München

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
München
—  oraș, oraș universitar[*], oraș mare[*], residenz[*], capitală de land[*], district urban, metropolă și centru financiar[*]  —
München
München
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
München se află în Germania
München
München
München (Germania)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 48°8′N 11°34′E / 48.133°N 11.567°E / 48.133; 11.56748°8′N 11°34′E / 48.133°N 11.567°E / 48.133; 11.567

ȚarăFlag of Germany.svg Germania
LandFlag of Bavaria (striped).svg Bavaria
RegierungsbezirkFlagge Oberbayern.svg Oberbayern
Atestare1158
Numit dupăcălugăr

Subdiviziuni orășenești25 cartiere

Guvernare
 - primar[*]Dieter Reiter[*] (SPD, )

Suprafață
 - Total310.43 km²
Altitudine519 m.d.m.

Populație (2016-12-31)[1]
 - oraș1.464.301 locuitori
 - Densitate0 loc./km²
 - Urbană2.606.021
 - Metropolitană5.800.000

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal80331–81929
Prefix telefonic089
Cod zonal089

Localități înfrățite
 - EdinburghRegatul Unit
 - VeronaItalia
 - BordeauxFranța
 - SapporoJaponia
 - CincinnatiStatele Unite ale Americii
 - KievUcraina
 - HarareZimbabwe
Număr de înmatriculare (auto)M

Prezență online
www.muenchen.de
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap Modificați la Wikidata
facebook Modificați la Wikidata

Poziția localității München
Poziția localității München

Despre acest sunet München  (pronunțat /ˈmʏnhən/  ( audio)) este capitala landului federal Bavaria (Bayern) din Germania și al treilea oraș ca mărime din Germania, după Berlin și Hamburg, cu o populație de 1.464.301 locuitori (31 decembrie 2016). Se află pe râul Isar.

Nume[modificare | modificare sursă]

Numele orașului provine de la Mönch „călugăr, monah” (din latină, monachus). Numele în dialectul bavarez al limbii germane: Minga ['miŋa].

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Flag of Germany.svg Germania 1990–
Flag of Germany.svg RFG 1949–1990
Merchant flag of Germany (1946–1949).svg Zonele aliate de ocupație din Germania 1945–1949
Flag of the German Reich (1935–1945).svg Germania Nazistă 1933–1945
Flag of Germany (3-2 aspect ratio).svg Republica de la Weimar 1918–1933
Flag of the German Empire.svg Imperiul German 1871–1918
Flag of Bavaria (striped).svg Regatul Bavariei 1805–1871
Electoral Standard of Bavaria (1623-1806).svg Electoratul Bavariei[*] –1805
Hitler cu Mussolini în 1939 pe Ludwigstrasse din München

Numele orașului este legat de o colonie (în locul numit Petersbergl) a unor călugări proveniți de la mănăstirea Schäftlarn. Nu se cunoaște data exactă a fondării așezării. Prima atestare documentară datează din 1158 sub în latina medievală villa Munichen, în timpul lui Henric Leul (Heinrich der Löwe), duce de Saxonia. O jumătatate de secol mai târziu localitatea a primit statut de cetate și a fost fortificată.

În 1327 întregul oraș a fost distrus de foc, dar a fost reconstruit câțiva ani mai târziu de Ludovic al IV-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman în acel moment. Prima instituție academică a orașului, Academia Bavareză de Științe, a fost fondată în 1759.

În 1806 a devenit capitală a regatului Bavaria. În anul 1818 sediul Episcopiei de Freising a fost mutat de la Freising la München, iar Frauenkirche a devenit catedrală. În 1826 universitatea din Ingolstadt s-a mutat la München intitulându-se Universitatea din München.

În 1882 a fost introdus în oraș iluminatul electric. Inginerului Oscar von Miller, un pionier al energiei hidroelectrice, i se datorează înființarea Muzeului German din München (Deutsches Museum), cel mai mare muzeu tehnico-științific din lume.

München a jucat un rol important în perioada nazistă, fiind numit de Hitler „capitala mișcării (naziste)” (Hauptstadt der Bewegung). Dar a fost și orașul unde Trandafirul Alb (Die Weiße Rose), un grup de studenți, a format o mișcare antinazistă din iunie 1942 până în februarie 1943.

Orașul a fost lovit grav în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, dar a fost reconstruit în perioada postbelică.

La München s-au desfășurat Jocurile Olimpice de vară din 1972, ocazie cu care teroriști palestinieni din organizația Septembrie Negru au luat ostatici membri ai echipei olimpice a Israelului. O tentativă de salvare din partea poliției vest-germane a eșuat și s-a soldat cu Masacrul de la München, în care și-au pierdut viața ostaticii israelieni, cinci teroriști și un polițist.

Finala Campionatului Mondial de Fotbal din 1974 a avut loc tot la München.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Monumentul Fecioarei Maria, cu cele două turnuri ale Catedralei din München în planul secund

Marienplatz (Piața Sf. Maria), numită după coloana cu statuia Fecioara Maria din centrul pieței, cu noua și vechea primărie, atrăgătoare prin turnurile lor, în turnul principal al primăriei noi fiind adăpostit mecanismul cu statuete și clopoței (Rathaus-Glockenspiel), un ceas ornat care mișcă figurine care reprezintă scene medievale și este acționat la anumite ore. Peterskirche (biserica Sf. Petru) este cea mai veche biserică din centru. Totuși catedrala Frauenkirche este cea mai faimoasă biserică din centrul orașului, prin spectaculoasa sa arhitectură medievală (sec. XV). Înălțimea de 99 metri a celor două turnuri a fost stabilită drept limită, începând din 2004, a înălțimii noilor clădiri ale orașului. O altă biserică impozantă este Theatinerkirche, situată în Odeonsplatz.

