Portal:România în Primul Război Mondial

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Bine ați venit pe portalul dedicat participării României la Primul Război Mondial, destinat a facilita căutarea și lecturarea diferitelor articole legate de aspectele politice, militare, sociale, economice și culturale ale implicării României în Marele Război.

modificare 

România în Primul Război Mondial

Tratatul cu Antanta
Regele Ferdinand

Participarea României la Primul Război Mondial acoperă perioada dintre 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, perioadă în care statutul de beligeranță al României a fost pe rând de țară combatantă, în stare de armistițiu, țară necombatantă și din nou țară combatantă, la finalul războiului.

La izbucnirea Primului Război Mondial, România avea să fie prinsă în jocurile de putere din sistemul internațional. Pe de o parte ea era un obiect al rivalităților imperiilor vecine, care aveau pregătite planuri anexioniste pentru diferite părți ale teritoriului său, pe de altă parte România căuta să își creeze condițiile propice pentru îndeplinirea idealului național, de adunare într-un singur stat a tuturor provinciilor istorice românești.

Din punct de vedere militar, România venea după o victorie fără glorie în Al Doilea Război Balcanic, euforia victoriei făcând să se treacă cu ușurință peste lipsurile manifestate în domeniul conducerii militare, organizării și instruirii trupelor și mai ales a înzestrării cu armament și tehnică de luptă moderne.

Deși legată de Imperiul Austro-Ungar printr-un tratat secret de alianță, din 1883, România a ales să se declare neutră la izbucnirea ostilităților, în iulie 1914, prevalându-se de interpretarea clauzelor relative la „casus foederis”. În anii neutralității, guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu a adoptat o atitudine de expectativă, în ciuda faptului că toate părțile implicate în conflict au făcut presiuni asupra României combinate cu promisiuni, pentru a li se alătura.

În august 1916, România primește un ultimatum să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, la 14/27 august 1916, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă.

După o serie de victorii tactice rapide în Transilvania asupra unor forțe austro-ungare copleșite din punct de vedere numeric, armata română va suferi în toamna anului 1916 o serie de înfrângeri zdrobitoare, care va forța autoritățile statului să se refugieze în Moldova, permițând inamicului să ocupe două treimi din teritoriul național, inclusiv capitala București. Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat.

În iarna lui 1916 și primăvara anului 1917, sub conducerea unui nou „leadership” militar (generalii Prezan, Christescu, Grigorescu, Averescu, Văitoianu etc.) și cu sprijinul substanțial al Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României a fost reorganizată și instruită pe baze moderne adaptate cerințelor războiului.

Campania din vara anului 1917 a fost una de succes, reușindu-se în faza inițială, înfrângerea trupelor Puterilor Centrale în bătăliile de la Mărăști, Oituz și Mărășești. Planificatorii militari români intenționau ca în continuare să dezvolte această ofensivă pentru a începe eliberarea teritoriului ocupat, dar izbucnirea revoluției în Imperiul Rus a dus la abandonarea acestor planuri și trecerea din nou la defensiva strategică.

Situația pe frontul de est a evoluat într-un mod negativ, astfel încât după ce Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România a fost nevoită să ceară armistițiul și apoi să iasă din război și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Refuzul regelui Ferdinand, care a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris.

Citește mai mult ...
modificare 

Articole recomandate

Articole de calitate

Liste de calitate

Articole bune

Alte articole

modificare 

Bătălii de pe frontul românesc

Acțiunile militare ale Armatei României în Primul Război Mondial

Campania anului 1916

Operația ofensivă în Transilvania
Operația de apărare pe frontul de sud
Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați
Operația de apărare a teritoriului Munteniei

Campania anului 1917

Campania anului 1918

modificare 

Comandanți militari români

Comandanți de mari unități din Armata României
Șefi ai Marelui Cartier General

Șef al Marelui Stat Major General

Comandanți de armate

Comandanți de corpuri de armată

Comandanți de grupuri de divizii

Comandanți de divizii

modificare 

Unități militare române

Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)

