Portal:Acțiunile militare postbelice (1918-1920)

Bine ați venit pe portalul dedicat participării Armatei României la acțiunile militare de după Primul Război Mondial, destinat a facilita căutarea și lecturarea diferitelor articole legate de aspectele politice și militare ale implicării României în aceste acțiuni. Portaluri relaționate: Istorie - Război - România în Primul Război Mondial - Marea Unire - Al Doilea Război Mondial - Armata României modificare  Acțiunile militare postbelice (1918-1920) Operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri (1918-1920) includ totalitatea acțiunilor militare desfășurate de Armata României, în perioada de la declararea celei de-a doua mobilizări, la 27 octombrie/9 noiembrie 1918 și demobilizarea armatei, la 20 martie 1920; principalele operații s-au desfășurat în decursul războiului Româno-Ungar din 1919 (15 aprilie-6 august). Aceste acțiuni militare pot fi grupate în trei operații importante: alungarea forțelor inamice de pe teritoriul Vechiului Regat; apărarea frontierei de est și nord-est amenințată de trupele sovietice ruse; dezarmarea trupelor austro-ungare din Bucovina, Transilvania, Crișana și Maramureș și înfrângerea trupelor sovietice maghiare care au inițiat operații militare împotriva României la data de 15 aprilie 1919. În paralel, conducerea superioară a armatei, a contribuit la desfășurarea negocierilor dintre România și Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcație” cu Ungaria în 1918-1919 și la retragerea trupelor aliate din Banat și Dobrogea. Citește mai mult ... modificare  Articole recomandate Articole de calitate Corpurile Voluntarilor Români din Rusia Constantin Prezan Liste de calitate Articole bune Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) Revolta de la Hotin Alte articole modificare  Bătălii și lupte Transilvania și Ungaria Operațiile militare postbelice Operația de ocupare a liniei de demarcație Lupta de la Zalău (1919) Războiul româno-ungar din 1919 Operația ofensivă în Transilvania Operația de apărare de pe Tisa Operația ofensivă la vest de Tisa Ocupația militară a Ungariei Retragerea forțelor române din Ungaria Basarabia Intervenția de sprijin a Armatei României pentru trupele franceze din sudul Rusiei în 1919 Revolta de la Hotin Răscoala de la Tighina Bucovina și Pocuția Intervenția Armatei României în Bucovina în 1918 Intervenția Armatei României în Pocuția în 1919 Siberia și Orientul Îndepărtat Rus Lupta de la Șeragul și Kuitun modificare  Comandanți militari români General Constantin Prezan General Gheorghe Mărdărescu General Traian Moşoiou Șef al Marelui Cartier General General Constantin Prezan Comandanți ai Comandamentului Trupelor din Transilvania General Traian Moșoiu General Gheorghe Mărdărescu Comandanți de corpuri de armată General Ioan Istrate General Nicolae Petala Comandanți de grupuri General Nicolae Mihăescu General Gheorghe Dabija General Ștefan Holban Comandanți de divizii General Ștefan Holban General Aristide Lecca General Iacob Zadik General Ernest Broșteanu General Constantin Neculcea General Mihail Schina General Constantin Dumitrescu General Mihai Obogeanu General Dumitru Glodeanu General Dănilă Papp General Alexandru Hanzu General Ioan Jitianu General Mihail Darvari General Alexandru Constantinidi General Romulus Scărișoreanu General Cleante Davidoglu General Marcel Olteanu Comandanți de brigăzi General Anton Gherescu General Dumitru Sachelarie General Dumitru Niculescu General Arion Brown General Gheorghe Rusescu General Gheorghe Eremia General Traian Epure General Bucur Bădescu General Ioan Dejoianu Colonel Teodor Pirici Colonel Constantin Dragu Colonel Constantin Ioan Colonel Alexandru Tomoroveanu Colonel Constantin Papilian Colonel Gheorghe Botea Colonel Dumitru Dumitriu Colonel Constantin Neagu Colonel Nicolae Vasilescu Colonel Constantin Iordăchescu Colonel Aurel Moscu Colonel Savel Neagu Colonel Ioan Marcovici Colonel Nicolae Săndulescu Colonel Nicolae Mihăilescu Colonel Ștefan Ionescu Colonel Nicolae Opran Colonel Constantin Macarovici Colonel Dumitru Rotaru Colonel Simion Marcovici Colonel Constantin Constantinescu Colonel Anania Brădeanu Colonel Constantin Oprescu Colonel Constantin Lăzărescu