Cleante Davidoglu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Cleante Davidoglu
1916 - General Cleante Davidoglu.png
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Bârlad, România Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Frați și suroriAnton Davidoglu Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata

Cleante Davidoglu (n. 1871, Bârlad – d. 1947, București) [1] a fost un general de divizie, ce a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române (1927-1928).

Biografie[modificare | modificare sursă]

Cleante Davidoglu a fost fiul unui medic omonim, ce a fost mai târziu (1868) șeful spitalului din Bârlad, și al Profirei Moțoc. Fratele său a fost cunoscutul matematician Anton Davidoglu (1876-1958).[2]

Despre anii formării viitorului general nu s-au găsit surse până acum. În anul 1905 era căpitan.[3] În anul 1892 ofițerul a fost trecut ca persoană eligibilă pe listele Senatului din partea județului Bârlad.[4]

La Robânești, Oituz și în Transilvania, în prima parte a Războiului de reîntregire a neamului românesc, Regimentul 4 Roșiori, comandat de locotenent-colonelul Cleante Davidoglu, a desfășurat numeroase acțiuni de luptă în câmp.[5] În anul 1917 era colonel și comandant al Regimentul nr. 4 Roșiori „Regina Maria”.[6]

În cursul lunii ianuarie 1919 Ucraina bolșevică a lansat o serie de atacuri pe linia Nistrului în zona orașului Hotin. Trupele române din Divizia 9, condusă, după asasinarea generalului Stan Poetaș de un membru al bandei lui G. Bărbuță, de generalul Davidoglu, au reușit să restabilească situația la 14 februarie 1919. Concomitent, Corpul expediționar francez, format din trei divizii coloniale, condus de generalul d’Anselme, împreună cu două divizii grecești și cu voluntari polonezi și ruși albi, a acționat în Ucraina de Sud în sprijinul armatelor conduse de hatmanul Petliura și de generalul Denikin. Românii au ocupat preventiv orașele Tiraspol și Razdelnaia. La 8 aprilie 1919 contraofensiva bolșevică a alungat trupele franceze din sudul Ucrainei, iar trupele române au fost nevoite să se retragă din Tiraspol la 17 aprilie.[7]

Generalului maior Cleante Davidoglu, comandantul trupelor române din zona fixată de Conferința de Pace de la Paris, a avut un mare merit în înființarea și dotarea secției de chirurgie și a Spitalului Orășenesc Satu Mare. Acesta i-a mulțumit doctorului Béla Lükő pentru salvarea vieții generalului Demostene Margaritopol, operat pentru o plagă penetrantă abdominală prin împușcare.

În perioada anilor 1927-1928, Davidoglu, acum general de divizie,[8] a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române,[9] apoi a fost șeful Inspectoratului de Jandarmi Județean Mehedinți.

Generalul a fost proprietar al Pădurii Palanca cu o suprafață de 104 de hectare în județul Tecuci.[10]

Numele său a fost atribuit Inspectoratului de Jandarmi Județean din Turnu Severin[11] și „Asociației Sportive Cleante Davidoglu” (Strada Portului, nr. 2, Drobeta-Turnu Severin, Mehedinți), o asociație cu scop sportiv, constituită din 370 de membri, angajați ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Mehedinți, cu caracter nelucrativ, nonprofit, apolitic, umanitar.[12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gheorghe Bezviconi, Iurie Colesnic: „Necropola capitalei: dicționar enciclopedic”, Editura Museum, București 1997, p. 109.
  2. ^ [1] Academia de studii economice
  3. ^ Alexandru V. Beldiman, Constantin Mille: „ "Adevărul": 1888-1913 : 25 de ani de acțiune”, Editura Adevărul, p. 191.
  4. ^ Monitorul Oficial al României nr. 270 din 6 (18) martie 1892.
  5. ^ Gheorghe Cernat, Stelian Dragnea: „De la tiraliorii lui Cuza la Brigada 30 Gardă, 1860-1995, istorie fapte de arme imagine prezentă”, Editura Tempus, Ploiești 1995, p. 164.
  6. ^ Journal officiel de la République française, Paris 1917, p. 9846.
  7. ^ Dumitru Predu: „Relațiile Româno-Sovietice: 1917-1934”, Editura Enciclopedică, București 1999, p. 41.
  8. ^ [2] Ordinul 176/2012, nr. 36.
  9. ^ Gheorghe Bezviconi, Iurie Colesnic: „Necropola capitalei: dicționar enciclopedic”, Editura Museum, București, 1997.
  10. ^ Revista Pădurilor, vol. 50, 1938, p. 954.
  11. ^ [3] Inspectoratul de Jandarmi
  12. ^ [4] ASCD