo - Judecata în noapte de Antonio Buero Vallejo, Teatrul Bulandra, 1981
  • Gilu - Mormântul călărețului avar de D.R. Popescu, regia Mircea Marin, Teatrul Bulandra, 1981
  • Timofei - Rezervația de pelicani de D.R. Popescu, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra, 1983
  • Knapp - Passacaglia de Titus Popovici, regia Mircea Cornisteanu, Teatrul Bulandra, 1984
  • Serebreakov - Unchiul Vanea de A. P. Cehov, regia Alexa Visarion, Teatrul Bulandra, 1985
  • Polonius - Hamlet de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra, 1985
  • Ioan - Io, Mircea Voievod de Dan Tarchila, regia Alexandru Tocilescu, 1986
  • Nichi - Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra, 1986
  • Oronte - Mizantropul de Moliere, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra, 1989
  • Tezeu - Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, 1991
  • Petronio - Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcarete, Teatrul Bulandra, 1992
  • Oscar Kroge - Mephisto de Klaus Mann, regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, 1993
  • Corifeu - Antigona de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra, 1993
  • Antigonus - Poveste de iarnă de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, 1994
  • Ferapont - Trei surori de A. P. Cehov, regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, 1995
  • Octavius Caesar - Julius Caesar de William Shakespeare, regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, 1995
  • Primul interpret - Șase personaje în cautarea unui autor de Luigi Pirandello, regia Catalina Buzoianu, Teatrul Bulandra, 1995
  • Senecus - Caligula de Albert Camus, regia Mihai Maniutiu, Teatrul Bulandra, 1996
  • Contele Lieuville - Vânzătorii gloriei de Marcel Pagnol, regia Eli Malka, Teatrul Bulandra, 1996
  • Colonelul - Mutter Courage de Bertolt Brecht, regia Catalina Buzoianu, Teatrul Bulandra, 1999
  • Profesorul - Există nervi de Marin Sorescu, regia Puiu Serban, Teatrul Bulandra, 2001
  • Muhoiarov Ivan Matveevici - Oblomov după I. A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra 2003
  • Nagg - Sfârșit de partidă de Samuel Bekett, regia Alexandru Tocilescu

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Ion Besoiu, Discogs, accesat în  
  2. ^ A murit actorul Ion Besoiu/ Dorel Vişan: "Era un om vesel, prietenos", Mediafax, accesat în  
  3. ^ Silvana Chiujdea (), „VIDEO A murit Ion Besoiu. Actorul avea 85 de ani”, Mediafax, accesat în  
  4. ^ Sîrbu, Eva (). „Ion Besoiu: Mi-a dat viața destul”. Actorii noştri : Interviuri uitate. 2. Bucureşti: Editura Ara. pp. 250–258. ISBN 973-9181-08-2. 
  5. ^ a b „Decret nr.123 din 19 martie 2001 privind conferirea Ordinului naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler [Ion Besoiu]: publicat în M.Of. nr. 138/20 martie 2001”. cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Președintele României (), „Comunicat de Presă”, Presidency.ro, accesat în  
  7. ^ Sîrbu, Eva (). „Ion Besoiu - Nimeni nu vrea să fie mai prost decât ceilalți”. Actorii noştri : Interviuri uitate – 33 dintr-un deceniu. 1. Bucureşti: Editura Ara. pp. 90–96. ISBN 973-9181-03-1. 
  8. ^ „Ion Besoiu”. uniter.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Premiile GOPO - 2011”. premiilegopo.ro. Accesat în . 
  10. ^ Rebengiuc, despre decizia CNSAS pentru Ion Besoiu: Nu am nicio surprindere, 7 aprilie 2011, Ștefan Dobre, adevarul.ro, accesat la 14 iunie 2011
  11. ^ a b Besoiu "l-a ajutat" pe Caramitru să piardă o bursă la Yale, 7 aprilie 2011, Mirela Corlățan, evz.ro, accesat la 29 decembrie 2011
  12. ^ a b Ion Besoiu, recrutat de Securitate cu avizul partidului, 6 aprilie 2011, Mirela Corlățan, evz.ro, accesat la 29 decembrie 2011
  13. ^ „Șoc în lumea teatrului: Actorul Ion Besoiu a colaborat cu Securitatea | REALITATEA .NET”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Actorul Ion Besoiu nu a colaborat cu Securitatea - decizie irevocabilă ICCJ, 27 iunie 2014, Mediafax, accesat la 11 martie 2018

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ion Besoiu

Interviuri


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ion_Besoiu&oldid=17223250