Colonel Dumitru Pașalega Colonel Petre Neicu Colonel Anton Lupașcu Colonel Rafael Mărculescu Colonel Ioan Mihăescu Colonel Vasile Miron Colonel Nicolae Țuhaș Colonel Alexandru Butunoiu modificare  Unități militare române Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, ianuarie 1919 Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, 15 aprilie-1 mai 1919 Ordinea de bătaie a Armatei României în Transilvania, iulie 1919 Comandamente Comandamentul Trupelor din Transilvania Corpuri de armată Corpul I Armată Corpul V Armată Grupuri de diviziii Grupul de Nord Grupul de Sud Grupul de Manevră Divizii de infanterie Divizia 1 Infanterie Divizia 2 Infanterie Divizia 6 Infanterie Divizia 7 Infanterie Divizia 8 Infanterie Divizia 11 Infanterie Divizia 13 Infanterie Divizia 1 Vânători Divizia 2 Vânători Divizia 16 ardeleană Divizia 18 ardeleană Divizia 20 ardeleană Divizia 21 ardeleană Divizii de cavalerie Divizia 1 Cavalerie Divizia 2 Cavalerie Unități de aviație Grupul V Aviație modificare  Corpuri de voluntari români Al doilea Corp de Voluntari Români din Rusia Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni de la Hârlău după reintrarea României în război Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena Legiunea Română din Praga Gărzile Naționale Române Corpul Voluntarilor „Horia” modificare  Unități militare străine Unități ungare Corpul I Armată Corpul II Armată Corpul III Armată Corpul IV Armată Divizia 1 Infanterie Divizia 2 Infanterie Divizia 3 Infanterie Divizia 4 Infanterie Divizia 5 Infanterie Divizia 6 Infanterie Divizia 7 Infanterie Divizia 8 Infanterie Divizia de Secui modificare  Armamente Puşcă Mannlicher Mitralieră Maxim Armament de infanterie Arme de foc Revolver Saint Etienne, Md. 1896 cal. 8 mm Pistol automatic Steyr, md 1912, cal 9 mm Pușcă cu repetiție Mannlicher, Md. 1893, cal. 6,5 mm Pușcă cu repetiție Mannlicher, Md. 1888 și 1895, cal. 8 mm Pușcă cu repetiție Lebel, Md. 1886 M93, cal. 8 mm Pușcă-mitralieră Hotchkiss, Md. 1909, cal. 8 mm Pușcă-mitralieră Chauchat CSRG Md. 1915, cal. 8 mm Pușcă-mitralieră Lewis, Md. 1912, cal. 7,62 mm Mitralieră Maxim, Md. 1909, cal. 6,5 mm Mitralieră Schwarzlose, Md. 1907/1912, 6,5 mm Arme albe Sabie de artilerie, trupă, Md. 1890 Sabie de ofițer, Md. 1893 Lance de cavalerie, trupă, Md. 1890 Tun Krupp de 75 mm Obuzier Krupp de 150 mm Tun a.a. Puteaux de 75 mm Armament de artilerie Artilerie de câmp Tun „Krupp” de 75 mm, model 1904‎ Tun „Puteaux”, Md. 1897, cal. 75 mm Obuzier „Krupp” de 105 mm, model 1912 Obuzier „Schneider” de 155 mm, model 1917 Maurice Farman MF-11 Voisin III Nieuport 17 Aviația Avioane Voisin III‎ Caudron G.3‎ Morane-Saulnier L‎ Nieuport (tip 11,12,17,21) Farman F.40 modificare  Memoriale Monumentul Unirii din Suceava modificare  Ordine și decorații de război Ordinul Mihai Viteazul Ordinul Steaua României Românești Ordinul Mihai Viteazul Ordinul Coroana României Ordinul Steaua României Ordinul Virtutea Militară Ordinul „Crucea Regina Maria” modificare  Imaginile războiului Generalii Traian Moșoiu și Marcel Olteanu la podul de peste Tisa Trupe române pe străzile Budapestei Regele Ferdinand și regina Maria la Oradea Divizia de secui la Satu Mare modificare  Articolul săptămânii Generalul Stan Poetaș Revolta de la Hotin a reprezentat un complex de evenimente cu caracter militar, politic și social, care au avut loc la mai puțin de un an de la realizarea Unirii Basarabiei cu România în perioada 7/20 ianuarie – 19 ianuarie/1 februarie 1919, în arealul județului Hotin și în partea de nord a județului Soroca. Evenimentele militare au fost reprezentate de o incursiune a unor structuri militare sovietice și ale rușilor albi peste Nistru care au cooperat cu structuri paramilitare și militare de pe plan local, precum și de reacția militară de luptă a Armatei Române, desemnată să susțină prin mijloace specifice apărarea teritoriului devenit național după Marea Unire din 1918. Evenimentele au debutat printr-o incursiune a unor trupe bolșevice de dincolo de Nistru la Ataki (astăzi Otaci), urmată de un atac pe toată linia Nistrului, până la Hotin. În decursul câtorva zile zona a devenit teatru de război, în care pe de-o parte au fost trupele atacatoare