Portal:Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search


Bine ați venit pe portalul dedicat participării Armatei României la acțiunile militare de după Primul Război Mondial, destinat a facilita căutarea și lecturarea diferitelor articole legate de aspectele politice și militare ale implicării României în aceste acțiuni.
Hungarian-Romanian War of 1919 (National Military Museum Collection) 11.jpg


modificare 

Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

Hungarian-Romanian War.de.png

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) includ totalitatea acțiunilor militare desfășurate de Armata României, în perioada de la declararea celei de-a doua mobilizări, la 27 octombrie/9 noiembrie 1918 și demobilizarea armatei, la 20 martie 1920; principalele operații s-au desfășurat în decursul războiului Româno-Ungar din 1919 (15 aprilie-6 august).

Aceste acțiuni militare pot fi grupate în trei operații importante:

În paralel, conducerea superioară a armatei, a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcație” cu Ungaria în 1918-1919 și la retragerea trupelor aliate din Banat și Dobrogea.

Citește mai mult ...
modificare 

Articole recomandate

modificare 

Bătălii și lupte

modificare 

Comandanți militari români

Șef al Marelui Cartier General

Comandanți ai Comandamentului Trupelor din Transilvania

Comandanți de corpuri de armată

Comandanți de grupuri

Comandanți de divizii

Comandanți de brigăzi

modificare 

Unități militare române

modificare 

Corpuri de voluntari români

modificare 

Unități militare străine

modificare 

Armamente

Armament de infanterie

Arme de foc


Arme albe

Armament de artilerie

Artilerie de câmp


Aviația

Avioane
modificare 

Memoriale

modificare 

Ordine și decorații de război

modificare 

Imaginile războiului

modificare 

Articolul săptămânii

Ungaria și linia de demarcație stabilită la Belgrad, cu modificările succesive referitoare la Slovacia și Transilvania

Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 a reprezentat o convenție militară de armistițiu semnată între țările aliate câștigătoare în Primul Război Mondial – reprezentate de generalul Louis Franchet d'Esperey și guvernul ungar al contelui Mihály Károlyi, instaurat după Revoluția Crizantemelor. Aceasta a individualizat pentru Ungaria – în calitate de stat succesor al Austro-Ungariei, condițiile de armistițiu stabilite prin Armistițiul de la Villa Giusti din data de 3 noiembrie 1918.

Semnarea unui acord militar cu partea franceză a devenit o prioritate pentru Ungaria în momentul în care trupele Aliaților s-au aflat la granițele sale. O serie de condiții prealabile care au vizat neutralizarea forțelor militare maghiare au fost impuse Ungariei, pentru deschiderea negocierilor. O delegație condusă de primul ministru Károlyi s-a deplasat apoi la Belgrad pentru discuțiile care au fost începute pe data de 7 noiembrie. În tot timpul acestora, unitățile militare ale Aliaților din Balcani împreună cu armatele statelor succesoare ale Austro-Ungariei, și-au continuat ofensiva și au trecut granița Ungariei.

  • Statul sârb legal fiind încă în stare de război cu statul maghiar și dorind să exploateze contextul creat de negocieri, și-a trimis trupele în Banat și Voivodina, teritorii pe care din punct de vedere politic se simțea îndreptățit să le anexeze.
  • În nord guvernul provizoriu ceh alături de polonezi a instituit o blocadă asupra Ungariei în ceea ce privește resursele de cărbune german necesare traficului feroviar și a început ocuparea de teritorii în Slovacia, ceea ce a determinat sfârșitul politicii pacifiste maghiare.

Guvernul maghiar, urmărind cu predilecție în timpul negocierilor menținerea pe cât posibil a integrității teritoriale a propriului stat – mai puțin însă în ceea ce privește Croația și Slavonia care deja își proclamaseră secesiunea, a încercat să joace cartea de reprezentare a unei țări neutre, ruptă de trecutul Dublei Monarhii și care a adoptat principiile wilsoniene. Dorind să dea viitoarei înțelegeri caracter politic, delegația s-a recomandat ca reprezentând poporul ungar. Suplimentar, ungurii au solicitat sistarea blocadei asupra livrărilor de cărbune german și au cerut ca eventualele trupe de ocupație să nu fie sârbe, cehe sau române. În același timp au solicitat sprijin pentru noul guvern și recunoașterea diplomatică a noului stat, acceptând dreptul Conferinței de Pace de a decide în privința formării statului ceh și iugoslav, precum și în chestiunea naționalităților.

De cealaltă parte, prin intermediul comandantului șef al armatelor aliate din Orient, Consiliul Suprem Aliat a avut în minte în mod primordial posibilitatea de a ataca Imperiul German de pe teritoriul austriac. Francezii au dorit să dea înțelegerii un caracter exclusiv militar, să preia controlului asupra căilor fluviale și asupra celor ferate, precum și să protejeze aliatul sârb, acceptând că delegația reprezintă exclusiv poporul maghiar, nu și pe celelalte naționalități din Ungaria. Tratamentul asigurat Ungariei a fost acela al unei țari învinse, care fiind de aceeași parte cu Germania urma să împartă egal responsabilitatea și consecințele războiului.

Citește mai mult ...
modificare 

Citatul zilei

LCL Fernand Vix.jpg

Imperfecțiunile Convenției militare de armistițiu cu Ungaria semnată la Belgrad la 13 noiembrie 1918, au determinat un statut de provizorat al acestuia. Precedând Memorandumul Vix, o primă modificare a Convenției a stabilit un nou aliniament prin care a fost indicat teritoriul ce putea fi ocupat de Cehoslovacia și a fost adusă la cunoștința guvernului Ungaria de către locotenent-colonel Fernand Vix la, 24 decembrie 1918. În aceeași zi, Vix a scris într-un raport referitor la politica Aliaților față de Ungaria:

„La décision prise á Versailles en ce qui concerne l'occupation de la Slovaquie par les troupes Tchéco-Slovaques constitue, á mon avis, une première atteinte grave à la convention ... La convention du 13 Novembre n'est plus ensomme qu'un chiffon de papier”.

______Budapesta, 24 decembrie 1918
modificare 

Contextul strategic extern

modificare 

Personalități politice

modificare 

Guvernele

modificare 

Organizațiile

modificare 

Comandanți militari străini

modificare 

Știați că...

modificare 

Cronologie

modificare 

Viața în vreme de război

modificare 

Preliminarii

modificare 

Documente internaționale

modificare 

Contextul geopolitic

modificare 

Urmări

modificare 

Proiect Acțiunile militare postbelice (1918-1920)