Capitala Bavariei are mai multe muzee de artă, printre care și Alte Pinakothek, Neue Pinakothek, și Pinakothek der Moderne cuprinse în cartierul muzeal Kunstareal.

Alte atracții turistice faimoase sunt Grădina Englezească, un parc de mare dimensiuni din centrul orașului (conceput la începutul sec. XIX), devenit de câteva decenii faimos și pentru practicarea nudismului liber în partea cea mai centrală și circulată a parcului; Palatul Nymphenburg cu parc, orangerii și Muzeul de Științe Naturale; Deutsches Museum (un celebru muzeu al tehnicii). Probabil cea mai faimoasă atracție a cetății este Oktoberfest, o sărbătoare a berii lungă de două săptămâni de la sfârșitul lui septembrie și începutul lui octombrie în fiecare an.

Alte clădiri celebre din München sunt Frauenkirche (Catedrala Doamnei Noastre) și Olympiaturm (Turnul Olimpic, un turn impozant, ceva mai scund decât cel din Berlin, cu restaurant și cu antene de transmisiuni radio și TV) de lângă stadionul și satul olimpic.

Economie[modificare | modificare sursă]

În München își au sediile compania de asigurări Allianz AG (cea mai mare din Europa), concernul constructor de automobile BMW și concernul de mecanică, construcții de mașini și eletronică Siemens AG.

Învățământul[modificare | modificare sursă]

Universități și colegii[modificare | modificare sursă]

München este un important centru universitar, cu o lungă listă de laureați ai Premiului Nobel de la Wilhelm Conrad Röntgen în 1901 până la Theodor Hänsch în 2005.

München a devenit centru spiritual încă din timpul împăratului Ludovic al IV-lea, când filosofi ca Michele di Cesena, Marsilio da Padova și William de Ockham au găsit protecție la curtea imperială. Ambele universități ale metropolei bavareze, Universitatea Ludwig Maximilian (LMU) și Universitatea Tehnică (TUM), au primit titlul de universități de elită din partea unui comitet de selecție [2], alături de Universitatea Tehnică Karlsruhe.

Clădirea principală a Universității Ludwig Maximilian

Instituții de cercetare științifică[modificare | modificare sursă]

Societatea Max Planck[modificare | modificare sursă]

Societatea Max Planck (Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissenschaften e.V., MPG) este o instituție germană de cercetare, independentă, cu caracter obștesc, cu sediul administrativ în München. Următoarele institute se află în zona metropolitană a Münchenului [3]:

Societatea Fraunhofer[modificare | modificare sursă]

Statuia din fața primăriei (Marienplatz)

Societatea Fraunhofer (Fraunhofer-Gesellschaft zur Förderung der angewandten Forschung e.V., PhG) este o asociație de cercetare, formată din 56 de institute specializate în diferite domenii ale științei aplicate [4]. În München se află:

  • Sediu central (Zentrale der Fraunhofer-Gesellschaft);
  • Institutul Fraunhofer pentru Sisteme de Comunicație (Fraunhofer-Einrichtung für Systeme der Kommunikationstechnik ESK);
  • Institutul Fraunhofer pentru Fiabilitate și Microintegrare - filiala München (Fraunhofer-Institut für Zuverlässigkeit und Mikrointegration Institutsteil München IZM-M).

Institute ale armatei[modificare | modificare sursă]

Armata germană (Bundeswehr) are în München următoarele institute de cercetare:

  • Institutul de Microbiologie al Armatei (Institut für Mikrobiologie der Bundeswehr);
  • Institutul de Farmacologie și Toxicologie al Armatei (Institut für Pharmakologie und Toxikologie der Bundeswehr);
  • Institutul de Radiobiologie al Armatei (Institut für Radiobiologie der Bundeswehr).

Alte institute[modificare | modificare sursă]

  • Institutul Goethe - sediul central
  • Institut für Rundfunktechnik (IRT) (pentru tehnica radiofonică și de televiziune)
  • Deutsches Jugendinstitut (DJI) (pentru problemele tineretului)

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Transport și administrație[modificare | modificare sursă]

München are un sistem public de transport dezvoltat, incluzând linii de metrou, tren suburban, tramvai și autobuz. Autoritatea locală a transportului în comun (tramvaie, autobuze, metrou și sistemul S-Bahn) se numește Münchner Verkehrs- und Tarifverbund (MVV). Tot îm München se află și sediul central al ADAC, cel mare mare club automobilistic din Germania.

Transport aerian[modificare | modificare sursă]

Aeroportul din München poartă numele omului politic Franz Josef Strauss (CSU), prim-ministru al landului Bavaria între 1978-1988. Liniile de metrou S1 și S8 fac legătura cu aeroportul.

Asigurarea cu apă potabilă a orașului München prin sisteme moderne de conducte s-a realizat relativ târziu în comparație cu celelalte orașe germane mari. Orientarea de la început spre surse de apă aflate la distanță, în zonă muntoasă, care a fost favorizată și de poziția geografică a orașului, a asigurat o calitate bună a apei (care are un conținut foarte mare de calcar - ceea ce este tipic pentru regiunile vecine cu munții Alpi).

Personalități[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Christian Ude, Quellen für München. Lebensart in Einklang mit Technologie und Ökologie (Surse privind orașul München. A trăi în armonie cu tehnologia și ecologia), Editura Carl Hanser, München, 2008

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de München

Imagini