Portal:Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search


Bine ați venit pe portalul dedicat participării Armatei României la acțiunile militare de după Primul Război Mondial, destinat a facilita căutarea și lecturarea diferitelor articole legate de aspectele politice și militare ale implicării României în aceste acțiuni.
Hungarian-Romanian War of 1919 (National Military Museum Collection) 11.jpg


modificare 

Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

Hungarian-Romanian War.de.png

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) includ totalitatea acțiunilor militare desfășurate de Armata României, în perioada de la declararea celei de-a doua mobilizări, la 27 octombrie/9 noiembrie 1918 și demobilizarea armatei, la 20 martie 1920; principalele operații s-au desfășurat în decursul războiului Româno-Ungar din 1919 (15 aprilie-6 august).

Aceste acțiuni militare pot fi grupate în trei operații importante:

În paralel, conducerea superioară a armatei, a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcație” cu Ungaria în 1918-1919 și la retragerea trupelor aliate din Banat și Dobrogea.

Citește mai mult ...
modificare 

Articole recomandate

modificare 

Bătălii și lupte

modificare 

Comandanți militari români

Șef al Marelui Cartier General

Comandanți ai Comandamentului Trupelor din Transilvania

Comandanți de corpuri de armată

Comandanți de grupuri

Comandanți de divizii

Comandanți de brigăzi

modificare 

Unități militare române

modificare 

Corpuri de voluntari români

modificare 

Unități militare străine

modificare 

Armamente

Armament de infanterie

Arme de foc


Arme albe

Armament de artilerie

Artilerie de câmp


Aviația

Avioane
modificare 

Memoriale

modificare 

Ordine și decorații de război

modificare 

Imaginile războiului

modificare 

Articolul săptămânii

Imagine a monumentului comemorativ din Tighina inaugurat în 1969 – reflectare a viziunii sovietice asupra evenimentelor

Răscoala de la Tighina (sau Răscoala de la Bender – astfel cum este cunoscută în istoriografia rusă) a reprezentat o incursiune militară bolșevică asupra Tighinei, executată în zilele 27 și 28 mai 1919 de către soldați aparținând Brigăzii a 3-a a Diviziei a V-a din Armata a 3-a Ucraineană. Raidul a fost sprijinit de către combatanți locali, pregătiți din timp prin intermediul organizațiilor comuniste și a agenților Rusiei bolșevice, infiltrați anterior. De asemenea, acțiunea trupelor atacatoare a fost facilitată de organizarea inconsistentă pe plan local a apărării de către trupe ale corpului expediționar francez, retrase în spatele Nistrului după eșecul intervenției franceze în sudul Rusiei.

Acțiunea s-a înscris în cadrul mai larg al unui plan operațional sovietic de recuperare prin mijloace militare a Basarabiei, pentru statul rus. Fiind slab, izolat, prost pregătit și prost condus, atacul de la Tighina a eșuat ca urmare a intervenției prompte a armate române, în cooperare cu trupele franceze. Nici un obiectiv militar semnificativ militar nu a fost atins de către atacatori, dar la fel precum incursiunile de la Hotin și de la Tatar Bunar, a avut efecte psihologice devastatoare asupra populației civile, care în orașul Tighina era majoritar vorbitoare de limbă rusă.

Propaganda sovietică a etichetat acest eveniment drept „răscoală”, la fel ca și pe cele din ianuarie 1919 de la Hotin și din septembrie 1924 de la Tatarbunar. Actual pe plan local în Republica Moldovenească Nistreană, perspectiva asupra acestor evenimente din mai 1919 este cea a unei revolte armate a localnicilor împotriva agresorilor români.

Citește mai mult ...
modificare 

Citatul zilei

1916 - General Cleante Davidoglu.png

Raportul comandantului Corpului I Armată despre Revolta de la Hotin

Vina generalului Davidoglu de a fi părăsit Hotinul, pe care l-a lăsat expus unei bande de tâlhari...este, prin urmare, aceea de a nu fi știut să se orienteze, de a fi judecat fals situația și de a fi condus detașamentul necorespunzător situației reale.”.

______ General Nicolae Petala, Raport de informare
modificare 

Contextul strategic extern

modificare 

Personalități politice

modificare 

Guvernele

modificare 

Organizațiile

modificare 

Comandanți militari străini

modificare 

Știați că...

modificare 

Cronologie

modificare 

Viața în vreme de război

modificare 

Preliminarii

modificare 

Documente internaționale

modificare 

Contextul geopolitic

modificare 

Urmări

modificare 

Proiect Acțiunile militare postbelice (1918-1920)