Armate

Corpuri de armată

Grupuri de divizii

Divizii de infanterie

Divizii de cavalerie

modificare 

Unități militare străine


PUTERILE CENTRALE

Unități germane

Unități austro-ungare

Unități bulgare

Unități turce

Unități combinate

ANTANTA

Unități ruse

Unități sârbe

Unități franceze

modificare 

Corpuri de voluntari români

modificare 

Armamente

Armamentul Armatei României în Primul Război Mondial

Armament de infanterie

Arme de foc


Arme albe

Armament de artilerie

Artilerie de munte


Artilerie de câmp

Aviația

Avioane
Aerostația

Marina

Monitoare
Vedete
modificare 

Lupta din spatele frontului

modificare 

Memoriale

modificare 

Ordine și decorații de război

modificare 

Războiul reflectat în cultură

Literatură

Film

Pictură

Sculptură

modificare 

Categorii

modificare 

Imaginile războiului


Poziție de tragere a unei unități de artilerie române, 1916
modificare 

Articolul săptămânii

Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” este cea mai înaltă distincție militară de război a României, instituită de regele Ferdinand prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916 și ratificată prin Înaltul Decret nr. 3249 din 21 decembrie același an. Ordinul era destinat a răsplăti „faptele excepționale de război ale ofițerilor care s-au distins în fața inamicului”. Conform articolului 1 acesta era organizat pe trei clase III, II și I - cu precizarea expresă că „nimeni nu poate obține o clasă superioară dacă nu este decorat cu clasa III”.

Ordinul a fost atribuit pentru prima dată la 28 septembrie 1916 (Înalt Decret no. 2970 din 28 septembrie 1916), unui număr de 9 ofițeri români care s-au distins în Bătălia de la Turtucaia și operațiile militare inițiale din Dobrogea. Primii ofițeri decorați cu clasa II a ordinului au fost generalii de corp de armată Constantin Prezan și Alexandru Averescu, la 21 iulie 1917 (Înalt Decret no. 759 din 21 iulie 1917), pentru modul cum au organizat și condus acțiunile de luptă din vara anului 1917. Primul ofițer decorat cu clasa I a ordinului - și singurul până la al-Doilea Răyboi Mondial, a fost generalul de corp de armată Constantin Prezan, la 5 februarie 1920 (Înalt Decret no. 372 din 5 februarie 1920), pentru modul cum a condus operațiile din Transilvania și Ungaria din anii 1918-1919.

Primul ofițer străin decorat a fost căpitanul Milenko Milicievici, din Divizia Sârbă de Voluntari, la 1 octombrie 1916 (Înalt Decret no. 2990 din 1 octombrie 1916), pentru fapte de eroism din timpul luptelor de la Cocargeaua. Primul ofițer străin decorat clasa II a ordinului a fost generalul Dmitri Șcerbaciov, comandantul Grupului de armate ruse pe frontul românesc, la 18 iulie 1917 (Înalt Decret no. 759 din 18 iulie 1917), pentru modul cum a pregătit și condus operațiile de pe frontul român, din luna iulie 1917. Primul ofițer străin decorat clasa I a ordinului a fost generalul Joseph Joffre, Comandantul Suprem al Armatei Franceze, la 26 noiembrie 1919 (Înalt Decret no. 1090 din 26 noiembrie 1919).

Deși inițial nu erau prevăzute, începând cu anul 1927 recipienții ordinului au primit și o serie de drepturi materiale. Totodată, începând cu anul 1931 a fost creată și prima uniformă specifică a ordinului. De-a lungul timpului, atât forma cât și condițiile de acordare au fost modificate de mai multe ori. După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, ordinul a fost desființat de autoritățile comuniste, fiind reînființat începând cu anul 2000.


