Portal:Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search


Bine ați venit pe portalul dedicat participării Armatei României la acțiunile militare de după Primul Război Mondial, destinat a facilita căutarea și lecturarea diferitelor articole legate de aspectele politice și militare ale implicării României în aceste acțiuni.
Hungarian-Romanian War of 1919 (National Military Museum Collection) 11.jpg


modificare 

Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

Hungarian-Romanian War.de.png

Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) includ totalitatea acțiunilor militare desfășurate de Armata României, în perioada de la declararea celei de-a doua mobilizări, la 27 octombrie/9 noiembrie 1918 și demobilizarea armatei, la 20 martie 1920; principalele operații s-au desfășurat în decursul războiului Româno-Ungar din 1919 (15 aprilie-6 august).

Aceste acțiuni militare pot fi grupate în trei operații importante:

În paralel, conducerea superioară a armatei, a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcație” cu Ungaria în 1918-1919 și la retragerea trupelor aliate din Banat și Dobrogea.

Citește mai mult ...
modificare 

Articole recomandate

modificare 

Bătălii și lupte

modificare 

Comandanți militari români

Șef al Marelui Cartier General

Comandanți ai Comandamentului Trupelor din Transilvania

Comandanți de corpuri de armată

Comandanți de grupuri

Comandanți de divizii

Comandanți de brigăzi

  1. Colonel Ioan Marcovici
modificare 

Unități militare române

Battle flag of Romania (General Staff model).png

Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)
Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, ianuarie 1919
Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, 15 aprilie-1 mai 1919
Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, iulie 1919

Comandamente

Corpuri de armată

Grupuri de diviziii

Divizii de infanterie

Divizii de cavalerie

Unități de aviație

modificare 

Corpuri de voluntari români

modificare 

Unități militare străine

modificare 

Armamente

Armament de infanterie

Arme de foc


Arme albe

Armament de artilerie

Artilerie de câmp


Aviația

Avioane
modificare 

Memoriale

modificare 

Ordine și decorații de război

modificare 

Imaginile războiului

modificare 

Articolul săptămânii

Generalul Stan Poetaș

Revolta de la Hotin a reprezentat un complex de evenimente cu caracter militar, politic și social, care au avut loc la mai puțin de un an de la realizarea Unirii Basarabiei cu România în perioada 7/20 ianuarie – 19 ianuarie/1 februarie 1919, în arealul județului Hotin și în partea de nord a județului Soroca. Evenimentele militare au fost reprezentate de o incursiune a unor structuri militare sovietice și ale rușilor albi peste Nistru care au cooperat cu structuri paramilitare și militare de pe plan local, precum și de reacția militară de luptă a Armatei Române, desemnată să susțină prin mijloace specifice apărarea teritoriului devenit național după Marea Unire din 1918.

Evenimentele au debutat printr-o incursiune a unor trupe bolșevice de dincolo de Nistru la Ataki (astăzi Otaci), urmată de un atac pe toată linia Nistrului, până la Hotin. În decursul câtorva zile zona a devenit teatru de război, în care pe de-o parte au fost trupele atacatoare venite de dincolo de Nistru, trupe la care s-au asociat elemente și grupuri locale înarmate și pe de altă parte au fost implicate trupele Armatei Române, care la un moment dat s-au retras spre interiorul regiunii, fie împinse de atacatori, fie ca efect al unor decizii tactice eronate. În timpul acestei perioade, puterea a fost asumată în zonă de o structură politică intitulată Directoratul de la Hotin, sub conducerea căruia s-au poziționat și grupările locale înarmate de rebeli.

Pe lângă distrugerea unor localități în timpul luptelor, au avut loc și represalii din partea unităților militare românești împotriva populației civile combatante, surse ucrainene sau sovietice creditând însă și acțiuni împotriva populației necombatante. Din totalul pierderilor umane, ucrainenilor le-au fost atribuiți de către sursele românești circa 300-400 de morți din rândul atacatorilor, iar de către propriile surse circa 15.000 de morți (militari și civili). Efectele luptelor s-au văzut și prin creșterea numărului de refugiați ucraineni aflați pe malul stâng al Nistrului.

Istoriografia sovietică sau cea moldovenistă, s-a străduit să justifice agresiunea din ianuarie 1919 prezentând-o ca pe o răscoală a populației împotriva opresiunii autorităților românești.


Citește mai mult ...
modificare 

Citatul zilei

Prag-Josefskaserne.jpg

Text gravat în amintirea Legiunii Române din Praga pe o placă omagială din bronz, amplasată în anul 1935 pe clădirea Comandamentului Militar din capitala Cehoslovaciei :

În această clădire s-a preluat imperiul cehoslovac, cu prețiosul concurs al soldaților români din armata poporului aliat.”

______Placă omagială, Praga, 1935
modificare 

Contextul strategic extern

modificare 

Personalități politice

modificare 

Guvernele

modificare 

Organizațiile

modificare 

Comandanți militari străini

modificare 

Știați că...

modificare 

Cronologie

modificare 

Viața în vreme de război

modificare 

Preliminarii

modificare 

Documente internaționale

modificare 

Contextul geopolitic

modificare 

Urmări

modificare 

Proiect Acțiunile militare postbelice (1918-1920)