Alexandru Hartel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexandru Hartel
Date personale
Născut27 noiembrie 1853
PărințiCarol și Lira Hartel (născută Roth)
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieofițer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
comandant al Diviziei 5 Infanterie
În funcție
1916 - 1916
MonarhFerdinand I
Prim-ministruIon I. C. Brătianu
PredecesorGeneral de brigadă Petre Frunză
SuccesorGeneral de brigadă Constantin Petala
StudiiȘcoala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1875 - 1877)
Școala Superioară Tehnică și Institutul Geografic al Armatei Austro-Ungare, Viena (1880 - 1884)
Activitate
GradulSublocotenent (1877)
Locotenent (1881)
Căpitan (1884)
Maior (1891)
Locotenent-colonel (1896)
Colonel (1901)
General de brigadă (1909)[1]
A comandat1916 - comandant al Diviziei 5 Infanterie
Bătălii / RăzboaieRăzboiul de Independență (1877-1878)
Al Doilea Război Balcanic (1913)
Primul război mondial (1916-1916)
Decorații și distincții
DecorațiiMedalia Apărătorii Independenței
Ordinul Coroana României ()
Crucea Trecerea Dunării
Ordinul național „Steaua României” ()  Modificați la Wikidata

Alexandru Hartel (n. 27 noiembrie 1853 - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. [2]:p. 155 A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 5 Infanterie în campania anului 1916.[3]

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Alexandru Hartel a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef de stat major al Corpului 3 Armată, comandant al Brigăzii 1 Artilerie sau Secretar general al Ministerului de Război.[4][5][6]

A participat la Războiul de Independență fiind rănit pe timpul asaltului redutei Grivița din data de 27 august 1877.[2]:p. 155

În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcția de: comandant al Diviziei 5 Infanterie, în perioada 25 august - 24 septembrie 1916, când i se ia definitiv comanda pentru modul defectuos în care a condus divizia în luptele din Dobrogea.[3]

Decorații[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  2. ^ a b c Col. Adrian Stroea, col.(r) Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2012
  3. ^ a b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  4. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
  5. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
  6. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
  • Stroea, Adrian (col.), Ghinoiu, Marin (col.), Din elita artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2012
  • ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
  • ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
  • ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și[modificare | modificare sursă]