Citește mai mult ...
modificare 

Comunicatul oficial al zilei

Nr. 1 din 15/28 august 1916

Mobilizarea generală a armatei a început în noaptea de 14/15 august și își urmează cursul. Declarația de război contra Austro-Ungariei a fost remisă în seara de 14 august, la ora 9, la Viena. În noaptea de 14/15 august trupele noastre au atacat frontiera austro-ungară.
Trupele aliate imperiale ruse au început a trece în Dobrogea, fiind primite cu entuziasm de populație. Unități din flota rusă au sosit la Constanța unde concură la apărarea coastei Mării Negre.
Vase de război și baterii austro-ungare au tras focuri asupra orașelor Vârciorova, Turnu Severin și Giurgiu.

Marele Cartier General
modificare 

Citatul zilei

Nicolae Iorga despre generalul Constantin Prezan, comandant al Armatei de Nord și șef al Marele Cartier General în perioada războiului:

Constantin Prezan, se dovedise nesimțitor la curentele populare care avuseseră atâta influență asupra celuilalt mare general al războiului, Alexandru Averescu. Acțiunea sa de străbatere în Ardeal fusese eficace și se menținuse și după catastrofa din Muntenia. Ajuns conducător al defensivei din Moldova, arătase sânge rece, dreaptă măsură, atât optimism cât trebuia pentru a domina dezorientarea și demoralizarea și pentru a fi gata oricând de hotărârile reparatoare ale revanșei. Ieșise complet curat, numai cu moșioara sa din Schinetea, dintr‑o situație în care atâția au făcut avere. Avea o singură dorință: de a putea să organizeze, fără servituți de partid, armata pe care o condusese cu atâta demnitate”.

______ Nicolae Iorga, O viață de om, așa cum a fost
modificare 

Personalități politice

modificare 

Guvernele războiului

modificare 

Comandanți militari străini

PUTERILE CENTRALE

Comandanți germani

Comandanți austro-ungari

Comandanți bulgari

Comandanți turci

ANTANTA

Comandanți ruși

Comandanți francezi

Comandanți sârbi

modificare 

Uniforme

Armata Regală Română

Armata Imperială Rusă

Armata Imperială Germană

Armata Austro-Ungară

Armata Otomană

Armata Bulgară

modificare 

Știați că...

Poate nu știați că ...

  • deși legată de Imperiul Austro-Ungar printr-un tratat secret de alianță, din 1883, România a ales să se declare neutră la izbucnirea războiului, în iulie 1914, prevalându-se de interpretarea clauzelor relative la „casus foederis”.
  • România nu a aflat decât după război că la 11 august 1916, Franța și Rusia semnaseră un acord secret destinat să împiedice participarea României cu drepturi depline la viitoarea conferință de pace, iar în iulie 1916 se încheiase o altă înțelegere secretă între Franța și Marea Britanie care prevedea că România nu trebuia să beneficieze de ajutorul armatei de la Salonic, decât dacă ataca simultan și Bulgaria.
  • forțele angajate de România la intrarea în război au fost de 833.601 militari, din care 576.408 în unitățile combatante și 257.193 în părțile sedentare.
modificare 

Războiul zi cu zi

- 8 -
19-25 februarie

1917

  • februarie - continuă procesul de reorganizare a armatei române (Armata 2 pe front iar Armata 1 în zonele de refacere din nordul Moldovei)

1918

  • 24 februarie - ministrul Germaniei la București, Kuhlmann și ministrul Imperiului Austro-Ungar, Ottokar Czernin prezintă președintelui Consiliului de Miniștri al României, generalul Alexandru Averescu condițile pentru încheierea păcii
modificare 

Civili căzuți la datorie

modificare 

Documente

- Tratatul de alianță dintre România și Antanta -


Pagina cu semnături a acordului acordului
- data și locul: 4/17 august 1916, București
- semnatari: Ion I.C. Brătianu (România) și miniștrii plenipotențiari la București ai puterilor Antantei
- prevederi: condițiile intrării României în război, obligațiile părților și recunoașterea drepturilor României asupra teritoriilor locuite de români din Imperiul Austro-Ungar
modificare 

Tratate internaționale

modificare 

Războiul informațional

modificare 

Viața în vreme de război

modificare 

Preliminarii

modificare 

Urmări

modificare 

Contextul internațional