Criza din iulie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gavrilo Princip (al doilea din stânga), asasinul lui Franz Ferdinand, arestat de poliția austro-ungară.

Criza din iulie a fost o criză diplomatică între marile puteri europene în vara anului 1914 care a culminat cu izbucnirea Primului Război Mondial. După ce naționalistul iugoslav Gavrilo Princip l-a asasinat pe Arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austro-Ungariei, în Sarajevo, o serie de manevre diplomatice care au determinat Austro-Ungaria să trimită un ultimatum Serbiei, iar în cele din urmă declanșându-se războiului.

Ultimatumul făcea parte dintr-un plan menit să reducă Regatul Serbiei ca o amenințare a Austro-Ungariei asupra controlului părții de nord a Balcanilor care avea o populație slavă semnificativă, inclusiv o comunitate sârbă în Bosnia. Acest lucru era dorit să fie obținut fie prin diplomație, fie printr-un război de dimensiuni reduse dacă ultimatumul nu era acceptat. Austro-Ungaria dorea printr-un război, însă Prim-ministrul al părții maghiare a Austro-Ungariei, István Tisza, spera că ultimatumul să fie suficient de rezonabil pentru a nu fi respins complet.[1]

La o lună după asasinarea lui Franz Ferdinand, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, și prin aceasta izbucnind Primul Război Mondial.[2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Mitrović, p.10
  2. ^ Marek, p.206

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Marek, Krystyna (1968) (în engleză). Identity and Continuity of States in Public International Law (ed. 2). Librairie Droz 
  • Mitrović, Andrej (2007) (în engleză). Serbia's Great War, 1914-1918. Purdue University Press. ISBN 978-1-55753-476-7