venite de dincolo de Nistru, trupe la care s-au asociat elemente și grupuri locale înarmate și pe de altă parte au fost implicate trupele Armatei Române, care la un moment dat s-au retras spre interiorul regiunii, fie împinse de atacatori, fie ca efect al unor decizii tactice eronate. În timpul acestei perioade, puterea a fost asumată în zonă de o structură politică intitulată Directoratul de la Hotin, sub conducerea căruia s-au poziționat și grupările locale înarmate de rebeli. Pe lângă distrugerea unor localități în timpul luptelor, au avut loc și represalii din partea unităților militare românești împotriva populației civile combatante, surse ucrainene sau sovietice creditând însă și acțiuni împotriva populației necombatante. Din totalul pierderilor umane, ucrainenilor le-au fost atribuiți de către sursele românești circa 300-400 de morți din rândul atacatorilor, iar de către propriile surse circa 15.000 de morți (militari și civili). Efectele luptelor s-au văzut și prin creșterea numărului de refugiați ucraineni aflați pe malul stâng al Nistrului. Istoriografia sovietică sau cea moldovenistă, s-a străduit să justifice agresiunea din ianuarie 1919 prezentând-o ca pe o răscoală a populației împotriva opresiunii autorităților românești. Citește mai mult ... modificare  Citatul zilei Text gravat în amintirea Legiunii Române din Praga pe o placă omagială din bronz, amplasată în anul 1935 pe clădirea Comandamentului Militar din capitala Cehoslovaciei : „În această clădire s-a preluat imperiul cehoslovac, cu prețiosul concurs al soldaților români din armata poporului aliat.” ______Placă omagială, Praga, 1935 modificare  Contextul strategic extern Războiul Civil Rus Intervenția aliaților în Războiul Civil Rus Frontul de Sud în Războiul Civil Rus Ofensiva sovietică îndreptată spre vest din 1918-1919 Războiul polono-sovietic Războiul de Independență al Ucrainei Războiul Polono-Ucrainean Războiul ucraineano-sovietic Războiul ungaro-cehoslovac din 1919 modificare  Personalități politice Regina Maria Ionel Brătianu Alexandru Vaida-Voievod Suveran Ferdinand I Membri ai familiei regale Regina Maria Carol al II-lea Prim-miniștri Constantin Coandă Ion I. C. Brătianu Arthur Văitoianu Alexandru Vaida Voievod Miniștri de război General Eremia Grigorescu General Ioan Rășcanu General Traian Moșoiu Lideri politici Take Ionescu Alexandru Averescu Iuliu Maniu Ion Mihalache modificare  Guvernele Regatul României: Guvernul Constantin Coandă - 1918 Guvernul Ion I. C. Brătianu - 1918-1919 Guvernul Artur Văitoianu - 1919 Guvernul Alexandru Vaida-Voievod - 1919-1920 Transilvania și Banat Consiliul Dirigent Bucovina Consiliul Secretarilor de Stat Basarabia Cabinetul Petru Cazacu modificare  Organizațiile Transilvania: Consiliul Național Român Central Consiliul Național Maghiar din Transilvania (1918) Bucovina: Consiliul Național Român din Bucovina Comitetul Regional Ucrainean din Bucovina Basarabia: Sfatul Țării Organizații externe: Comitetul Militar de Salvare a Basarabiei Societatea pentru Salvarea Basarabiei modificare  Comandanți militari străini General Henri Mathias Berthelot Mareșal August von Mackensen Colonel Eduard Kadlec modificare  Știați că... modificare  Cronologie modificare  Eroi Colonel Constantin Paulian Colonel Victor Tomoroveanu modificare  Viața în vreme de război Gripa spaniolă Comisia Militară Română din Siberia modificare  Preliminarii Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 Tratatul de la București (1918) Revoluția Crizantemelor modificare  Documente internaționale Convenția militară de la Belgrad Memorandumul Vix Conferința de Pace de la Paris din 1919 Tratatul de Pace cu Austria Tratatul de Pace cu Ungaria modificare  Contextul geopolitic Rusia bolșevică Republica Populară Ucraineană Republica Populară a Ucrainei Occidentale Republica Ungară (1918-1919) Republica Sovietică Ungară Republica bănățeană Statul slovenilor, croaților și sârbilor modificare  Urmări Unirea Bucovinei cu România Unirea Transilvaniei cu România Unirea Banatului cu România Mica Antantă Alianța polono-română modificare  Proiect Acțiunile militare postbelice (1918-1920) Obiectivele proiectului Structura proiectului Bibliografie Discuții tehnice