Rijeka
| Rijeka | |||
| Fiume Fiume | |||
| — Oraș — | |||
 | |||
| |||
  Rijeka Rijeka (Croația) | |||
| Coordonate: 45°20′N 14°26′E / 45.33°N 14.44°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Croația | ||
| Canton | Primorje-Gorski kotar | ||
| Numit după | Rječina[*] | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | |||
| Suprafață | |||
| - Total | 44 km² | ||
| Altitudine | 0 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1] | |||
| - Total | 128.624 locuitori | ||
| - Densitate | 2.926 loc./km² | ||
| Fus orar | CET (+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
| Cod poștal | 51000 | ||
| Prefix telefonic | 051 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 16 orașe înfrățite | listă | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames OpenStreetMap relation Facebook Places | |||
Modifică date / text  | |||
Rijeka este un oraș în cantonul Primorje-Gorski kotar, Croația (în maghiară: Fiume, în italiană: Fiume [ˈfjuːme]; în slovenă: Reka; în germană: Sankt Veit am Flaum), având o populație de 128.624 de locuitori (2011).
A fost un port important în Imperiul Habsburgic, iar în perioada 1867–1918 în Austro-Ungaria. În perioada 1920–1924 a existat sub numele de Statul Liber din Fiume, un oraș-formațiune statală cu o suprafață totală de doar 28 km pătrați la frontiera dintre Italia și Croația, constituită în urma unei intervenții armate puse la cale de un grup de naționaliști italieni sub comanda poetului Gabriele D'Annunzio. În perioada existenței sale temporare suveranitatea i-a fost recunoscută doar de către conducerea oficială a URSS.
Rijeka este capitala europeană a culturii în 2020, alături de Galway, Irlanda.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Rijeka
Croați (82,52%)
Sârbi (6,57%)
Bosniaci (2,06%)
Italieni (1,9%)
Necunoscut (1,79%)
Neclasificat (4,08%)
Componența confesională a orașului Rijeka
Catolici (71,96%)
Fără religie și atei (9,24%)
Ortodocși (6,95%)
Musulmani (4,52%)
Agnostici și sceptici (1,67%)
Necunoscută (4,71%)
Alte religii (0,94%)
Conform recensământului din 2011, orașul Rijeka avea 128.624 de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (82,52%) erau croați, existând și minorități de sârbi (6,57%), bosniaci (2,06%) și italieni (1,9%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a 1,79% din locuitori.[1] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (71,96%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (9,24%), ortodocși (6,95%), musulmani (4,52%) și agnostici și sceptici (1,67%). Pentru 4,71% din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.[2]
Monumente[modificare | modificare sursă]
- Scara Petar Kružić, monument din secolul al XVI-lea
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Componența etnică a cantonului Primorje-Gorski kotar pe comune și orașe”. Biroul de Statistică al Croației. Accesat în .
- ^ „Componența confesională a cantonului Primorje-Gorski kotar pe comune și orașe”. Biroul de Statistică al Croației. Accesat în .
| |||||||
| ||||||||